Lucrarea în Europa
St. Helena, California,
7 decembrie 1902
Fraților mei din Europa
Am vești pe care să vi le spun. A venit timpul să se facă multe în Europa. O mare lucrare se poate face în Europa, așa cum s-a făcut în America. Să se înființeze sanatorii și să se organizeze restaurante dietetice. Lumina adevărului prezent să strălucească prin mijlocirea tipăriturilor. Să se facă mai departe lucrarea de traducere a cărților noastre. Mi-a fost arătat că în țările europene se vor aprinde lumini în multe locuri.
Sunt multe locuri în Europa unde lucrarea Domnului nu se prezintă bine. E nevoie de ajutor în Italia, în Franța, în Scoția și în multe alte țări. În locurile acestea, trebuie să se facă o lucrare mai mare. E nevoie de lucrători. În poporul lui Dumnezeu din Europa sunt talente, iar Domnul dorește ca talentele acestea să fie folosite la stabilirea pretutindeni, în Anglia și pe continent, de centre de la care să poată străluci lumina.
E o lucrare de făcut în Scandinavia. Dumnezeu e tot atât de binevoitor să lucreze prin credincioșii scandinavi ca și prin credincioșii americani.
Frații mei, legați-vă soarta de Domnul, Dumnezeul oștirilor. De El să vă temeți și de El să vă înspăimântați. A sosit timpul ca lucrarea Lui să fie dezvoltată. În față ne stau vremuri tulburi, dar dacă stăm alături, în comuniune creștină, nealergând nici unul după supremație, Dumnezeu va lucra cu putere pentru noi.
Să fim plini de nădejde și de curaj. Deznădejdea în slujba lui Dumnezeu e ceva păcătos și nerațional. El cunoaște toate lipsurile noastre. El are toată puterea. El le poate da servilor Săi măsura de destoinicie pe care o cere situația lor. Iubirea și compătimirea Lui fără de margini niciodată nu obosesc. El unește bunătatea și grija păstorului duios cu maiestatea atotputerniciei. Nu trebuie să ne temem că El nu-și va împlini făgăduințele.
-39-
El este adevăr veșnic. El nu-și va schimba niciodată legământul pe care l-a făcut cu aceia care Îl iubesc. Făgăduințele Sale pentru biserica Sa stau pururea tari. El o va face de o valoare veșnică, o bucurie pentru multe generații.
Studiați capitolul 41 din Isaia și, străduiți-vă să-l înțelegeți în toată însemnătatea lui. Dumnezeu declară: “Voi face să izvorască râuri pe dealuri, și izvoare în mijlocul văilor; voi preface pustia în iaz, și pământul uscat în șuvoaie de ape; voi sădi cedri, salcâmi, mirți și măslini în pustie; voi pune chiparoși, ulmi și merișori turcești la un loc în pustie, ca să vadă cu toții și să știe, să priceapă și să înțeleagă că mâna Domnului a făcut aceste lucruri, și Sfântul lui Israel le-a zidit.” (Isaia 41, 18-20.)
Acela care L-a ales pe Hristos s-a unit cu o putere pe care nu o poate înfrânge nici o armată de înțelepciune și tărie omenească. “Nu te teme, căci Eu sunt cu tine”, declară El; “nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare”.
“Căci eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă și-ți zic: ‘Nu te teme de nimic, Eu îți vin în ajutor!’” (Isaia 41, 10.13.) “Cu cine Mă veți asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?” zice Cel Sfânt. “Ridicați-vă ochii în sus și priviți! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în șir, oștirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; așa de mare e puterea și tăria Lui, că una nu lipsește”. “Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu Israele: ‘Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, și dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului Meu’? Nu știi? N-ai auzit? Dumnezeul cel veșnic, Domnul a făcut marginile pământului. El nu obosește, nici nu ostenește; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă. El dă tărie celui obosit, și mărește puterea celui ce cade în leșin. Flăcăii obosesc și ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se încred în Domnul își înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă și nu obosesc, umblă și nu ostenesc.” (Isaia 40, 25-31.)
-40-
Lumina adevărului trebuie să strălucească până la marginile pământului. O lumină tot mai mare, pornind de la fața Răscumpărătorului îi îmbracă pe reprezentanții Săi cu strălucire cerească, pentru ca lumina să fie răspândită prin întunericul unei lumi ce e învăluită în noapte. Ca lucrători împreună cu El, să ne rugăm pentru sfințirea dată de Duhul Său, pentru ca să putem străluci cu o tot mai mare putere.
Lumina adevărului pentru acest timp strălucește acum asupra cabinetelor regilor. Atenția oamenilor de stat este atrasă de Biblie — cartea constituției tuturor națiunilor — și ei compară legile lor naționale cu statutele ei. Ca reprezentanți ai lui Hristos, noi nu avem timp de pierdut. Străduințele noastre nu trebuie să fie mărginite la câteva locuri unde lumina a ajuns să fie atât de abundentă, încât nu e apreciată. Solia Evangheliei trebuie să fie proclamată la toate neamurile, la toate semințiile, la toate limbile și la toate noroadele.
-41-
O priveliște a luptei
În viziune de noapte am văzut două oștiri într-o luptă îngrozitoare. O oștire avea în frunte stindarde care purtau semnul lumii; cealaltă avea în frunte steagul scăldat în sânge al Prințului Emanuel. Steag după steag era lăsat să se târască prin țărână, când companie după companie din oștirea Domnului se unea cu vrăjmașul, și seminție după seminție din rândurile vrăjmașului se unea cu poporul păstrător al poruncilor lui Dumnezeu. Un înger care zbura în mijlocul cerului punea stindardul lui Emanuel în multe mâini, în timp ce un general puternic striga cu voce tare: “Intrați în rânduri. Cei credincioși față de poruncile lui Dumnezeu și de mărturia lui Hristos să ocupe acum pozițiile. Ieșiți din mijlocul lor și fiți deosebiți, și nu vă atingeți de ce este necurat; și Eu vă voi primi, și vă voi fi Tată, iar voi îmi veți fi fii și fiice. Toți cei care vor, să vină și să ajute Domnului, să dea ajutor Domnului împotriva celui tare!”
Lupta se înverșuna. Victoria alterna când de o parte, când de alta. Deodată, soldații crucii s-au retras, ca atunci când un stegar “cade în leșin”. (Isaia 10, 18.) Dar aparenta lor retragere era numai pentru ca să câștige o poziție mai avantajoasă. Se auzeau strigăte de bucurie. Se înălța un cântec de laudă pentru Dumnezeu, și glasuri de îngeri s-au unit în cântare, atunci când soldații lui Hristos au înfipt steagul Lui pe zidurile fortăreței care până aici era deținută de vrăjmaș. Căpetenia mântuirii noastre conducea lupta și le trimitea ajutor soldaților Săi. Puterea Lui se desfășura cu tărie, încurajându-i să împingă lupta până la porți. El îi învăța lucruri teribile în neprihănire atunci când îi conducea pas cu pas, biruitor și ca să biruiască.
În cele din urmă, victoria a fost câștigată. Oastea care urma steagul cu inscripția: “Poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus”, a fost glorios triumfătoare. Soldații lui Hristos erau chiar la porțile cetății, și, cu bucurie, L-a primit cetatea pe Împărat. Împărăția păcii, a bucuriei și a dreptății veșnice s-a așezat.
-42-
Acum biserica e luptătoare. Acum ne stă împotrivă o lume adâncită în întuneric de miez de noapte și dedată aproape cu totul la idolatrie. Dar vine ziua când lupta va fi terminată și victoria câștigată. Voia lui Dumnezeu trebuie să se facă pe pământ, așa cum se face în ceruri. Națiunile nu vor mai avea altă lege decât legea cerului. Toți vor fi o familie fericită, unită și îmbrăcată cu veșmintele laudei și mulțumirii — haina neprihănirii lui Hristos. Întreaga natură, în frumusețea ei desăvârșită, Îi va oferi lui Dumnezeu un tribut continuu de laudă și de adorare. Lumea va fi scăldată în lumină cerească. Anii se vor petrece în bucurie. Lumina lunii va fi ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de șapte ori mai tare ca acum. La priveliștea aceasta, stelele dimineții vor cânta împreună, iar copiii lui Dumnezeu vor striga de bucurie, în timp ce Dumnezeu și Hristos Se vor uni pentru a proclama: “Nu va mai fi păcat și moarte nu va mai fi.”
Aceasta este priveliștea ce mi-a fost înfățișată. Dar biserica trebuie și va avea să lupte cu dușmani văzuți și nevăzuți. Agenții Satanei, în chip omenesc, sunt pe teren. Oameni s-au coalizat pentru a se opune Domnului oștirilor. Alianțele acestea vor dăinui până ce Hristos va părăsi locul Său de mijlocire dinaintea tronului harului și va îmbrăca veșmintele răzbunării. Agenți satanici sunt prin toate orașele, organizându-i sârguincios, în grupe, pe cei care se opun Legii lui Dumnezeu. Persoane ce se declară că sunt sfinți, precum și necredincioși notorii, se alătură la grupele acestea. Acesta nu e un timp când poporul lui Dumnezeu să fie slab. Nu ne putem îngădui nici măcar o clipă să nu veghem.
“Întăriți-vă în Domnul și în puterea tăriei Lui. Îmbrăcați-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteți ține piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății, care sunt în locurile cerești. De aceea luați toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteți împotrivi în ziua cea rea, și să rămâneți în picioare după ce veți fi biruit totul. Stați gata dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcați cu platoșa neprihănirii, având picioarele încălțate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luați scutul credinței, cu care veți putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.” (Efeseni 6,10-17.)