Către un tânăr pastor și soția sa
Dragă frate și soră A.,
Timp de câteva luni, am simțit că era momentul să vă scriu despre unele lucruri pe care Domnul a avut bunăvoința să mi le arate despre voi acum mai mulți ani în urmă. Mi-au fost arătate cazurile voastre alături de situațiile altora, dintre cei care aveau de făcut o lucrare pentru ei înșiși, pentru a fi pregătiți în lucrarea de prezentare a adevărului. Mi s-a arătat că vă lipseau amândurora calități esențiale și că, dacă nu le veți dobândi, calitatea de a fi folositor și mântuirea propriilor voastre suflete vor fi primejduite. Aveți unele defecte în caracter, pe care este foarte important să le corectați. Dacă neglijați să vă apucați cu seriozitate și hotărâre de această lucrare, relele respective vor crește, vă vor slăbi mult influența pe care o aveți în cauza și lucrarea lui Dumnezeu și, în final, vă vor despărți de lucrarea de predicare a adevărului, pe care o iubiți atât de mult.
În viziunea ce mi-a fost dată în legătură cu B., mi s-a arătat că are un gen de caracter foarte nefericit. El nu a fost disciplinat, copil fiind, iar firea sa nervoasă nu a fost îngrădită. I s-a permis să acționeze de capul lui și să facă foarte mult după cum a avut plăcere. I-a lipsit, într-o foarte mare măsură, respectul față de Dumnezeu și față de om. A avut un spirit încăpățânat, nesupus și numai o vagă idee despre recunoștința cuvenită celor care au făcut pentru el tot ce le-a stat în putință. A fost extrem de egoist.
-305-
Mi s-a arătat că independența, o voință încăpățânată, irațională, nemaleabilă, lipsa respectului și considerației cuvenite pentru alții, egoismul și prea marea încredere în sine evidențiază caracterul sorei A. Dacă nu veghează cu multă atenție și nu biruie aceste defecte din caracterul ei, cu siguranță că nu va ajunge să stea cu Hristos pe tronul Său.
În legătură cu fratele A., mi s-a arătat că multe dintre lucrurile menționate în mărturia pentru B. ți se aplică și ție. Mi-a fost atrasă atenția asupra vieții tale din trecut. Am văzut că, de când erai copil, ai fost încrezător în tine însuți, încăpățânat și cu o voință de neînfrânt, făcând după cum te ducea capul. Ai un spirit independent și ți-a fost foarte dificil să cedezi în fața cuiva. Când era de datoria ta să renunți la căile și dorințele tale în favoarea altora, împingeai lucrurile mai departe în felul tău, pripit. Ai avut simțământul că erai pe deplin competent să gândești și să acționezi singur, independent. Ai acceptat adevărul lui Dumnezeu și acesta a făcut mult pentru tine; însă nu a adus acea transformare necesară desăvârșirii caracterului creștin. Când ai început prima dată să lucrezi pentru cauza lui Dumnezeu, te-ai simțit mult mai umil și erai dispus să fii sfătuit și călăuzit. Însă când, într-o anumită măsură, ai început să ai succes, ți s-a mărit încrederea în tine, ai fost mai puțin umil și ai devenit mai independent.
Privind la lucrarea fratelui și sorei White, ai gândit că ai putea să vezi unde te-ai fi descurcat mai bine decât ei. Ai nutrit în inima ta sentimente îndreptate împotriva lor. Simțămintele pe care le aveai îți erau din fire marcate de scepticism și necredincioșie. Văzându-le lucrarea și auzind mustrările adresate celor greșiți, te-ai întrebat cum ai putea suporta o asemenea mărturie directă. Te-ai hotărât să n-o primești și ai început să-ți faci curaj ca să ataci modul lor de lucru, deschizând astfel în inima ta o ușă pentru suspiciune, îndoială și invidie față de ei și lucrarea lor.
-306-
Ai căpătat prejudecăți în simțăminte îndreptate împotriva lucrării lor. Ai privit, ai ascultat, ai adunat toate informațiile pe care le-ai putut avea și ai făcut multe presupuneri neîntemeiate. Întrucât Dumnezeu îți dăduse succesul într-o anumită măsură, ai început să-ți plasezi scurta experiență și lucrare la același nivel cu lucrările fratelui White. Te-ai amăgit singur că, dacă ai fi în locul său, ai putea înfăptui cu mult mai multe lucruri bune decât el. Ai început să crești în propriii tăi ochi. Ți-ai socotit cunoștințele mult mai extinse și mai valoroase decât erau în realitate. Dacă ai avea a suta parte din experiența fratelui White, experiență în ce privește lucrarea reală, grija, încurcăturile și purtarea de poveri în cauza aceasta, ai putea să înțelegi mai bine lucrarea lui și ai fi mai dornic să arăți compasiune față de el în munca sa decât să murmuri, să-l suspectezi și să fii invidios pe el.
În ce privește locul pe care îl ocupi în lucrare, ar trebui să fii foarte neîncrezător în tine, pentru ca nu cumva să ajungi să nu-ți îndeplinești lucrarea după placul lui Dumnezeu și să nu faci cinste cauzei adevărului în eforturile tale. Cu sufletul smerit, ar trebui să simți astfel: “Cine este destoinic pentru aceste lucruri?” Motivul pentru care sunteți amândoi gata să puneți la îndoială și să vă lăsați pradă bănuielilor în privința lucrării fratelui White este acela că știți atât de puțin despre ea. Atât de puține poveri reale au apăsat până în prezent asupra sufletelor voastre, inimile voastre au fost atinse de atât de puțin chin sufletesc real pentru cauza lui Dumnezeu, ați purtat atât de puțină suferință și necazuri reale pentru alții, încât nu sunteți mai pregătiți să-i apreciați lucrarea decât este pregătit un băiețel de zece ani să înțeleagă grijile, neliniștile și munca istovitoare ale tatălui său împovărat. Băiatul poate trece mai departe cu sufletul plin de bucurie, pentru că el nu are experiența tatălui încovoiat și măcinat de griji. El se poate uita mirat la temerile și îngrijorările tatălui, care îi par fără rost; însă, când viața sa se va îmbogăți cu ani de experiență, când va lua în mâinile sale adevăratele ei poveri și le va duce apoi în spate, atunci poate privi în urmă la viața tatălui său și va înțelege ceea ce în copilărie era pentru el un mister, căci experiența amară l-a ajutat să cunoască.
Mi s-a arătat că te afli în primejdia de a te înălța deasupra simplității lucrării și de a te ridica pe tine însuți în slăvi. Simți că nu ai nevoie de nici o mustrare sau de vreun sfat; iar limbajul inimii tale este: “Sunt în stare să judec, să fac deosebire și să hotărăsc ce este bine și ce este rău. N-am să permit ca drepturile să-mi fie călcate în picioare. Nimeni nu o să-mi dicteze mie. Sunt capabil să-mi fac propriile planuri de acțiune. Sunt tot atât de bun ca oricare altul. Dumnezeu este cu mine și îmi dă succes în eforturile mele. Cine are autoritatea să mă împiedice?” Acestea sunt cuvintele pe care le-am auzit de la tine, când cazul tău se derula înaintea mea, în viziune, nu adresate vreunei persoane, ci ca și cum vorbeai cu tine însuți. Îngerul care era alături de mine a repetat aceste cuvinte în timp ce arăta către voi amândoi: “Dacă nu vă veți converti și nu vă veți face ca niște copilași, nu veți intra în Împărăția cerurilor. Oricine se va smeri ca acest copilaș, va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor.”
-307-
Am văzut că tăria copiilor lui Dumnezeu stă în umilința lor. Când ei sunt mici în propriii lor ochi, Isus va fi tăria și neprihănirea lor, iar Dumnezeu le va binecuvânta eforturile. Mi s-a arătat că Dumnezeu îl va pune la probă pe fratele A. Îi va da prosperitate într-o anumită măsură, și dacă va trece cu bine proba, dacă va folosi cum se cuvine binecuvântările lui Dumnezeu, neatribuindu-și lui cinstea și nedevenind trufaș, egoist și încrezător doar în sine însuși, Domnul va continua să-și reverse binecuvântările pentru cauza Sa și propria Lui slavă.
Am văzut, frate A., că te aflai în cel mai mare pericol de a deveni mândru, fățarnic, independent și având sentimentul că ești bogat și nu duci lipsă de nimic. Dacă nu te păzești în aceste puncte, Domnul îți va îngădui să continui, până când vei face tu însuți ca slăbiciunea ta să devină evidentă în ochii tuturor. Vei fi adus în situații în care vei fi crunt ispitit, dacă alții nu te privesc în aceeași lumină înălțătoare în care socoți că te afli tu și destoinicia ta. Mi s-a arătat că ești slab pregătit să suporți multă bogăție și un mare succes. Numai o convertire totală va face lucrarea ce trebuie înfăptuită în cazul tău.
-308-
Mi-a fost arătat că amândoi sunteți din fire egoiști. Dacă nu vă controlați, vă aflați în primejdia permanentă de a vă gândi numai la voi înșivă și a acționa în același fel. Vă faceți planurile așa încât voi să fiți avantajați, fără să țineți cont cât de mult i-ați dezonorat pe alții. Sunteți înclinați să vă duceți la împlinire propriile voastre idei și planuri, fără să luați în considerație planurile altora și să respectați punctele de vedere sau simțămintele lor.