Aceia care înțeleg fiziologia și igiena vor vedea că, în lucrarea pastorală, aceasta va fi un mijloc prin care pot să-i lumineze pe alții cu privire la buna și inteligenta tratare a puterilor fizice, mintale și morale. De aceea, cei care se pregătesc pentru lucrarea de slujitor al Evangheliei ar trebui să cerceteze cu sârguință organismul omenesc, pentru ca să știe cum să îngrijească de corp, nu cu ajutorul medicamentelor, ci cu leacuri luate din însuși laboratorul naturii. Domnul îi va binecuvânta pe aceia care fac orice efort pentru a se păstra sănătoși și care îi conduc pe alții să considere ca sfântă sănătatea corpului și a sufletului.
Ambasadorii lui Hristos, aceia cărora li s-a încredințat Cuvântul cel Viu al lui Dumnezeu, pot fi de două ori mai folositori, dacă știu cum să-i ajute pe bolnavi. O cunoaștere practică a reformei sanitare îi va califica mai bine pe bărbați și pe femei să vestească lumii solia harului și a răsplătirii.
Slujitorii Evangheliei ar trebui să fie educatori care înțeleg și apreciază nevoile omenirii. Ei ar trebui să-i încurajeze pe membrii comunității să obțină o cunoaștere practică a tuturor ramurilor de lucrare misionară, pentru ca să poată fi o binecuvântare pentru toate categoriile de oameni. Ei ar trebui să fie ageri pentru a descoperi pe aceia care prețuiesc cele cu privire la viața spirituală, care au tact și îndemânare să caute suflete și să se îngrijească de suflete ca unii care au să dea socoteală. Ei ar trebui să-i ajute pe aceștia să organizeze forțele de lucru ale comunității, așa încât bărbați și femei, cum și tineri cu diferite temperamente, cu diferite ocupații și din diferite poziții, să pornească în lucrarea ce trebuie făcută, aducând talanții dați lor de Dumnezeu în cea mai solemnă lucrare de slujire a Domnului.
Ideile noastre de binefacere creștină trebuie să fie puse la lucru, dacă vrem ca ele să se dezvolte. Lucrarea practică va realiza mult mai mult decât predicile. Ideile predicatorilor noștri trebuie să fie lărgite și, dintr-o zeloasă experiență personală, ei ar trebui să rostească cuvinte care să trezească energiile adormite ale poporului. Printr-o legătură zilnică cu Dumnezeu, ei ar trebui să obțină o pătrundere mai profundă în propria lor viață și în viața altora, sporind astfel cercul influenței lor. În felul acesta, ei vor fi conlucrători cu Hristos, capabili de a lumina pe alții, deoarece ei înșiși sunt canale de lumină.
-303-
Atunci când membrii bisericii sapă mai adânc și fac ca temelia lor să fie sigură, prinzându-și sufletul de Stânca Veșnică, atunci când ei învață să-L iubească pe Dumnezeu mai presus de orice, ei se vor deprinde să-i iubească pe semenii lor ca pe ei înșiși.
Puterea Domnului este proslăvită atunci când inima omului este delicată, simțitoare la durerea altuia și miloasă față de suferința lui. Îngeri de la Dumnezeu sunt gata să conlucreze cu uneltele omenești în lucrarea de slujire a sufletelor. Atunci când Duhul Sfânt lucrează asupra inimilor și minților, noi nu vom evita datoria și răspunderea și nu vom trece pe cealaltă parte, lăsând pradă mizeriei sufletul rănit și neajutorat.
Datorită valorii pe care Hristos o acordă celor răscumpărați cu sângele Său, El îi adoptă pe oameni ca fii ai Săi, face din ei obiectul grijii Sale duioase; și pentru ca ei să aibă asigurate cele necesare pentru viața aceasta trecătoare, cum și pentru cea spirituală, El îi încredințează bisericii Sale, zicând: “Ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut.”
Aceasta trebuie să fie lozinca noastră: “Ori de câte ori ați făcut aceste lucruri, unuia dintre acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut”. și dacă ducem cu credincioșie aceasta în viața noastră zilnică, noi vom auzi binecuvântarea: “Bine rob bun și credincios … intră în bucuria Stăpânului tău”. Merită să rabzi ca un adevărat creștin încercările și probele lui Dumnezeu?
-304-
În lucrarea de curățire și purificare a propriilor noastre suflete, dorința noastră puternică de a face sigură propria noastră chemare și alegere ne va inspira cu o dorință arzătoare după aceia care duc lipsă. Aceeași energie și aceeași gândire atentă pe care am adus-o noi cândva în problemele lumești va fi pusă acum în slujirea aceluia căruia noi îi datorăm totul. Noi vom proceda asemenea lui Hristos, folosind fiecare ocazie de a lucra pentru aceia care, lipsiți de ajutor, vor pieri în stricăciunea lor. Noi trebuie să le întindem altora o mână de ajutor. Atunci, cu cântare, laudă și mulțumire ne vom bucura cu Dumnezeu și cu îngerii cerești când vom vedea că suflete bolnave de păcat sunt înălțate și ajutate, când vom vedea pe cel înșelat și tulburat la minte îmbrăcat și cu mintea întreagă, șezând la picioarele lui Isus, învățând de la El. Atunci când facem lucrul acesta, primind de la Dumnezeu și înapoindu-I ceea ce El cu încredere ne-a împrumutat pentru a folosi pentru slava Numelui Său, binecuvântarea Lui va odihni asupra noastră. Atunci faceți ca sufletele sărmane, descurajate, bolnave de păcat să știe că păzirea poruncilor Sale “este o mare răsplătire”, și prin propria noastră experiență să arătăm altora că binecuvântarea și slujirea sunt legate împreună.
Cu toate că s-au cheltuit timp și talent prețios pentru îngrijirea noastră personală și pentru satisfacerea eului nostru, mâna Domnului este încă întinsă; și dacă noi vom lucra astăzi în via Lui, răspândind în lumea întreagă invitația harului Său, El va accepta serviciul nostru. Câți sunt aceia pentru care voi vreți să lucrați, pentru ca ei să ajungă la cerul de odihnă și să aibă parte de cuvântul de laudă: “Bine rob bun și credincios”? Pe cât de mulți vreți să-i ajutați să aibă parte de încoronarea cu slavă, onoare și viață veșnică? Mântuitorul cheamă lucrători. Vreți voi să vă înscrieți ca voluntari?