Mărturii pentru Comunitate Vol. 4 | 452

Am fost îndrumată la predica lui Hristos de pe munte. Aici avem porunca Marelui Învățător: “Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea și Proorocii”. Această poruncă a lui Hristos este de cea mai mare importanță și trebuie să fie ascultată cu strictețe. Ea este ca merele de aur într-un coșuleț de argint. Cât de mulți îndeplinesc în viața lor principiul pe care l-a poruncit Hristos și îi tratează pe alții exact cum ar fi dorit să fie tratați ei în împrejurări similare? Cititorule, te rog să răspunzi.

Un om cinstit este, după măsura lui Hristos, cel care va manifesta o integritate neînduplecată. Greutăți înșelătoare și cântare false, cu care unii caută să-și promoveze interesele în lume, sunt o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Totuși, mulți care mărturisesc a păzi poruncile lui Dumnezeu au de-a face cu greutăți și cântare false. Când un om este într-adevăr în legătură cu Dumnezeu și păzește Legea Sa, viața lui va descoperi acest fapt; pentru că toate acțiunile lui vor fi în armonie cu învățăturile lui Hristos. El nu-și va vinde cinstea pentru câștig. Principiile lui sunt clădite pe temelia cea sigură și comportarea lui în problemele lumești este o transcriere a principiilor lui. Integritatea fermă strălucește ca aurul în mijlocul zgurii și al gunoiului lumii. Înșelăciunea, falsitatea și necredincioșia pot fi acoperite sub o aparență înșelătoare și ascunse de vederea omului, dar nu de vederea lui Dumnezeu. Îngerii lui Dumnezeu, care supraveghează dezvoltarea caracterului și cântăresc valoarea morală, înregistrează în cărțile din cer aceste mici tranzacții care descoperă caracterul. Dacă un muncitor, în ocupațiile zilnice ale vieții, este necredincios și superficial în lucrarea lui, lumea nu va judeca incorect dacă evaluează standardul lui în religie după standardul lui în afaceri.

-311-

“Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios și în cele mari; și cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept și în cele mari.” Nu mărimea problemei o face să fie dreaptă sau nedreaptă. După cum tratează un om pe semenii lui, așa va trata și pe Dumnezeu. Celui care este necredincios cu bogățiile nedrepte, niciodată nu i se vor încredința adevăratele bogății. Copiii lui Dumnezeu nu trebuie să uite că în toate tranzacțiile de afaceri ei sunt puși la încercare, cântăriți în cântarul sanctuarului.

Hristos a spus: “Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu face roade bune. Așa că după roadele lor îi veți cunoaște”. Faptele vieții unui om sunt roadele pe care le aduce. Dacă el este necredincios și necinstit în problemele vremelnice, el produce spini și mărăcini; el va fi necredincios în viața religioasă și va jefui pe Dumnezeu în zecimi și daruri.

Biblia condamnă în termenii cei mai puternici orice minciună, comportare falsă și necinste. Este spus clar ce e bine și ce e rău. Dar mie mi-a fost arătat că poporul lui Dumnezeu s-a așezat pe terenul vrăjmașului; ei s-au supus ispitirilor lui și au urmat înșelăciunile lui până ce sensibilitățile lor au devenit îngrozitor de tocite. La urma urmei, se crede că o ușoară abatere de la adevăr, o mică modificare a cerințelor lui Dumnezeu nu este chiar așa de păcătoasă când este vorba de câștig sau pierdere bănească. Dar păcatul este păcat, fie că este comis de cel care deține milioane, fie de cerșetorul de pe străzi. Cei care își procură avere utilizând falsuri aduc condamnare asupra sufletelor lor. Tot ce este obținut prin înșelăciune și fraudă va fi numai un blestem pentru primitor.

Adam și Eva au suferit consecințele teribile ale neascultării lor de porunca expresă a lui Dumnezeu. E posibil să se fi gândit că acesta este un păcat foarte mic și niciodată nu va fi luat în seamă. Dar Dumnezeu a tratat problema ca pe un rău îngrozitor și nenorocirea păcatului lor va fi simțită de-a lungul tuturor timpurilor. În vremurile în care trăim noi, adesea sunt comise păcate de o mărime și mai mare de către cei care mărturisesc că sunt copii ai lui Dumnezeu. În tranzacții de afaceri, minciunile sunt rostite și folosite de către pretinsul popor al lui Dumnezeu, care atrage neplăcerea Lui asupra lor și rușine asupra cauzei Lui. Cea mai mică îndepărtare de la credincioșie și corectitudine este o călcare a Legii lui Dumnezeu. Satisfacerea continuă a păcatului obișnuiește persoana cu obiceiul de a face rău, dar nu micșorează caracterul grav al păcatului. Dumnezeu a stabilit principii imuabile, pe care El nu le poate schimba fără revizuirea naturii întregi. Dacă Cuvântul lui Dumnezeu ar fi cercetat de către toți cei care mărturisesc a crede adevărul, ei n-ar fi piperniciți în cele spirituale. Cei care disprețuiesc în această viață cerințele lui Dumnezeu nu vor respecta autoritatea Lui, chiar dacă ar fi în cer.

-312-

Orice fel de imoralitate este clar descrisă în Cuvântul lui Dumnezeu, și rezultatul ei, desfășurat înaintea noastră. Satisfacerea pasiunilor josnice este prezentată înaintea noastră în caracterul ei cel mai revoltător. Nici unul, oricât de întunecată ar putea fi priceperea lui, nu este necesar să păcătuiască. Dar mi-a fost arătat că păcatul acesta este nutrit de mulți dintre cei care mărturisesc a umbla în ascultare de toate poruncile lui Dumnezeu. Dumnezeu va judeca pe fiecare om după Cuvântul Lui.

Hristos a spus: “Cercetați Scripturile, pentru că socotiți că în ele aveți viața veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine”. Biblia este o călăuză care nu greșește. Ea cere curăție perfectă în cuvânt, cuget și faptă. Numai caractere virtuoase și fără pată vor fi îngăduite să intre în prezența unui Dumnezeu curat și sfânt. Cuvântul lui Dumnezeu, dacă este cercetat și ascultat, îi va călăuzi pe fiii oamenilor cum au fost călăuziți israeliții printr-un stâlp de foc noaptea și un stâlp de nor ziua. Biblia este voința lui Dumnezeu exprimată pentru oameni. Ea este singurul standard de caracter perfect și tratează datoria omului pentru fiecare împrejurare a vieții. Sunt multe responsabilități care apasă asupra noastră în această viață, a căror neglijare ne va pricinui suferință nu numai nouă înșine, ci, ca urmare, vor suporta pierderi și alții.

-313-

Bărbați și femei care mărturisesc că respectă Biblia și urmează învățăturile ei nu reușesc să îndeplinească cerințele ei în multe privințe. În educarea copiilor lor, ei urmează propria lor natură perversă mai degrabă decât voința descoperită a lui Dumnezeu. Această neglijență a datoriei implică pierderea a mii de suflete. Biblia stabilește reguli pentru corecta instruire a copiilor. Dacă părinții ar ține seamă de aceste cerințe ale lui Dumnezeu, noi am vedea astăzi o altă clasă de tineri, venind pe scena de acțiune. Dar părinți care mărturisesc a fi cititori ai Bibliei și urmași ai Bibliei merg direct împotriva învățăturilor ei. Noi auzim strigătul îndurerat și chinuit al taților și mamelor care deplâng purtarea copiilor lor, puțini dându-și seama că ei aduc durerea și chinul asupra lor înșiși și ruina copiilor lor, prin afecțiunea lor greșită. Ei nu-și dau seama de răspunderea dată lor de Dumnezeu de a educa pe copiii lor pentru obiceiuri bune încă din pruncie.

Părinților, voi sunteți într-o mare măsură răspunzători pentru sufletele copiilor voștri. Mulți își neglijează datoria în primii ani ai vieții copiilor lor, socotind că atunci când vor fi mai în vârstă vor fi foarte atenți să reprime răul și să se instruiască în cele bune. Dar timpul potrivit pentru ei când să facă această lucrare este atunci când copiii sunt bebeluși în brațele lor. Nu este bine ca părinții să dezmierde sau să satisfacă toate capriciile copiilor lor, după cum nu este drept nici să abuzeze de ei. O cale de acțiune hotărâtă și cinstită va produce cele mai bune rezultate.

Posted in

Redeșteptare

Leave a Comment