Să nu uiți că responsabilitatea ta este măsurată, nu prin resursele și capacitățile tale prezente, ci după puterile cu care ai fost înzestrat de la început și ocaziile de a le folosi. Întrebarea pe care fiecare trebuie să și-o pună nu este dacă acum este fără experiență și nepotrivit a lucra pentru cauza lui Dumnezeu, ci cum și de ce este în starea aceasta și cum poate să fie remediată. Dumnezeu nu ne va înzestra în mod supranatural cu acele calități ce ne lipsesc; ci, în timp ce exercităm capacitățile pe care le avem, El va lucra cu noi și pentru noi pentru a dezvolta și întări orice capacitate; energiile noastre ce dormitează vor fi trezite și puterile care mult timp au fost paralizate vor primi o nouă viață.
Atâta vreme cât suntem în lume, trebuie să avem de-a face cu lucrurile lumii. Totdeauna va fi nevoie să ne implicăm într-o tranzacție temporală sau în afaceri secundare; dar acestea nu trebuie să ne absoarbă cu totul. Apostolul Pavel ne-a dat o regulă sigură: “În sârguință fiți fără preget. Fiți plini de râvnă cu duhul. Slujiți Domnului!” Îndatoririle umile, obișnuite ale vieții trebuie să fie toate îndeplinite cu credincioșie; “din inimă”, spune apostolul, “ca pentru Domnul”. Oricare ar fi locul nostru de muncă, fie în gospodărie, la lucrul câmpului sau la îndeletniciri intelectuale, noi trebuie să le îndeplinim spre slava lui Dumnezeu, atâta vreme cât facem din Domnul Hristos primul, cel din urmă și cel mai bun în toate. Dar pe lângă aceste lucrări lumești, fiecărui urmaș al Domnului Hristos îi este dată o lucrare specială pentru zidirea împărăției Sale — o lucrare care cere eforturi personale pentru salvarea oamenilor. Aceasta nu este o lucrare care să fie îndeplinită numai o dată pe săptămână, la locașul de închinare, ci în tot timpul și în orice loc.
-460-
Oricine este legat de biserică face din acest act un legământ solemn de a lucra pentru interesul bisericii și a păstra acest interes mai presus de orice considerație lumească. Este lucrarea sa să păstreze o legătură vie cu Dumnezeu, să se angajeze cu trup și suflet în marele plan al răscumpărării și să arate, în viața și caracterul său, desăvârșirea poruncilor lui Dumnezeu în contrast cu obiceiurile și învățăturile lumii. Fiecare suflet care a mărturisit pe Hristos s-a angajat să facă și să fie un lucrător ce este posibil ca să devină spiritual, activ, zelos și eficient în lucrarea Domnului său. Domnul Hristos așteaptă de la fiecare om să-și facă datoria; să fie aceasta deviza printre toți urmașii Săi.
Nu trebuie să așteptăm să fim solicitați pentru a transmite lumina, ci să fim insistenți pentru sfat sau instrucțiuni. Fiecare dintre cei care primesc razele Soarelui Neprihănirii trebuie să reflecte strălucirea lui pretutindeni în jurul lui. Religia lui trebuie să aibă o influență pozitivă și hotărâtă. Rugăciunile și cererile sale trebuie să fie pline de Duhul Sfânt, ca să topească și să supună sufletul. Domnul Isus spune: “Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri”. Ar fi mai bine pentru un om lumesc să nu fi văzut niciodată un mărturisitor al religiei decât să ajungă sub influența unuia care este necunoscător și neștiutor în ceea ce privește puterea sfințeniei. Dacă Hristos ar fi modelul nostru, dacă viața Sa ar fi regula vieții noastre, ce zel ar fi manifestat, ce eforturi ar fi făcute, ce dărnicie, ce lepădare de sine practicată! Cât de neobosit am lucra! Ce cereri stăruitoare pentru înțelepciune și putere s-ar înălța la Dumnezeu! Dacă toți cei care mărturisesc că sunt copii ai lui Dumnezeu vor avea simțământul că este preocuparea principală a vieții lor aceea de a face lucrarea pe care Dumnezeu le-a dat-o să o facă, dacă ei vor lucra în mod neegoist pentru cauza Sa, ce schimbare s-ar vedea în inimi și în cămin, în comunități, da, chiar în lume!
Vigilență și credincioșie au fost cerute urmașilor Domnului Hristos în fiecare veac; dar acum, pentru că stăm chiar în pragul lumii veșnice, păstrând adevărurile, având o lumină așa de mare, o lucrare așa de importantă, noi trebuie să ne dublăm silințele. Fiecare trebuie să facă tot ce poate, cu toate capacitățile sale. Fratele meu, îți primejduiești propria ta mântuire dacă dai acum înapoi. Dumnezeu te va chema să dai socoteală, dacă acum dai greș în lucrarea pe care El ți-a dat-o s-o faci. Cunoști adevărul? Atunci transmite-l și altora.
-461-
Ce aș putea spune pentru a trezi comunitățile noastre? Ce pot să spun acelora care au jucat un rol important în vestirea ultimei solii? “Domnul vine” ar trebui să fie solia pe care s-o purtăm, nu numai pe buzele noastre, ci prin viața și caracterul nostru; dar mulți dintre cei cărora Dumnezeu le-a dat lumină și cunoștință, talanții influenței și mijloacelor, sunt oameni care nu iubesc adevărul și nu-l trăiesc. Ei au băut atât de profund din cupa amețitoare a egoismului și a celor lumești, încât s-au îmbătat de grijile acestei vieți. Fraților, dacă continuați să fiți așa de leneși, așa de lumești și egoiști cum ați fost, Dumnezeu cu siguranță va trece pe lângă voi și va lua pe cei care se îngrijesc mai puțin de ei înșiși, sunt mai puțin ambițioși după onoarea acestei lumi și care nu vor ezita să meargă așa cum a făcut Domnul lor, afară din tabără, purtând povara rușinii. Lucrarea va fi dată acelora care o vor primi, acelora care o vor prețui, care vor ține principiile ei în experiența vieții de fiecare zi. Dumnezeu va alege oameni umili, care caută mai degrabă să glorifice Numele Său și să facă să progreseze cauza Sa decât onoarea și promovarea lor. El va ridica bărbați care nu au așa de multă înțelepciune lumească, dar care sunt legați de El și care vor căuta tărie și sfat de sus.
Unii dintre conducătorii noștri sunt înclinați să-și permită să aibă spiritul manifestat de apostolul Ioan, atunci când a spus: “Învățătorule, noi am văzut pe un om scoțând draci în Numele Tău; și l-am oprit, pentru că nu venea după noi”. Organizația și disciplina sunt esențiale, dar în prezent există o mare primejdie, aceea a unei îndepărtări de simplitatea Evangheliei Domnului Hristos. Noi avem nevoie de o mai puțină dependență de forme și ceremonii și de mai multă putere a adevăratei evlavii. Dacă viața și caracterul lor sunt exemplare, lăsați-i pe toți cei care vor să lucreze, în orice poziție. Deși poate că nu se vor conforma în totul exact metodelor noastre, să nu se rostească nici un cuvânt de condamnare sau descurajare. Când fariseii au dorit ca Isus să-i facă pe copii să tacă, atunci când Îi aduceau laude, Mântuitorul a spus: “Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.” Profeția trebuie să fie împlinită. Tot astfel, în aceste zile, lucrarea trebuie să fie făcută. Sunt multe departamente de lucru; fiecare să-și îndeplinească partea cât mai bine cu putință. Un om care are un singur talant nu trebuie să-l îngroape în pământ. Dumnezeu a dat fiecăruia lucrarea după capacitatea sa. Acelora cărora li s-au încredințat mari răspunderi și capacități să nu se străduiască să aducă la tăcere pe alții care sunt mai puțin dotați și cu mai puțină experiență. Oamenii care au un singur talant pot avea intrare la o clasă de oameni la care cei cu doi sau cinci talanți nu pot pătrunde. Și cei mari, și cei mici sunt deopotrivă vase alese să ducă apa vieții sufletelor însetate. Cei care predică Cuvântul să nu-și pună mâinile peste cel mai umil lucrător și să spună: “Tu trebuie să lucrezi în direcția aceasta sau să nu lucrezi deloc!” Mâinile jos, fraților! Lăsați pe fiecare să lucreze în sfera lui, cu propria lui armătură, făcând ceea ce poate în modul său umil. Întăriți-i mâinile în această lucrare. Acesta nu este un timp în care fariseismul să controleze. Lăsați ca Dumnezeu să lucreze prin cine dorește El. Solia trebuie să meargă înainte.
-462-
Toți trebuie să-și manifeste credincioșia față de Dumnezeu printr-o înțeleaptă folosire a capitalului ce le-a fost încredințat, nu numai în ceea ce privește mijloacele, ci prin orice înzestrare ce duce la zidirea împărăției Sale. Satana va folosi orice șiretlic posibil pentru a împiedica adevărul să ajungă la cei care sunt îngropați în rătăciri; dar vocea de avertizare, de stăruință arzătoare trebuie să ajungă la ei. Și în vreme ce numai puțini sunt angajați în această lucrare, mii ar trebui să fie interesați cu mult mai mult decât ei. Dumnezeu n-a intenționat niciodată ca membrii din biserică să fie scuzați ca să nu lucreze pentru cauza Sa. “Mergi, du-te și lucrează în Via Mea”, este porunca Domnului către fiecare dintre urmașii Săi. Atâta vreme cât sunt suflete neconvertite în lume, trebuie să se depună cel mai activ, cel mai serios și mai zelos efort pentru mântuirea lor. Cei care au primit lumina trebuie să caute să-i lumineze pe aceia care nu o au. Dacă membrii bisericii nu se prind bine de această lucrare, ei arată prin aceasta că nu au o legătură vie cu Dumnezeu. Numele lor sunt reținute ca slujitori leneși. Nu puteți oare să înțelegeți motivul pentru care nu este mai multă spiritualitate în comunitățile noastre? Aceasta se datorează faptului că nu sunteți colaboratori cu Domnul Hristos.
-463-
Dumnezeu a dat fiecărui om lucrul lui. Fiecare dintre noi să așteptăm de la Dumnezeu și El ne va învăța cum să lucrăm și pentru ce lucrare suntem noi cel mai bine adaptați ca s-o ducem la îndeplinire. Totuși, nimeni n-ar trebui să înceapă într-un spirit de independență să debiteze teorii noi. Lucrătorii trebuie să fie în armonie cu adevărul și cu frații lor. Trebuie să existe sfat și conlucrare. Dar ei nu trebuie să aibă sentimentul că la fiecare pas trebuie să aștepte să întrebe pe un slujbaș de rang mai înalt dacă să facă lucrul acesta sau acela. Nu te uita la om pentru călăuzire, ci spre Dumnezeul lui Israel.
Lucrarea pe care biserica nu a făcut-o într-un timp de pace și prosperitate va trebui să fie făcută în timpul unei crize teribile, sub cele mai descurajatoare și respingătoare împrejurări. Avertizările pe care conformarea față de cele lumești le-a adus la tăcere trebuie să fie transmise sub cea mai crudă opoziție din partea vrăjmașilor credinței. Și în timpul acela, clasa superficială, conservatoare, a cărei influență a dat înapoi programul lucrării, va renunța la credință și se va alătura vrăjmașilor ei recunoscuți, către care s-a îndreptat de mult timp simpatia lor. Acești apostaziați vor da pe față cea mai înverșunată vrăjmășie, făcând tot ce le stă în putere pentru a oprima și a face rău foștilor lor frați și a trezi indignare împotriva lor. Ziua aceasta este chiar înaintea noastră. Membrii bisericii vor fi puși în mod individual la probă și încercați. Ei vor fi puși în împrejurări în care vor fi forțați să dea mărturie despre adevăr. Mulți vor fi chemați să vorbească înaintea consiliilor și curților de judecată, probabil în mod separat și singuri. Ei au refuzat să treacă prin experiența care putea să-i ajute în această situație de criză și sufletele lor sunt împovărate de remușcări pentru pierderea ocaziilor și neglijarea privilegiilor.
Fratele și sora mea, vă implor, gândiți-vă la aceste lucruri. Fiecare dintre voi aveți o lucrare de făcut. Necredincioșia și neglijența voastră sunt înregistrate împotriva voastră în cărțile cerului. Voi v-ați redus puterile și v-ați micșorat capacitățile. Vă lipsesc experiența și eficiența, pe care ați fi putut să le aveți. Dar mai înainte de a fi prea târziu, vă somez să vă treziți. Nu mai întârziați deloc. Ziua aproape a trecut. Soarele în apus este gata să dispară definitiv din fața noastră. Totuși, în timp ce sângele Domnului Hristos pledează încă, puteți primi iertare. Faceți apel la orice energie a sufletului, folosiți cele câteva ore ce au mai rămas pentru a munci cu zel pentru Dumnezeu și pentru aproapele nostru.