Mărturii pentru Comunitate Vol. 8 pp. 289-298 Ziua 443

Share this post:

Cunoașterea care lucrează transformarea

Cunoașterea lui Dumnezeu, așa cum este descoperită în Hristos, este cunoștința pe care trebuie să o avem noi, toți cei care suntem mântuiți. Aceasta este cunoștința ce lucrează schimbarea caracterului. Primită, această cunoștință va renaște sufletul după chipul lui Dumnezeu. Ea va împărtăși întregii făpturi o putere spirituală divină.

“Noi toți privim cu fața descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului și suntem schimbați în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.” (2 Corinteni 3, 18.)

Cu privire la propria Sa viață, Mântuitorul spune: “Eu am păzit poruncile Tatălui Meu.” (Ioan 15, 10.) “Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că totdeauna fac ce-I este plăcut.” (Ioan 8, 29.) Așa cum a trăit Isus în natura omenească, la fel înțelege Dumnezeu să trăiască și urmașii Lui. În puterea Sa, noi trebuie să trăim viața de curăție și noblețe pe care a trăit-o Mântuitorul.

“Iată de ce”, spune Pavel, “îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos, din care își trage numele orice familie, în ceruri și pe pământ, și-L rog ca, potrivit cu bogăția slavei Sale, să vă facă să vă întăriți în putere, prin Duhul Lui, în omul din lăuntru, așa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credință; pentru ca, având rădăcina și temelia pusă în dragoste, să puteți pricepe împreună cu toți sfinții care este lărgimea, lungimea, adâncimea și înălțimea; și să cunoașteți dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoștință, ca să ajungeți plini de toată plinătatea lui Dumnezeu.” (Efeseni 3,14.19.)

-290-

Primejdia cunoștinței speculative

Falsa știință este una dintre căile folosite de Satana în curțile cerești, și el o folosește și azi. Afirmațiile pe care le-a făcut îngerilor, subtilele lui teorii științifice, i-au abătut pe mulți dintre ei de la loialitatea lor.

Pierzându-și locul în cer, Satana și-a prezentat ispitele primilor noștri părinți. Adam și Eva au cedat vrăjmașului și, prin neascultarea lor, omenirea a fost înstrăinată de Dumnezeu și pământul a fost despărțit de cer.

Dacă Adam și Eva nu s-ar fi atins deloc de pomul oprit, Dumnezeu le-ar fi împărtășit cunoștință — cunoștința în care nu se găsește nici un blestem al păcatului, cunoștință care le-ar fi adus bucurie veșnică. Tot ce au dobândit prin neascultare a fost cunoașterea păcatului și a urmărilor lui.

Amăgirile zilelor din urmă

Satana îi conduce și azi pe oameni pe același teren pe care i-a condus pe primii noștri părinți. El potopește lumea cu născociri plăcute. Prin fiecare mijloc ce-i stă la îndemână, el caută să-i împiedice pe oameni să dobândească acea cunoaștere de Dumnezeu, care este mântuire.

Trăim într-un veac de mare lumină; dar o mare parte din așa-zisa lumină deschide calea pentru înțelepciunea și vicleșugurile lui Satana. Multe lucruri vor fi prezentate cu înfățișare de adevăr, și totuși ele trebuie cercetate îndeaproape cu multă rugăciune; căci se poate ca ele să fie mijloace amăgitoare ale vrăjmașului. Adesea calea rătăcirii pare a fi foarte aproape de calea adevărului. Anevoie poate fi deosebită de calea ce duce la sfințenie și la cer. Însă mintea luminată de Duhul Sfânt poate să-și dea seama când se abate de la calea cea dreaptă. După o vreme, cele două căi se arată a fi cu totul deosebite.

-291-

Teorii panteiste

Au pătruns deja între noi învățături spiritualiste, care vor submina credința celor care vor lua aminte la ele. Teoria că Dumnezeu este un principiu de bază (o esență) răspândit în întreaga natură, este una dintre cele mai subtile născociri ale lui Satana. Ea Îl înfățișează pe Dumnezeu într-o lumină falsă și este o dezonorare a Atotputerniciei și Maiestății Sale.

Teoriile panteiste nu sunt sprijinite de Cuvântul lui Dumnezeu. Lumina adevărului Său arată că aceste teorii sunt mijloace de distrugere a sufletului. Întunericul este elementul și senzualitatea este sfera lor. Ele mulțumesc inima firească și dau frâu liber înclinației. Despărțirea de Dumnezeu este urmarea acceptării lor.

Starea în care am ajuns datorită păcatului a devenit ceva potrivnic firii, și puterea care ne poate reface trebuie să fie supranaturală, căci altfel nu are nici o valoare. Nu există decât o singură forță ce poate sfărâma în inimile oamenilor stăpânirea răului, și aceasta este puterea lui Dumnezeu în Isus Hristos. Numai prin sângele Celui răstignit se poate face curățirea de păcat. Numai harul Său ne poate face în stare să înfruntăm și să dominăm înclinațiile firii noastre căzute. Această putere poate fi făcută fără efect de teoriile spiritualiste cu privire la Dumnezeu. Dacă Dumnezeu este o esență în întreaga natură, atunci El sălășluiește în toți oamenii; și, pentru a atinge sfințirea, omul nu are decât să-și dezvolte puterea care este în sine.

Aceste teorii, cu concluziile logice ce le urmează, spulberă întregul edificiu creștin. Ele înlătură nevoia unei ispășiri și fac din om propriul său mântuitor. Aceste teorii cu privire la Dumnezeu fac fără efect Cuvântul Său și cei care le primesc se găsesc în mare primejdie ca, în cele din urmă, să fie împinși să socotească întreaga Biblie ca un basm. Ei pot să ajungă să privească virtutea ca fiind mai bună decât viciul; dar, înlăturându-L pe Dumnezeu din poziția Lui de suveran, ei își pun încrederea în puterea omenească, iar aceasta, fără Dumnezeu este fără valoare. Neajutată, voința omenească nu are puterea temeinică să se împotrivească și să biruie răul. Baricadele sufletului sunt trântite la pământ. Omul nu are nici o barieră față de păcat. Din moment ce restricțiile cuvântului lui Dumnezeu și ale Spiritului Său sunt înlăturate, nu putem ști până în ce abisuri se va prăbuși omul.

-292-

Cei care continuă să susțină aceste teorii spiritualiste negreșit că își vor nărui experiența creștină, vor rupe legătura cu Dumnezeu și vor pierde viața veșnică.

Sofismele cu privire la Dumnezeu și natură, care potopesc lumea cu scepticism, sunt născocirile vrăjmașului căzut, care este un cercetător al Bibliei, care cunoaște adevărul ce trebuie să fie știut de oameni și a cărui preocupare este să abată mințile de la adevărurile cele mari, care au fost date spre a-i pregăti pe oameni în vederea celor ce urmează să vină peste lume.

Am văzut urmările acestor concepții închipuite despre Dumnezeu: apostazie, spiritism și desfrânare. Tendința spre desfrânare a acestor învățături era așa de ascunsă, încât la început mi-a fost greu să mă lămuresc cu privire la adevăratul lor caracter. Până ce nu mi-a fost descoperit de Domnul, n-am știut cum să o denumesc, însă am fost îndrumată să o denumesc iubire spirituală nesfântă.

Fanatismul după 1844

După trecerea vremii de după 1844, a trebuit să întâmpinăm toate felurile de fanatism. Mi-au fost date mărturii de mustrare, pe care să li le prezint unora, care susțin teorii spiritualiste.

Existau unii care erau zeloși în răspândirea ideilor false cu privire la Dumnezeu. Mi-a fost dată lumina că oamenii aceștia făceau fără putere adevărul, prin falsele lor învățături. Am fost lămurită că ei abăteau suflete, înfățișându-le teorii speculative cu privire la Dumnezeu.

-293-

M-am dus acolo unde se găsesc ei și le-am dezvăluit natura lucrării lor. Domnul mi-a dat putere să le prezint lămurit primejdia în care se găseau. Printre alte păreri, ei susțineau că cei sfințiți o dată nu mai putea păcătui. Învățătura lor greșită dăuna mult, atât lor, cât și altora. Ei dobândeau o putere spiritualistă asupra celor care nu puteau vedea răul acestor teorii ingenios prezentate. Doctrina că toți sunt sfinți a dus la credința că lucrurile îndrăgite de cel sfințit nu-l vor rătăci niciodată. Urmarea acestei credințe a fost împlinirea dorințelor stricate ale inimilor care, deși pretindeau că sunt sfințite, erau departe de curăția gândului și vieții.

Învățătura nesfântă este urmată de obiceiuri păcătoase. Ea este momeala ademenitoare a tatălui minciunii, având ca urmare păcătoșenia necurăției mulțumirii de sine.

Aceasta este doar una dintre ocaziile în care am fost chemată să-i mustru pe cei care prezentau doctrina unui Dumnezeu impersonal, răspândit în toată natura, cum și alte rătăciri asemănătoare.

Repetarea experiențelor din trecut

Experiențele din trecut se vor repeta. În viitor, superstițiile lui Satana vor lua noi înfățișări. Erorile vor fi prezentate într-un chip plăcut și atrăgător. Poporului lui Dumnezeu îi vor fi prezentate teorii false, îmbrăcate în veșminte de lumină. În felul acesta, Satana va încerca să-i amăgească, dacă e posibil, chiar și pe cei aleși. Vor fi exercitate cele mai seducătoare influențe; mințile vor fi hipnotizate.

Pentru a înrobi mințile, vor fi introduse stricăciuni de tot felul, asemănătoare celor întâlnite la antediluvieni. Proslăvirea naturii drept Dumnezeu, neînfrânatele îngăduințe ale voinței omenești, sfatul netemătorilor de Dumnezeu — iată mijloacele folosite de Satana spre a-și împlini anumite scopuri. El va folosi puterea unei minți asupra alteia, spre a-și împlini planurile. Lucrul cel mai întristător dintre toate este că, datorită influenței lui înșelătoare, oamenii vor avea o formă de evlavie, fără să aibă o adevărată legătură cu Dumnezeu. Ca și Adam și Eva, care au mâncat fructul din pomul cunoștinței binelui și răului, mulți se hrănesc și acum cu înșelătoarele firimituri ale rătăcirii.

-294-

Uneltele satanice îmbracă teoriile mincinoase în nuanțe atrăgătoare, după cum, în grădina Eden, Satana și-a ascuns identitatea față de primii noștri părinți, vorbind prin șarpe. Aceste unelte îi insuflă minții omenești lucruri care de fapt sunt o rătăcire de moarte. Influența hipnotică a lui Satana va dăinui asupra celor care se abat de la Cuvântul lămurit al lui Dumnezeu, îndreptându-se spre basme.

Satana depune cea mai mare sârguință spre a-i prinde în laț pe aceia care au avut cea mai mare lumină. El știe că, dacă îi poate amăgi, sub călăuzirea lui, aceștia vor îmbrăca păcatul cu veșmintele neprihănirii și îi vor duce pe mulți în rătăcire.

Spun tuturor: Păziți-vă, căci sub chipul unui înger de lumină Satana merge la fiecare adunare de lucrători creștini și la fiecare comunitate, încercând să câștige membri de partea sa. Sunt îndemnată să-i dau poporului lui Dumnezeu această avertizare: “Nu vă înșelați, Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” (Galateni 6, 7.)

Feriți-vă de o religie a senzațiilor

În vremea aceasta, în lucrarea lui Dumnezeu, avem nevoie de persoane spirituale — persoane care nu se abat de la principii, și care au o clară înțelegere a adevărului.

-295-

Am fost instruită că cei credincioși nu au nevoie de doctrine noi și închipuite. Ei n-au nevoie de presupuneri omenești. Ei au nevoie de mărturia celor care cunosc și trăiesc adevărul, de persoane care înțeleg și iau aminte la însărcinarea dată lui Timotei: “Propovăduiește Cuvântul; stăruiește asupra lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute, își vor da învățători după poftele lor. Își vor întoarce urechea de la adevăr, și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite. Dar tu, fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferințele, fă lucrul unui evanghelist și împlinește-ți bine slujba.” (2 Timotei 4, 2-5.)

Pășiți fără șovăială, hotărâți, având picioarele încălțate cu râvna Evangheliei păcii. Fiți siguri că religia curată și neîntinată nu este o religie a senzaționalului. Dumnezeu nu a dat nimănui sarcina să încurajeze vreo dorință după doctrine și teorii speculative. Frații mei, țineți predicarea voastră departe de asemenea lucruri. Nu le îngăduiți să pătrundă în experiența voastră. Activitatea voastră să nu fie mânjită de ele.

O avertizare împotriva învățăturii false

O avertizare împotriva învățăturii false se găsește în epistola lui Pavel către Coloseni. Apostolul afirmă că inimile credincioșilor trebuie să fie unite în dragoste, ca “să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei”. “Spun lucrul acesta”, continuă el, “pentru ca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare. După cum ați primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblați în El, fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile care v-au fost date, și sporind în ea cu mulțumiri către Dumnezeu. Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșartă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos. Căci în El locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii. Voi aveți totul deplin în El, care este Capul oricărei domnii și stăpâniri.” (Coloseni 2, 2-10.)

-296-

Sunt îndemnată să spun poporului nostru: Să-L urmăm pe Hristos. Nu uitați că El trebuie să fie modelul nostru în toate lucrurile. Să dăm la o parte, fără teamă, ideile care nu se găsesc în învățătura Sa. Mă adresez predicatorilor noștri să se asigure că picioarele lor stau pe platforma adevărului veșnic. Feriți-vă să vă lăsați conduși de impuls, denumindu-l Duhul Sfânt. Unii sunt în primejdie în această privință. Le atrag atenția să fie tari în credință, în stare să răspundă oricui le cere socoteală de nădejdea care este în ei.

Abaterea minților de la adevărul prezent

Vrăjmașul caută să abată mințile fraților și surorilor noastre de la lucrarea pregătirii unui popor care să stea în aceste zile din urmă. Sofismele lui urmăresc să abată mințile de la primejdiile și datoriile acestui timp. Ei nu dau nici o prețuire luminii pe care Hristos a venit din cer să i-o dea lui Ioan, pentru poporul Său. Ei învață că scenele de dinaintea noastră nu sunt destul de importante spre a le da o atenție deosebită. Ei fac fără efect adevărul de origine cerească și jefuiesc poporul lui Dumnezeu de experiența sa din trecut, dându-i în schimb o știință falsă.

“Așa vorbește Domnul: ‘Stați în drumuri, uitați-vă, și întrebați care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună; umblați pe ea.’” (Ieremia 6, 16.) Nimeni să nu caute să înlăture temeliile credinței noastre — temelii care au fost puse la începutul lucrării noastre, prin cercetare cu rugăciune a Cuvântului și prin descoperire. Pe aceste temelii am clădit noi de cincizeci de ani încoace. Oamenii își pot închipui că au găsit o cale nouă și că pot pune o temelie mai puternică decât cea care a fost pusă. Însă aceasta este o mare amăgire. O altă temelie decât cea pusă nu poate fi așezată de nici un om.

-297-

În trecut, mulți s-au apucat să clădească o nouă credință, să statornicească principii noi. Însă cât a dăinuit clădirea lor? A căzut degrabă, căci nu era întemeiată pe Stâncă.

Primii ucenici n-au avut ei oare de întâmpinat zisele oamenilor? N-au ascultat ei învățăturile false și apoi, după toate, au stat tari și au zis: “Nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă”? (1 Corinteni 3, 11.) Deci, noi trebuie să ne păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început. Cuvinte puternice au fost trimise de Dumnezeu și de Hristos acestui popor, scoțându-l din lume, punct cu punct, la lumina cea clară a adevărului prezent. Cu buze atinse cu focul sfânt, servii lui Dumnezeu au vestit solia. Declarația divină și-a pus sigiliul pe temeinicia adevărului vestit.

O reînnoire a mărturiei credincioase

Domnul cheamă la o reînnoire a credincioasei mărturii date în anii trecuți. El cheamă la o reînnoire a vieții spirituale. Forțele spirituale ale poporului Său au stat multă vreme amorțite, însă trebuie să aibă loc o înviere din moartea aparentă.

Prin rugăciune și mărturisirea păcatului, noi trebuie să netezim calea Regelui. Făcând aceasta, puterea Spiritului va veni asupra noastră. Avem nevoie de forța Zilei Cincizecimii. Aceasta va veni; căci Domnul a făgăduit să trimită Spiritul Său ca o putere atotbiruitoare.

-298-

În față stau vremuri primejdioase. Fiecare ins care cunoaște adevărul trebuie să se trezească și să se aducă pe sine, să-și aducă suflet, trup și spirit în ascultare de Dumnezeu. Vrăjmașul e pe urmele noastre. Trebuie să fim nespus de treji, în gardă față de el. Trebuie să îmbrăcăm toată armătura lui Dumnezeu. Trebuie să urmărim îndrumările date prin Spiritul Profeției. Trebuie să iubim și să ascultăm adevărul pentru acest timp. Acesta ne va feri să primim marile amăgiri. Dumnezeu ne-a vorbit prin Cuvântul Său. El ne-a vorbit prin mărturiile pentru Comunitate și prin cărțile care au ajutat să lămurească actuala noastră datorie, cum și poziția pe care trebuie să o ocupăm acum. Avertizările date, învățătură peste învățătură, poruncă peste poruncă, trebuie luate în seamă. Ce scuză putem aduce dacă le desconsiderăm?

Îi îndemn pe cei care lucrează pentru Dumnezeu să nu primească minciuna în locul adevărului. Nici argumentarea omenească să nu fie pusă acolo unde ar trebui să se găsească adevărul divin și sfințitor. Hristos așteaptă să aprindă credința și iubirea în inimile celor ai Săi. Teoriile rătăcite să nu primească încurajare din partea celor care ar trebui să stea neclintiți pe platforma adevărului veșnic. Dumnezeu ne cheamă să ținem tare la principiile fundamentale, care sunt întemeiate pe o autoritate neîndoielnică.

Căutați iubirea dintâi

În inimile multora dintre cei care sunt de mult în adevăr a pătruns un spirit aspru și critic. Ei sunt tăioși, gata să judece, găsitori de greșeli. Ei s-au cățărat pe scaunul de judecată, ca să rostească osânda asupra celor care nu se potrivesc ideilor lor. Dumnezeu îi cheamă să se dea jos și să se plece înaintea Lui în pocăință, mărturisindu-și păcatele. El le spune: “Ce am împotriva ta este că ți-ai părăsit dragostea dintâi. Adu-ți dar aminte de unde ai căzut; pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi veni la tine și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești.” (Apocalipsa 2, 4.5.) Ei se luptă pentru locul de frunte și, prin cuvintele și faptele lor, îndurerează multe inimi.

-299-

Îmi ridic avertizarea împotriva acestui spirit și împotriva falsei religii a sentimentalismului, care este tot atât de primejdioasă. Luați aminte, frați și surori! Cine este conducătorul vostru — Hristos sau îngerul căzut din cer? Cercetați-vă și aflați dacă stați în credință cum se cuvine!

Share this post:

Posted in

Redeșteptare

Leave a Comment