Planul Domnului
În providența divină sunt anumite perioade de timp când trebuie să ne ridicăm ca răspuns la chemarea lui Dumnezeu și să folosim banii noștri, timpul nostru, intelectul nostru și întreaga noastră ființă, trupul, sufletul și spiritul nostru pentru împlinirea cerințelor Sale. Prezentul e un astfel de timp. Sunt în primejdie interesele lucrării lui Dumnezeu. Instituțiile Domnului sunt în pericol. Din pricina teribilei poveri a datoriilor sub care se zbat școlile noastre, lucrarea este împiedicată în toate direcțiile. În marea noastră lipsă, Dumnezeu a deschis o cale prin greutăți și ne-a invitat să conlucrăm cu el la împlinirea planului Său. A fost planul Lui ca lucrarea Parabolele Domnului Hristos să fie dată pentru ajutorarea școlilor și El invită pe poporul Său să-și facă partea în plasarea acestei cărți în fața oamenilor. Prin acesta, El pune la încercare pe poporul Lui și instituțiile Sale, pentru a vedea dacă vor lucra împreună și dacă vor fi un gând în lepădarea și jertfirea de sine.
-469-
Toți să conlucreze
Un bun început s-a făcut în vânzarea cărții Parabolele Domnului Hristos. Ceea ce e necesar acum este un efort sârguincios și unit pentru a desăvârși lucrarea care a început atât de bine. În Biblie, citim: “În sârguință, fiți fără preget. Fiți plini de râvnă cu duhul. Slujiți Domnului”. (Romani 12, 11.) Fiecare ramură a lucrării lui Dumnezeu e vrednică de sârguință; dar nimic nu o merită mai mult ca planul acesta, în acest timp. Trebuie să se facă o lucrare hotărâtă pentru a împlini planul lui Dumnezeu. Faceți ca fiecare mișcare să ajute Domnului în vânzarea Parabolelor Domnului Hristos. Toți cei care au putința să se alăture lucrătorilor.
-470-
Din succesul eforturilor făcute până acum, vedem că este mult mai bine să ascultăm de cerințele lui Dumnezeu, astăzi, decât să așteptăm un timp pe care l-am socoti mai favorabil. Noi trebuie să devenim bărbați și femei care corespund ocaziilor lui Dumnezeu, deoarece ne-am înscris pentru o viață de slujire sub steagul lui Hristos.
Dumnezeu ne cheamă la acțiune pentru ca instituțiile noastre școlare să poată fi scăpate de datorii. Planul lui Dumnezeu să fie executat așa cum a rânduit El.
Situația prezentă este o ocazie pe care nu ne putem permite să o pierdem. Chemăm poporul nostru să ajute după posibilitățile lui chiar acum. Îl chemăm să facă o lucrare care va fi plăcută lui Dumnezeu prin cumpărarea cărții. Solicităm să fie folosit orice mijloc la îndemână pentru a ajuta la răspândirea acestei cărți. Îi invităm pe președinții conferințelor noastre să cerceteze cum pot duce mai departe proiectul acesta. Îi chemăm pe pastorii noștri ca, atunci când vizitează comunitățile, să-i încurajeze pe bărbați și pe femei să pornească în calitate de colportori și să facă un hotărât pas de înaintare pe cărarea tăgăduirii de sine, dând o parte din veniturile lor pentru ajutorarea școlilor noastre.
E necesară o mișcare generală, iar aceasta trebuie să înceapă cu acțiuni individuale. În fiecare comunitate, fiecare membru al fiecărei familii trebuie să facă eforturi hotărâte pentru o tăgăduire de sine și pentru a ajuta la ducerea mai departe a lucrării. Și copiii trebuie să-și facă partea lor. Toți să conlucreze. Să facem tot ce putem mai bine acum, în acest timp, pentru a da lui Dumnezeu darurile noastre, pentru a realiza voia Lui clar arătată și, în felul acesta, să prilejuim ocazia de a mărturisi pentru El și pentru adevărul Lui într-o lume de întuneric. Lampa este în mâinile noastre. Să facem ca lumina ei să strălucească cu putere.
-471-
Voi, tinerilor, care aveți planul să intrați în lucrarea de păstorire, porniți la lucrarea aceasta. Folosirea cărții puse în mâinile voastre de Domnul urmează să fie educatorul vostru. Folosind ocazia aceasta, veți înainta cu siguranță în cunoașterea lui Dumnezeu și a celor mai bune metode, pentru a putea ajunge la oameni.
Domnul cheamă tineri și tinere să intre în slujba Sa. Tinerii sunt receptivi, proaspeți, arzători, plini de nădejde. O dată ce au gustat din fericirea jertfirii de sine, ei nu vor fi mulțumiți până ce nu învață continuu de la Marele Învățător. Domnul va deschide căi înaintea acelora care vor răspunde la chemarea Lui.
Aduceți în lucrare dorința plină de zel de a învăța cum să purtați răspunderi. Cu brațe puternice și cu inimi viteze, intrați în lupta cu care toți au să dea piept, o luptă care va deveni tot mai aprigă pe măsură ce ne apropiem de lupta finală.
Pregătire pentru lucrare
Aceia care se angajează în lucrarea aceasta ar trebui ca, mai întâi, să se predea fără rezerve lui Dumnezeu. Ei ar trebui să se așeze în locul acela de unde pot învăța de la Hristos și să urmeze exemplul Său. El i-a invitat: “Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară”. (Matei 11, 28-30.) Îngerii au primit însărcinarea să-i însoțească pe aceia care pornesc la lucrarea aceasta într-o adevărată umilință.
Noi trebuie să ne rugăm fără încetare și să ne trăim rugăciunile. Credința va spori mult prin întrebuințare. Aceia care fac colportaj cu cartea Parabolele Domnului Hristos, să învețe cele spuse în cartea cu care lucrează. Învățați de la Hristos să aveți credință în puterea Lui de a vă ajuta și mântui. Credința este însuși sângele vieții sufletului. Prezența ei dă căldură, sănătate, tărie și judecată sănătoasă. Vitalitatea și vigoarea ei exercită o influență puternică, deși inconștientă. Viața lui Hristos în suflet este ca un izvor de apă care țâșnește spre viața veșnică. Ea conduce la o statornică cultivare a darurilor cerești și la o supunere binevoitoare în toate lucrurile față de Domnul.
-472-
Mă adresez lucrătorilor, tineri și bătrâni, care lucrează cu cărțile noastre, și îndeosebi celor care colportează cu cartea care acum își face lucrarea ei plină de har. Exemplificați în viață învățăturile date de Hristos în predica de pe munte. Aceasta va face o impresie mai profundă și va avea o influență mai dăinuitoare asupra minții decât predicile ținute de la amvon. Poate că nu veți fi în stare să vorbiți elocvent acelora pe care doriți să-i ajutați; dar, dacă vorbiți cu modestie, ascunzând eul în Hristos, cuvintele voastre vor fi dictate de Duhul Sfânt; iar Hristos, cu care voi conlucrați, va impresiona inima.
Exercitați credința aceea care lucrează prin iubire și sfințește sufletul. Nimeni să nu facă acum pe Domnul să Se rușineze de ei din cauza necredinței lor. Încetineala și lipsa de îndrăzneală nu realizează nimic. Amestecarea în treburi lumești este adesea îngăduită de Dumnezeu pentru a trezi puterile adormite la o acțiune mai zeloasă, pentru ca El să poată onora credința prin revărsarea de bogate binecuvântări. Acesta este un mijloc de a face ca lucrarea să înainteze. Privind la Isus, nu numai ca pildă a noastră, dar și ca Începător și Desăvârșitor al credinței noastre, să mergem înainte, având încrederea că El va da putere pentru fiecare datorie ce o avem.
Se va cere mult efort de la aceia care au de dus povara acestei lucrări, deoarece trebuie să se dea învățătura cuvenită, pentru ca să se păstreze o înțelegere a importanței lucrării înaintea lucrătorilor și pentru ca toți să cultive spiritul tăgăduirii de sine și al sacrificiului exemplificat în viața Mântuitorului nostru. Hristos a făcut sacrificii la fiecare pas, sacrificii pe care nici unul din urmașii Săi nu le poate face vreodată. În toată tăgăduirea de sine, cerută de la noi în lucrarea aceasta, în mijlocul lucrurilor neplăcute ce au loc, trebuie să ne gândim că suntem înjugați împreună cu Hristos, părtași ai spiritului Lui de blândețe, răbdare și lepădare de sine. Spiritul acesta ne va deschide calea înainte și ne va da succes, deoarece Hristos este recomandarea noastră înaintea oamenilor.
-473-
Lucrarea în toate țările
Lucrarea de ajutorare a școlilor noastre ar trebui să fie întreprinsă de poporul nostru din toate țările. Să fie începută de comunitățile noastre din Australia. Școala noastră de acolo are nevoie de ajutor, și, dacă poporul nostru va porni în chip unit la lucru, ei pot face mult pentru ridicarea poverii datoriei; ei pot încuraja inimile acelora care se străduiesc să dezvolte această unealtă a Domnului; ei pot ajuta la extinderea influenței ei pline de binecuvântare în îndepărtate țări păgâne și în insulele mărilor.
Avem încredere că editura noastră din Australia va oferi condiții generoase pentru publicarea Parabolelor Domnului Hristos. Domnul a binecuvântat foarte mult instituția aceasta și ea ar trebui să-I prezinte un dar de mulțumire, făcând o donație generoasă pentru eliberarea școlii de datorie. Avem certitudinea că ea va lua asupra sa lucrarea și își va face partea în mod nobil. Iar conlucrarea aceasta cu Dumnezeu se va dovedi pentru casa de editură din Australia o mare binecuvântare, așa cum s-a dovedit și pentru instituțiile noastre din America.
Porniți la lucrarea aceasta, frații mei din Australia. “Credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd”. (Evrei 11, 1.) N-am demonstrat noi lucrurile acestea în trecut? Atunci când am pornit înainte, încrezându-ne în făgăduința lui Dumnezeu, lucrurile nevăzute — văzute doar cu ochii credinței — au devenit lucruri văzute. Atunci când am umblat și am lucrat prin credință, Dumnezeu a împlinit pentru noi fiecare cuvânt pe care El l-a rostit. Dovada pe care noi o avem cu privire la credincioșia făgăduințelor Sale ar trebui să înlăture orice gând de necredință. E păcat să te îndoiești și nu credem că frații noștri din Australia vor fi vinovați de lucrul acesta.
-474-
Domnul a făcut mult pentru voi până acum în ținuturile voastre. Ridicați-vă ochii și priviți câmpiile care sunt albe, gata pentru seceriș. Lăudați pe Dumnezeu pentru faptul că Cuvântul Său a fost verificat dincolo de orice concepție a noastră.
Chem poporul nostru să intre cu râvnă și dezinteresat în lucrarea de a elibera școala de datorii. Editura să-și facă partea în ce privește publicarea cărții. Poporul nostru din Australia să pornească la vânzarea cărții Parabolele Domnului Hristos. Dumnezeu îi va binecuvânta în lucrarea aceasta.
Lucrătorii din Anglia ar trebui să facă orice efort cu putință pentru vânzarea acestei cărți, în vederea înființării unei școli în această țară. Frații mei din Anglia, Germania și din toate celelalte țări din Europa, unde strălucește lumina adevărului, prindeți-vă de lucrare aceasta. Cartea aceasta să fie tradusă în diferite limbi și să fie împrăștiată în diferite țări ale Europei. Colportorii noștri din toate părțile Europei să fie încurajați să ajute la vânzarea ei. Vânzarea acestei cărți va realiza mult mai mult decât să ajute doar la eliberarea instituțiilor noastre de datorii. Ea va deschide calea pentru o primire mai bună a cărților noastre mai mari. În felul acesta, adevărul va ajunge la mulți care altfel nu l-ar primi.
Fac apel în mod deosebit, la frații noștri din Scandinavia. Nu vă veți prinde voi de lucrarea pe care v-a dat-o Dumnezeu? Nu veți lucra voi cu toate puterile voastre pentru a ajuta instituțiile din țara voastră să scape de încurcăturile financiare? Nu priviți disperați, zicând: “Nu putem face nimic”. Încetați de a vă mai exprima descurajare. Apucați brațul Puterii Veșnice. Aduceți-vă aminte că frații voștri din alte țări se unesc pentru a vă da ajutor. Nu vă lăsați și nu fiți descurajați. Domnul îi va susține pe lucrătorii Săi din Scandinavia, dacă ei vor săvârși partea lor în credință, rugăciune și nădejde, făcând tot ce pot pentru a face să înainteze lucrarea Sa și pentru a grăbi venirea Sa.
-475-
Să se facă un efort foarte serios de către poporul nostru din Anglia pentru a-i inspira pe frații lor din Scandinavia cu credință și curaj. Fraților, noi trebuie să venim în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului împotriva celui puternic.
Aduceți-vă aminte că, cu cât ne apropiem mai mult de timpul venirii lui Hristos, cu atât va trebui să lucrăm mai zelos și mai hotărât, deoarece ni se împotrivește întreaga sinagogă a lui Satana. Nu avem nevoie de o excitare înfrigurată, ci de curajul acela care e născut din adevărata credință.
Rezultatele lucrării
Prin lucrarea pentru ajutorarea școlilor noastre se va produce o împătrită binecuvântare — o binecuvântare pentru școli, pentru lume, pentru biserică și pentru lucrători.
În timp ce se adună fonduri pentru ajutorarea școlilor, cel mai bun material de citit este pus în mâinile unui mare număr de oameni, care, dacă nu s-ar fi făcut acest efort, niciodată nu ar fi văzut cartea Parabolele Domnului Hristos. În locurile pustii, sunt suflete care vor fi contactate prin acest efort. Învățăturile scoase din parabolele Mântuitorului vor fi pentru mulți ca frunzele pomului vieții.
Este planul Domnului ca Parabolele Domnului Hristos, cu prețioasele lor învățături, să-i unească pe credincioși. Eforturile pline de jertfire de sine, depuse de membri, se vor dovedi un mijloc de a-i uni, pentru ca ei să poată fi sfințiți corp, suflet și spirit, ca niște vase de cinste, pregătite să primească Duhul Sfânt. Aceia care caută să facă voia lui Dumnezeu, investind fiecare talent pentru reținerea celui mai ales folos, vor deveni înțelepți în a lucra pentru Împărăția Sa. Ei vor primi învățături de cea mai mare valoare și vor avea cea mai mare satisfacție pentru o minte rațională. Lor li se va da pace, har și putere intelectuală.
-476-
Atunci când duc această carte la aceia care au nevoie de învățătura pe care ea o conține, lucrătorii vor obține o experiență valoroasă. Lucrarea aceasta este un mijloc de educație. Aceia care vor face tot ce pot mai bine ca ajutoare ale Domnului, pentru a răspândi cartea Parabolele Domnului Hristos, vor obține o experiență care-i va face în stare să fie lucrători cu succes pentru Dumnezeu. Foarte mulți, prin instruirea făcută în lucrarea aceasta, se vor învăța să colporteze cu cărțile noastre mai mari de care oamenii au atât de multă nevoie.
Toți aceia care pornesc cum trebuie la această lucrare, voioși și cu nădejde, vor descoperi că ea este o mare binecuvântare. Domnul nu constrânge pe nimeni să se angajeze în lucrarea Lui; dar acelora care se așează hotărât de partea Sa El le va da o inimă binevoitoare. El îi va binecuvânta pe toți aceia care realizează în afară spiritul pe care El îl dă înăuntru. Unor astfel de lucrători El le oferă ocrotire și succes. Pe măsură ce se intră dintr-un câmp în altul, noi metode și noi planuri vor izvorî în noile împrejurări. Idei noi vor veni o dată cu lucrătorii cei noi care se consacră lucrării. Atunci când ei caută ajutor la Domnul, El va comunica cu ei. Ei vor primi planuri făcute personal de Domnul. Suflete se vor converti și sume de bani vor intra în tezaur. Lucrătorii vor găsi locuri pustii în via Domnului, chiar lângă câmpurile care au fost lucrate. Fiecare câmp prezintă noi locuri de câștigat. Tot ce este făcut scoate la lumină cât mai rămâne încă de făcut.
Nimeni nu poate să fie cu adevărat unit cu Hristos, practicând învățăturile Lui, supunându-se jugului Său restrângător, fără să simtă ceea ce el niciodată nu poate să exprime în cuvinte.
-477-
Lui îi vin gânduri noi și bogate. Lumină este dată intelectului, hotărâre voinței, sensibilitate conștiinței, curăție imaginației. Inima devine mai duioasă, gândurile mai spirituale, slujirea mai creștinească. În viață se vede ceea ce nici un cuvânt nu poate să exprime: adevărata, credincioasa, iubitoarea consacrare a inimii, a minții, și a sufletului și tărie pentru lucrarea Domnului.
După ce am făcut, printr-o energie și rugăciune sfințită, tot ce puteam face în lucrarea pentru școlile noastre, vom vedea slava lui Dumnezeu. După ce s-a făcut o deplină încercare, va urma un rezultat fericit.
Dacă este făcută într-un spirit de voie bună și de bună dispoziție, Dumnezeu va face ca mișcarea pentru ajutorarea școlilor noastre să fie un succes. El va face cu putință ca ocara care a venit asupra instituțiilor noastre educaționale să fie îndepărtată. Dacă toți se vor prinde de lucrare, în spiritul jertfirii de sine pentru cauza lui Hristos și a adevărului, nu va mai dura mult până când cântarea jubiliară a libertății va putea fi cântată pretutindeni în mijlocul nostru.
Să nu obosiți în facerea de bine
Îmi pare bine că s-a făcut un efort atât de armonios pentru realizarea planului lui Dumnezeu și pentru a folosi cât mai bine providența Lui. Efortul acesta pentru a răspândi cartea Parabolele Domnului Hristos demonstrează ce se poate face în domeniul colportajului. Pastorilor, elevilor, taților, mamelor, tinerilor și tinerelor care s-au angajat în lucrarea aceasta, vreau să le spun: Nu lăsați să scadă interesul vostru. Lucrarea aceasta bună trebuie să meargă mereu înainte, în mod continuu, stăruitor și sârguincios, până ce se va plăti și ultima datorie ce apasă asupra școlilor și se va crea un fond pentru înființarea de școli în câmpuri importante, unde este o mare nevoie de lucrare educațională.
Atunci când pastorii și lucrătorii biblici sunt chemați la alte lucrări, membrii comunităților noastre să le spună: “Duceți-vă la lucrul ce vi s-a încredințat, iar noi vom continua cu lucrarea de răspândire a cărții Parabolele Domnului Hristos și de eliberare de datorii a școlilor noastre”. Nimeni să nu-și închipuie că lucrarea aceasta trebuie să se oprească o dată cu efortul special din 1900 și 1901. Câmpul nu e niciodată istovit, iar cartea aceasta ar trebui să fie vândută pentru ajutorarea școlilor noastre în anii viitori.
-478-
Să avem credință în Dumnezeu. În Numele Lui să ducem mai departe lucrarea Sa, fără a da înapoi. Lucrarea pe care ne-a chemat să o facem, El o va face binecuvântare pentru noi. Iar, după ce planul Lui pentru ajutorarea școlilor noastre s-a dovedit a fi bun, după ce lucrarea stabilită va fi pe deplin împlinită, El ne va arăta ce urmează să mai facem.
Atâta vreme cât solia de har urmează să fie prezentată lumii, se va cere efort în favoarea altor instituții și proiecte similare aceluia pentru ajutorarea școlilor noastre. Și atâta vreme cât continuă punerea noastră la probă, va fi prilej pentru colportori ca să lucreze. Atunci când denominațiunile religioase se unesc cu papalitatea pentru a-l oprima pe poporul lui Dumnezeu, se vor deschide prin colportajul evanghelistic locuri unde va fi libertate religioasă. Dacă într-un loc persecuția devine grea, lucrătorii trebuie să facă așa cum le-a spus Domnul Hristos: “Când vă persecută într-o cetate, fugiți în alta”. (Matei 10, 23.) Dacă vine și acolo persecuția, duceți-vă în alt loc. Dumnezeu îl va conduce pe poporul Său, făcându-l o binecuvântare în multe locuri. Dacă n-ar fi persecuție, ei nu s-ar răspândi în locuri atât de îndepărtate pentru a proclama adevărul. Iar Hristos declară: “Nu veți isprăvi de străbătut cetățile lui Israel până va veni Fiul omului”. Până ce va fi rostit în ceruri cuvântul: “S-a sfârșit”, vor fi totdeauna locuri unde să se lucreze și inimi care să primească solia.
De aceea, “să nu obosim în facerea binelui, căci la vremea potrivită vom secera, dacă nu cădem de oboseală”. (Galateni 6, 9.
-479-
Cerințele răscumpărării
Zecimile și darurile aduse lui Dumnezeu sunt o recunoaștere a drepturilor Lui asupra noastră, pe temeiul creațiunii, și o recunoaștere a drepturilor Lui chiar asupra noastră, prin răscumpărare. Din cauză că toată puterea noastră vine de la Hristos, darurile acestea trebuie să curgă de la noi spre Dumnezeu. Ele trebuie să păstreze pururea în fața noastră cerințele răscumpărării cea mai mare dintre toate cerințele și unica ce le cuprinde pe toate celelalte. Aprecierea sacrificiului făcut în favoarea noastră trebuie să ne fie totdeauna proaspătă în minte și trebuie să exercite pururea o influență asupra gândurilor și planurilor noastre. Hristos trebuie să fie cu adevărat ca unul crucificat în mijlocul nostru.
Nu știți că “nu sunteți ai voștri înșivă și că ați fost cumpărați cu un preț” (1 Corinteni 6, 19.20)? Ce preț s-a dat pentru noi! Priviți crucea și jertfa ridicată pe ea. Priviți la mâinile acelea, străbătute de cuiele nemiloase. Priviți la picioarele Lui, înțepenite cu piroane pe lemn. Hristos a purtat păcatele noastre în trupul Lui. Suferința aceea, chinul acela de moarte, este prețul răscumpărării voastre. S-a rostit porunca: “Izbăvește-l, ca să nu se pogoare în groapă. Am găsit un preț de răscumpărare”.
Nu știți că El ne-a iubit și că S-a dat pe Sine, pentru ca noi, la rândul nostru, să ne predăm cu totul Lui? Pentru ce iubirea față de Hristos să nu fie exprimată de toți cei care L-au primit prin credință, tot așa după cum iubirea Lui a fost exprimată față de noi, pentru care El a murit?
Hristos este înfățișat ca umblând și căutând oaia pierdută. Iubirea Lui e ceea ce ne înconjoară și ne aduce înapoi la staul. Iubirea Lui este aceea care ne oferă privilegiul de a sta împreună cu El în locurile cerești. Când lumina fericită a Soarelui neprihănirii luminează în inimile noastre, iar noi ne odihnim în pace și bucurie în Domnul, atunci să lăudăm pe Domnul; să-L lăudăm pe El, care este sănătatea feței noastre și Dumnezeul nostru. Să-L lăudăm pe El, nu numai în cuvinte, ci și prin consacrarea față de El a tot ceea ce suntem și avem.
-480-
“Cât datorezi Domnului meu?” Nu poți să faci această socoteală. Întrucât tot ce ai este al Lui, vei reține și nu-i vei da ceea ce El cere? Când El cere ceea ce este al Său, vei apuca în mod egoist și vei ține acest lucru ca fiind al tău? Îl vei reține și întrebuința pentru un alt scop decât pentru salvarea sufletelor? Așa se face că mii de suflete sunt pierdute. Cum putem noi arăta mai bine că apreciem jertfa lui Dumnezeu, marele Lui dar pentru lumea noastră, decât trimițând darurile și contribuția noastră, însoțite de lauda și mulțumirea de pe buzele noastre, pentru marea iubire cu care El ne-a iubit și ne-a atras la Sine?
Privind la cer în rugăciune, prezentați-vă lui Dumnezeu ca slujitori ai Lui și tot ce aveți, ca fiind al Lui, zicând: “Doamne, din ale Tale îți dăm cu bucurie”. Stând în fața crucii de pe Golgota și a Fiului lui Dumnezeu, răstignit pentru voi, dându-vă seama de iubirea aceea fără de seamăn, de acea minunată revărsare de har, întrebarea voastră stăruitoare să fie: “Doamne, ce vrei să fac?” El v-a spus: “Mergeți în toată lumea și predicați Evanghelia la toată făptura”. (Marcu 16, 15.)
Când veți vedea sufletele mântuite în Împărăția lui Dumnezeu, prin mijlocirea darurilor și slujirea voastră, nu vă veți bucura că ați avut privilegiul de a face această lucrare?
Cu privire la apostolii lui Hristos, stă scris: “Și au plecat și au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei și întărea Cuvântul prin semnele care-L însoțeau.” (Marcu 16, 20.) Universul ceresc încă mai așteaptă canale prin care să se reverse curentul harului în lumea întreagă. Aceeași putere, pe care au avut-o apostolii, este acum păstrată pentru aceia care vor lucra pentru Dumnezeu.
-481-
Vrăjmașul va inventa orice mijloc care îi stă în putere pentru a împiedica lumina să strălucească în locuri noi. El nu dorește ca adevărul să meargă ca “o candelă aprinsă”. Vor consimți frații noștri ca vrăjmașul să aibă succes în planurile lui de a stânjeni lucrarea?
Timpul trece repede în veșnicie. Va reține cineva acum de la Dumnezeu ceea ce este categoric al Lui? Poate refuza cineva ceea ce Dumnezeu îi dă, fără ca el să aibă vreun merit? Poate el să refuze, fără ca acest lucru să nu-i aducă ruina? Domnul a dat fiecărui om o lucrare, iar îngerii cei sfinți doresc ca noi să facem lucrarea aceasta. Atunci când vegheați, vă rugați și lucrați, ei stau gata să conlucreze cu voi. Atunci când înțelegerea este prelucrată de Duhul Sfânt, toate afecțiunile acționează armonios, în acord cu voia divină. Atunci oamenii îi vor da lui Dumnezeu ceea ce este al Lui, spunând: “Toate vin de la Tine și din ale Tale Îți dăm noi”. Fie ca Dumnezeu să ierte pe poporul Său că n-a făcut lucrul acesta.
Fraților și surorilor, am încercat să pun lucrurile acestea înaintea voastră, așa cum sunt ele, dar încercarea mea rămâne cu mult mai prejos decât este realitatea. Veți refuza voi cererea mea? Nu eu sunt aceea care fac apel la voi, ci Domnul Isus, care și-a dat viața pentru lume. Eu n-am făcut decât să ascult de voința și cerințele lui Dumnezeu. Veți folosi voi ocazia de a da onoare lucrării lui Dumnezeu și respect față de slujitorii pe care El i-a trimis să facă voia Lui spre a conduce sufletele la cer?
“Să știți: cine seamănă puțin, puțin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera. Fiecare să dea după cum a hotărât în inima Lui; nu cu părere de rău, sau de silă, căci pe cine dă cu bucurie, îl iubește Dumnezeu. Și Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru că, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiți în orice faptă bună: După cum este scris: A împrăștiat; a dat săracilor; neprihănirea Lui rămâne în veac. Cel ce dă sămânță semănătorului și pâine pentru hrană vă va da și vă va înmulți și vouă sămânța de semănat și va face să crească roadele neprihănirii voastre. În chipul acesta, veți fi îmbogățiți în toate privințele, pentru orice dărnicie care, prin noi, va face să se aducă mulțumiri lui Dumnezeu. Căci ajutorul dat de darurile acestea, nu numai că acoperă nevoile sfinților, dar este și o pricină de multe mulțumiri către Dumnezeu. Așa că dovada dată de voi prin ajutorul acesta, îi face să slăvească pe Dumnezeu pentru ascultarea pe care mărturisiți că o aveți față de Evanghelia lui Hristos, și pentru dărnicia slujitorului vostru față de ei și față de toți; și-i va face să se roage pentru voi, și să vă iubească din inimă, pentru harul nespus de mare al lui Dumnezeu față de noi. Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru darul Lui nespus de mare!” (2 Corinteni 9, 6-15.)