Să fie dată copiilor noștri
Cunoașterea lui Dumnezeu, descoperită în Cuvântul Său, este cunoștința ce trebuie dată copiilor noștri. De la primele licăriri ale judecății, ei trebuie familiarizați cu numele și viața lui Isus. Prima învățătură ce trebuie să le fie dată să fie că Dumnezeu este Tatăl lor. Prima lor deprindere trebuie să-i învețe să asculte din iubire. Cu respect și cu blândețe, să le fie citit și repetat Cuvântul lui Dumnezeu în părticele potrivite înțelegerii lor, adaptate trezirii interesului lor. Mai presus de toate, faceți-i să învețe despre iubirea Sa, descoperită în Hristos, și marea ei învățătură.
“Dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim și noi unii pe alții.” (1 Ioan 4, 11.) Tinerii să facă din Cuvântul lui Dumnezeu hrana minții și a sufletului. Crucea lui Hristos să devină știința oricărei educații, miezul oricărei învățături și oricărui studiu. În felul acesta, Mântuitorul va ajunge pentru tineri un tovarăș și un prieten zilnic. Fiecare gând va fi făcut rob ascultării de Hristos. Ei vor putea spune împreună cu apostolul Pavel: “Departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită față de mine, și eu față de lume.” (Galateni 6, 14.)
-321-
O cunoaștere din experiență
Astfel, prin credință, ei vor ajunge să-L cunoască pe Dumnezeu din experiență. Ei au făcut personal proba realității Cuvântului Său, a adevărului făgăduințelor Sale. Ei au gustat și știu că Domnul este bun.
Ioan, ucenicul iubit, avea o cunoaștere dobândită prin experiența proprie. El putea mărturisi:
“Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am privit și ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieții — pentru că viața a fost arătată, și noi am văzut-o și mărturisim despre ea, și vă vestim viața veșnică, viață care era la Tatăl, și care ne-a fost arătată; — deci, ce am văzut și am auzit, aceea vă vestim și vouă, ca și voi să aveți părtășie cu noi. Și părtășia noastră este cu Tatăl și cu Fiul Său, Isus Hristos.” (1 Ioan 1, 1-3.)
Astfel, fiecare să fie în stare, prin propria sa experiență, să poată adeveri “că Dumnezeu spune adevărul” (Ioan 3, 33.) El poate da mărturie despre ceea ce el însuși a văzut, auzit și simțit, cu privire la puterea lui Hristos. El poate mărturisi:
“Am avut nevoie de ajutor și l-am găsit în Isus. Fiecare nevoie mi-a fost împlinită, foamea sufletului a fost potolită; pentru mine, Biblia este descoperirea lui Hristos. Eu cred în Isus, deoarece El îmi este un Mântuitor divin; Eu cred în Biblie, deoarece am constatat că este glasul lui Dumnezeu pentru sufletul meu.”
Posibilități minunate
Avem privilegiul de a atinge culmi mai înalte și tot mai înalte în ajungerea la descoperiri tot mai clare ale caracterului lui Dumnezeu. Când Moise s-a rugat: “Arată-mi slava Ta!” (Exod 33, 18), Domnul nu l-a mustrat, ci i-a împlinit ruga. Dumnezeu i-a spus servului Său: “Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumusețea Mea și voi chema Numele Domnului înaintea ta.” (Exod 33, 19.)
-322-
Păcatul este cel care ne întunecă mințile și ne slăbește discernământul. Când păcatul este curățit din inimile noastre, lumina cunoștinței slavei lui Dumnezeu de pe fața lui Isus Hristos, iluminând Cuvântul Său și reflectată de pe fața naturii, Îl va declara din ce în ce tot mai cu putere ca fiind “plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate și credincioșie.” (Exod 34, 6.)
În lumina Sa, vom vedea lumină, până ce mintea, inima și sufletul sunt transformate după chipul sfințeniei Sale.
Minunate posibilități sunt la îndemâna celor care se prind de asigurările divine ale Cuvântului lui Dumnezeu. Poporului lui Dumnezeu i se vor descoperi mărețe adevăruri. Privilegii și datorii despre care ei nici nu își închipuiau că se găsesc în Biblie vor fi prezentate înaintea lor. Umblând pe calea umilei ascultări, împlinind voia Sa, ei vor cunoaște mai mult și tot mai mult din tainele lui Dumnezeu.
Fie ca cel ce studiază să ia Biblia drept călăuză a lui și să stea pentru principii ca o stâncă și atunci va putea năzui la atingerea celei mai înalte destoinicii. Toate filozofiile naturii omenești au dus la confuzie și rușine atunci când Dumnezeu nu a fost recunoscut ca totul în tot. Însă prețioasa credință, inspirată de Dumnezeu, dă tărie și noblețe de caracter. Cu cât se stăruie mai mult asupra bunătății și harului Său, cu atât va fi mai clară și tot mai clară înțelegerea adevărului; va fi tot mai înaltă, mai sfântă dorința după curăția inimii și limpezimea gândirii. Sufletul care trăiește în atmosfera curată a cugetării sfinte este transformat prin legătura cu Dumnezeu, prin studiul Cuvântului Său. Adevărul este atât de mare, atât de mult cuprinzător, atât de adânc, atât de larg, încât eul dispare. Inima este înmuiată și supusă în umilință și iubire.
-323-
Și puterile naturale sunt extinse datorită sfintei ascultări. Din studiul cuvintelor vieții, cei ce studiază pot dobândi minți dezvoltate, luminate, înnobilate. Dacă, asemenea lui Daniel, aud și împlinesc Cuvântul lui Dumnezeu, ei vor putea înainta ca și el în orice ramură de învățătură. Fiind caractere curate, vor deveni caractere tari. Va fi înviorată fiecare facultate intelectuală. Ei se pot educa și forma, așa încât toți cei dinăuntrul sferei influenței lor să poată vedea ce poate fi și ce poate face un om când este în legătură cu Dumnezeul înțelepciunii și al puterii.
Urmările primirii Cuvântului lui Dumnezeu
Aceasta a fost experiența dobândită de psalmist prin cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu. El spune:
“Ferice de cei fără prihană în calea lor, Care umblă totdeauna după Legea Domnului! Ferice ce cei ce păzesc poruncile Lui, Care-L caută din toată inima lor O, de-ar ținti căile mele La păzirea orânduirilor Tale! Atunci nu voi roși de rușine, La vederea tuturor poruncilor Tale!”
-3-
(Psalmii 119, 1-6.)
“Cum își va ține tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău. Aleg calea adevărului, Pun legile Tale sub ochii mei. Strâng Cuvântul Tău în inima mea, Ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! Voi umbla în loc larg, Căci caut poruncile Tale.”
-3-
(Psalmii 119, 9.30.11.45.)
“Deschide-mi ochii, ca să văd Lucrurile minunate ale Legii Tale Învățăturile tale sunt desfătarea mea și sfătuitorii mei. Mai mult prețuiește pentru mine Legea gurii Tale Decât o mie de lucruri de aur și de argint.”
-3-
(Psalmii 119, 18-24.72.)
-324-
“Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea. Orânduirile Tale sunt prilejul cântărilor mele, În casa pribegiei mele. Învățăturile Tale sunt minunate: De aceea le păzește sufletul meu. Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, Dă pricepere celor fără răutate. Poruncile Tale mă fac mai înțelept decât vrăjmașii mei, Căci totdeauna le am cu mine. Sunt mai învățat decât toți învățătorii mei, Căci mă gândesc la învățăturile Tale. Am mai multă pricepere decât bătrânii Căci păzesc poruncile Tale Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, De aceea urăsc orice cale a minciunii.”
-3-
(Psalmii 119, 97.54.129.130.98-104)
“Cuvântul tău este cu totul încercat, Și robul Tău îl iubește. Temelia Cuvântului tău este adevărul, Și toate legile Tale cele drepte sunt veșnice.”
-3-
(Psalmii 119, 140.160.)
“Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta, Și nu li se întâmplă nici o nenorocire. Eu nădăjduiesc în mântuirea Ta, Doamne, Și împlinesc poruncile Tale. Sufletul meu ține învățăturile Tale, Și le iubesc mult de tot.”
-3-
(Psalmii 119, 165-167.)
“Suspin după mântuirea Ta, Doamne, Și Legea Ta este desfătarea mea. Să-mi trăiască sufletul și să Te laude, Și judecățile Tale să mă sprijine! Învățăturile Tale sunt moștenirea mea de veci, Căci ele sunt bucuria inimii mele.”
-3-
(Psalmii 119, 174.175.111.)