Continuare.
Domnul Dumnezeul cerului nu va trimite judecățile Sale asupra lumii, din cauza neascultării și a abaterii, până ce El nu-și va trimite străjerii Săi să dea avertizarea. El nu va încheia timpul de probă până ce solia nu va fi proclamată mai lămurit. Legea lui Dumnezeu trebuie să fie proslăvită, cererile ei trebuie să fie prezentate în caracterul ei adevărat și sacru, ca oamenii să fie aduși să hotărască pentru sau contra adevărului. Totuși, lucrarea va fi scurtată în dreptate. Solia dreptății lui Hristos trebuie să răsune de la un capăt la celălalt al pământului pentru a pregăti calea Domnului. Aceasta este slava lui Dumnezeu, care încheie lucrarea îngerului al treilea.
Nu există lucrare în lumea noastră, atât de mare, atât de sacră și atât de glorioasă; nu e nici o lucrare pe care Dumnezeu să o onoreze atât de mult, ca această lucrare a Evangheliei. Solia prezentată în vremea aceasta este ultima solie de har pentru o lume căzută. Cei care au privilegiul de a auzi solia aceasta și care persistă în a refuza să ia seama la avertizare, leapădă ultima lor nădejde de mântuire. Nu va mai fi un alt timp de probă.
Cuvântul adevărului, “stă scris”, este Evanghelia pe care noi o predicăm. Înaintea acestui pom al vieții nu e pusă nici o sabie de foc. Toți cei care vor pot gusta din el. Nu e nici o putere care să fie în stare să împiedice vreun suflet să guste din rodul lui. Toți pot mânca și trăi veșnic.
Tainele în care îngerii vor să-și adâncească privirile, pe care prooroci, împărați și oameni neprihăniți au dorit să le înțeleagă, biserica rămășiței le va aduce la lumină prin solii de la Dumnezeu. Proorocii au proorocit cu privire la lucrurile acestea; și au dorit să înțeleagă ceea ce au prevestit, dar lor nu li s-a oferit privilegiul acesta. Ei au dorit să vadă ceea ce vedem noi și să audă ceea ce auzim noi, dar n-au putut. Ei vor cunoaște totul când va veni Hristos a doua oară; când, înconjurați de o mulțime de suflete pe care nimeni nu o poate număra, El tălmăcește eliberarea adusă la îndeplinire prin marea jertfă a Lui.
-20-
Adevărurile soliei îngerului al treilea au fost prezentate de unii ca o teorie seacă; dar în solia aceasta urmează să fie prezentat Hristos, Cel Viu. El urmează să fie descoperit ca fiind Cel dintâi și Cel de pe urmă, ca EU SUNT, Rădăcina și Ramura lui David, și ca Luceafărul strălucitor al dimineții. Prin solia aceasta, trebuie să se manifeste în fața lumii caracterul lui Dumnezeu în Hristos. Trebuie să fie făcută să răsune chemarea: “Suie-te pe un munte înalt, ca să vestești Sionului vestea cea bună; înalță-ți glasul cu putere ca să vestești Ierusalimului vestea cea bună; înalță-ți glasul, nu te teme, și spune cetăților lui Iuda: ‘Iată Dumnezeul vostru! Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere și poruncește cu brațul Lui. Iată că plata este cu El, și răsplătirile vin înaintea Lui. El Își va paște turma ca un Păstor, va lua mieii în brațe, îi va duce la sânul Lui, și va călăuzi blând oile care alăptează’”. (Isaia 40, 9-11.)
Acum, împreună cu Ioan Botezătorul, noi trebuie să îndreptăm atenția oamenilor la Isus, zicând: “Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”. (Ioan 1, 21.) Acum, ca niciodată mai înainte, urmează să fie proclamată chemarea: “Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea”. “Și Duhul și Mireasa zic: ‘Vino!’ Și cine aude să zică: ‘Vino!’ Și celui ce îi este sete, să vină; cine vrea să ia apa vieții fără plată!” (Apocalipsa 22, 7; Ioan 7, 37.)
E o mare lucrare de făcut și trebuie să fie depus orice efort posibil pentru a-L descoperi pe Hristos ca Mântuitor, iertător de păcat, Hristos ca Purtător de păcat, Hristos ca Luceafăr de dimineață, strălucitor; iar Domnul va face să aflăm favoare înaintea lumii până ce lucrarea noastră se va termina.
-21-
În timp ce îngerii țin încă cele patru vânturi, noi trebuie să lucrăm cu toate puterile noastre. Noi trebuie să ducem fără întârziere solia noastră. Trebuie să dovedim Universului ceresc și oamenilor, în această generație stricată, că religia noastră este o credință și o putere al cărei Autor este Hristos, și Cuvântul Său este proorocie dumnezeiască. Sufletele oamenilor atârnă acum în cumpănă. Ei vor fi sau supuși ai Împărăției lui Dumnezeu, sau sclavi ai despotismului lui Satana. Toți trebuie să aibă privilegiul de a apuca nădejdea ce le este pusă înainte, în Evanghelie. Dar cum pot ei să audă fără un propovăduitor? Familia omenească are nevoie de o pregătire morală, o pregătire a caracterului, ca să poată sta în prezența lui Dumnezeu. Sunt suflete care stau să piară din pricina greșelilor speculative, care predomină și care sunt calculate să strice efectul soliei Evangheliei. Cine sunt aceia care se vor consacra acum pe deplin pentru a deveni împreună lucrători cu Dumnezeu?
Când vezi pericolul și mizeria lumii sub influența lucrării lui Satana, nu-ți epuiza energiile ce ți-au fost date de Dumnezeu în lamentări zadarnice, ci treci la lucru pentru tine și pentru alții. Trezește-te și simte o povară pentru toți cei care pier. Dacă nu sunt câștigați la Hristos, ei vor pierde o veșnicie de fericire. Gândește-te la ceea ce e cu putință ca ei să câștige. Sufletul pe care Dumnezeu l-a creat și Hristos l-a răscumpărat este de mare valoare datorită posibilităților care-i stau înainte, avantajelor spirituale ce i-au fost acordate, capacităților ce le poate avea dacă este vitalizat de Cuvântul lui Dumnezeu, și nemuririi pe care o poate obține prin Dătătorul vieții, dacă este ascultător. Un suflet este de mai mare valoare pentru cer decât o lume întreagă de bunuri: case, terenuri și bani. Pentru convertirea unui singur suflet trebuie să întrebuințăm puterile noastre până la extrem. Un suflet câștigat la Hristos va face să strălucească de jur împrejurul său lumina cerului, străbătând întunericul moral și salvând alte suflete.
-22-
Dacă Hristos a lăsat pe cele nouăzeci și nouă, pentru ca să caute și să mântuiască singura oaie pierdută, putem fi noi oare îndreptățiți făcând mai puțin? Neglijând a lucra așa cum a lucrat Hristos, a jertfi așa cum a jertfit El, nu este oare aceasta o trădare a unor sfinte însărcinări, o insultă la adresa lui Dumnezeu?
Sunați alarma de-a lungul și de-a latul pământului. Spuneți oamenilor că ziua Domnului este aproape și se grăbește foarte mult. Nimeni să nu fie lăsat neavertizat. Am fi putut fi chiar noi în locul bietelor suflete care sunt în rătăcire. Am fi putut să ne găsim printre barbari. Potrivit cu adevărul pe care l-am primit în plus față de alții, suntem datori să le aducem acest adevăr la cunoștință.
Nu avem timp de pierdut. Sfârșitul e aproape. Mersul de la un loc la altul pentru a răspândi adevărul va fi în curând îngrădit prin primejdii dintr-o parte sau alta. Totul va fi pus înainte pentru a închide drumul înaintea solilor lui Dumnezeu, așa încât ei să nu mai poată face ceea ce este cu putință să facă acum. Noi trebuie să privim în față lucrarea ce o avem de făcut și să înaintăm cât mai repede cu putință într-o activitate plină de zel. Din lumina dată mie de Dumnezeu știu că puterile întunericului lucrează cu o intensă energie pe dedesubt și pe nesimțite. Satana înaintează pentru a prinde pe cei ce dorm acum, asemenea unui lup care-și înhață prada. Acum avem avertizări pe care le putem da, acum avem de făcut o lucrare; dar în curând va fi mult mai dificil decât ne putem noi închipui. Dumnezeu să ne ajute să ne păstrăm pe drumul luminii, să lucrăm cu privirea ațintită la Isus, Conducătorul nostru, și cu răbdare și perseverență să mergem înainte pentru a câștiga biruința.
-23-
Extinderea lucrării în câmpurile externe
În timp de noapte mi-a fost adresat cuvântul de a spune comunităților care cunosc adevărul: “Scoală-te, luminează-te! Căci lumina ta vine, și slava Domnului răsare peste tine”. (Isaia 60, 1.)
Nouă ne sunt adresate cuvintele Domnului, din Isaia capitolul 54: “Lărgește locul cortului tău; și întărește-ți țărușii! Căci te vei întinde la dreapta și la stânga, sămânța ta va cotropi neamurile, și va locui cetățile pustii. Nu te teme, căci nu vei rămânea de rușine; nu roși căci nu vei fi acoperită de rușine … căci Făcătorul tău este bărbatul tău; Domnul este Numele Lui, și Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel. El se numește Dumnezeul întregului pământ”. (Isaia 54, 2-5.)
Iar cuvintele lui Hristos spuse ucenicilor Săi sunt spuse și poporului Său de astăzi: “Nu ziceți voi că mai sunt patru luni până la seceriș? Iată, Eu vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceriș. Cine seceră primește o plată, și strânge roadă pentru viața veșnică; pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure în același timp”. (Ioan 4, 35-36.)
Poporul lui Dumnezeu are o mare lucrare înaintea lui, o lucrare care trebuie să crească fără încetare și să ajungă la un nivel tot mai mare. Eforturile noastre în lucrarea misionară trebuie să devină mult mai extinse. O lucrare mai hotărâtă de cum s-a făcut trebuie să se facă înainte de a doua venire a Domnului nostru Isus Hristos. Poporul lui Dumnezeu nu trebuie să-și înceteze lucrarea până ce aceasta nu a cuprins lumea.
-24-
Via cuprinde întreaga lume, și fiecare parte a ei trebuie să fie lucrată. Sunt locuri care acum sunt pustietăți morale, și acestea trebuie să devină ca și grădina Domnului. Locurile pustii ale pământului trebuie să fie cultivate, pentru ca ele să poată îmboboci și înflori ca trandafirul. Noi teritorii trebuie să fie lucrate de oameni inspirați de Duhul Sfânt. Noi comunități să fie înființate, noi congregații să fie organizate. La data aceasta, ar trebui să se găsească reprezentanți ai adevărului prezent în fiecare oraș și în cele mai îndepărtate locuri ale pământului. Tot pământul trebuie să fie iluminat de slava adevărului lui Dumnezeu. Lumina trebuie să strălucească în toate țările și peste toate popoarele. Și ea trebuie să pornească de la aceia care au primit lumina. Luceafărul dimineții a răsărit asupra noastră, și noi trebuie să îndrumăm lumina lui asupra cărării celor care sunt în întuneric.
O criză este chiar asupra noastră. Noi trebuie să proclamăm acum, prin puterea Duhului Sfânt, marile adevăruri pentru aceste zile de pe urmă. Nu va mai fi mult până când fiecare om va auzi solia și va lua hotărârea. Atunci va veni sfârșitul.
Însăși esența oricărei drepte credințe este aceea de a face lucrul potrivit la timpul potrivit. Dumnezeu este marele Maestru — Lucrător și, prin providența Lui, El pregătește calea ca lucrarea Lui să fie adusă la îndeplinire. El pregătește ocazii, deschide căi de influență și căi pentru lucrare. Dacă urmărește sfaturile providenței Sale și stă gata să conlucreze cu El, poporul Său va vedea cum se săvârșește o mare lucrare. Eforturile poporului, bine îndrumate, vor produce un efect de o sută de ori mai mare decât se poate realiza prin aceleași mijloace și înlesniri într-o altă latură de lucrare, în care Dumnezeu nu acționează atât de vădit. Lucrarea noastră este reformatoare și este scopul lui Dumnezeu ca desfășurarea excelentă a lucrării în toate ramurile să fie o pildă pentru toți oamenii. În câmpurile noi, este deosebit de important ca lucrarea să fie în așa fel adusă la îndeplinire, încât să fie o corectă reprezentare a adevărului. În planurile noastre pentru lucrarea misionară, principiile acesteia ar trebui să fie păstrate în minte.
-25-
Anumite țări au avantaje care le fac să fie centre de educație și influență. În națiunile de limbă engleză și în națiunile protestante din Europa e relativ ușor să afli intrare la oameni și sunt multe posibilități de a înființa instituții și a săvârși lucrarea noastră. În alte țări, ca de pildă India și China, lucrătorii trebuie să treacă printr-un lung curs educativ înainte ca oamenii să-i poată înțelege sau ca ei să-i înțeleagă pe oameni. Și, la fiecare pas, în lucrare sunt mari greutăți de întâmpinat. În America, Australia, Anglia, precum și alte țări europene, multe din piedicile acestea nu există. America are multe instituții care să dea reputație lucrării. Înlesniri asemănătoare ar trebui să fie acordate pentru Anglia, Australia, Germania și Scandinavia și pentru alte țări europene, pe măsură ce lucrarea înaintează. În aceste țări, Domnul are lucrători capabili, lucrători cu experiență. Aceștia pot să conducă la înființarea de instituții, la formarea de lucrători, și la ducerea mai departe a lucrării în diferitele ei ramuri. Dumnezeu intenționează ca ei să fie înzestrați cu mijloace și înlesniri. Instituțiile înființate vor da un caracter deosebit lucrării din aceste țări și vor da prilej pentru formarea de lucrători pentru țările mai întunecate, păgâne. În felul acesta, destoinicia lucrătorilor noștri cu experiență ar fi multiplicată de o sută de ori.
O mare lucrare este de făcut în Anglia. Lumina iradiind de la Londra ar trebui să strălucească în raze clare și distincte în regiunile mai îndepărtate. Dumnezeu a lucrat și la inimile celor din Anglia, dar această lume de limbă engleză a fost teribil neglijată. Anglia are nevoie de mult mai mulți lucrători, și de mult mai multe mijloace. Londra aproape că nici nu a fost atinsă. Inima mea este adânc mișcată atunci când situația din acel mare oraș îmi este prezentată. Mă doare sufletul când mă gândesc că nu sunt pregătite mijloace de ajutor mai mari pentru lucrarea din întreaga Europă. Mă doare mult inima atunci când mă gândesc la lucrarea din Elveția, Germania, Norvegia și Suedia. Acolo unde se găsesc doar unul sau doi oameni care se străduiesc să ducă mai departe diferitele ramuri ale lucrării, ar trebui să fie sute de persoane la lucru. Numai în orașul Londra ar trebui să fie angajați nu mai puțin de o sută de oameni. Domnul notează neglijența dată pe față pentru lucrarea Lui și în curând va ajunge la scadență o grea notă de plată.
-26-
Dacă lucrătorii din America vor împărtăși și altora din marile lor daruri, ei vor vedea prosperitate în Anglia. Ei vor simpatiza cu lucrătorii care se luptă cu greutățile de acolo și vor avea inima de a spune, nu numai din gură, dar și cu fapta: “Și voi toți sunteți frați”. (Matei 23, 8.) Ei vor vedea făcându-se o mare lucrare în Londra, prin toate orașele Angliei, și pretutindeni în diferitele țări europene.
Dumnezeu ne invită să ducem mai departe, în Australia, biruințele crucii. Se deschid noi câmpuri. Din lipsă de lucrători și de bani, lucrarea a fost stânjenită, dar nu trebuie să fie stânjenită mai departe. Dintre toate țările, Australia seamănă cel mai mult cu America. Acolo sunt toate clasele de oameni. Și solia de avertizare n-a fost prezentată și lepădată. Sunt mii de suflete cinstite care se roagă pentru lumină. Veghetorii lui Dumnezeu trebuie să stea pe zidurile Sionului și să dea avertizarea: “Vine dimineața, dar vine și noaptea” — noaptea când nimeni nu mai poate lucra. În timp ce îngerii țin cele patru vânturi, solia trebuie să pătrundă în fiecare câmp din Australia și aceasta, cât mai repede cu putință.
-27-
Întărirea lucrării în aceste țări de limbă engleză va da lucrătorilor noștri o influență de o sută de ori mai mare de cum au avut, pentru a înfige stindardul adevărului în multe țări.
În timp ce ne străduim să lucrăm în aceste câmpuri lipsite, vine chemarea din țări îndepărtate: “Treci la noi și ajută-ne”. La aceste țări nu se poate ajunge atât de repede și nici nu sunt atât de pregătite pentru seceriș cum sunt câmpurile mai apropiate de noi, dar ele nu trebuie neglijate.
Sărăcia misiunilor din Africa mi-a fost de curând prezentată. Misionarii trimiși din America la băștinașii din Africa au suferit și încă mai suferă din lipsa celor necesare pentru viață. Misionarii lui Dumnezeu, care duc solia harului în țările păgâne, nu sunt susținuți corespunzător în lucrarea lor.
Frații nu și-au dat seama că, ajutând la înaintarea lucrării din câmpurile străine, ei vor ajuta lucrarea din patrie. Ceea ce se dă pentru a începe lucrarea într-un câmp va aduce ca rezultat întărirea lucrării în altă parte. Atunci când lucrătorii sunt liberați de greutățile financiare, eforturile lor se pot extinde; pe măsură ce sufletele sunt aduse la adevăr și se înființează comunități, va fi și o creștere a puterii financiare. În curând, aceste biserici vor fi în stare nu numai să facă lucrarea în cuprinsul propriilor lor hotare, ci să și dea pentru alte câmpuri. În felul acesta, povara ce revine comunităților din patrie va fi împărțită.
Lucrarea misionară internă va fi mult mai dezvoltată în toate privințele atunci când se dă pe față un spirit mai liberal, mai plin de lepădare de sine, și mai plin de jertfire de sine pentru prosperitatea misiunilor externe, deoarece prosperitatea lucrării din patrie depinde în mare măsură, sub binecuvântarea lui Dumnezeu, de reflexul influenței lucrării evanghelice săvârșite în țările îndepărtate. Numai când lucrăm activ la împlinirea nevoilor cauzei lui Dumnezeu aducem sufletele noastre în legătură cu Izvorul a toată puterea.
-28-
Deși lucrarea în câmpurile străine n-a înaintat așa cum ar fi trebuit, ceea ce s-a realizat oferă totuși un motiv de recunoștință și temei pentru încurajare. Mult mai puține mijloace s-au cheltuit în câmpurile acestea decât în câmpurile din patrie, și lucrarea s-a făcut sub cea mai grea presiune și fără mijloacele necesare cuvenite. Totuși, analizând ajutorul care a fost trimis în câmpurile acestea, rezultatul este într-adevăr surprinzător. Succesul nostru misionar a fost pe deplin proporțional cu efortul nostru plin de lepădare de sine și de sacrificiu de sine. Numai Dumnezeu poate să aprecieze lucrarea săvârșită atunci când solia Evangheliei a fost proclamată în cuvinte clare și directe. S-a intrat în câmpuri noi și s-a făcut lucrare agresivă. S-au semănat semințele adevărului, lumina a strălucit asupra multor minți, aducând vederi mai cuprinzătoare cu privire la Dumnezeu și o apreciere corectă cu privire la caracterul ce trebuie să fie format. Mii de oameni au fost aduși la cunoașterea adevărului așa cum este el în Isus. Ei au fost umpluți de credința care lucrează prin iubire și curăță sufletul.
Valoarea acestor foloase spirituale este mai presus de înțelegerea noastră. Cine poate să arate adâncurile cuvântului predicat? Ce balanțe pot cântări corect influența celor care sunt convertiți la adevăr? La rândul lor, ei devin misionari pentru a lucra în favoarea altora. În multe locuri s-au ridicat locașuri de închinare. Biblia, scumpa Biblie este cercetată. Tabernacolul lui Dumnezeu este cu oamenii și El locuiește cu ei.
Să ne bucurăm că s-a făcut în aceste câmpuri o lucrare pe care Dumnezeu o poate aproba. În Numele Domnului, să ridicăm glasul cu laudă și mulțumire pentru rezultatele obținute în lucrarea din străinătate.
Și cu toate acestea, Generalul nostru, care niciodată nu greșește, ne spune: “Înaintați, intrați în teritorii noi. Înălțați stindardul în orice țară. Ridică-te, luminează-te căci lumina ta a venit, și slava Domnului a răsărit asupra ta”.
Va continua.