Continuare.
-129-
Frații mei și surorile mele, cercetați-vă planurile; folosiți orice prilej de a vorbi vecinilor sau tovarășilor voștri sau de a le citi ceva din cărțile care conțin adevărul prezent. Arătați că voi considerați ca fiind de cea mai mare importanță mântuirea sufletelor pentru care Hristos a făcut un sacrificiu atât de mare.
Lucrând pentru sufletele care pier, voi aveți tovărășia îngerilor. Mii de mii și zeci de mii de îngeri așteaptă să conlucreze cu membrii comunităților noastre, comunicându-le lumina pe care Dumnezeu a dat-o în chip atât de generos, ca un popor să poată fi pregătit pentru venirea lui Hristos. “Acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii”. Fiecare familie să-L caute pe Domnul în rugăciune stăruitoare pentru ajutor spre a face lucrarea lui Dumnezeu.
Nu treceți pe lângă lucrurile mici, în așteptarea după o lucrare mare. Voi veți putea face cu succes o lucrare măruntă, dar ați putea să dați greș cu totul în încercarea de a face o lucrare mare și să cădeți în descurajare. Apucați-vă de lucru oriunde vedeți că este ceva de făcut. Fie că sunteți bogați sau săraci, mari sau smeriți, Dumnezeu vă cheamă la serviciu activ pentru El. Tocmai făcând cu toată puterea voastră ceea ce mâinile voastre găsesc de făcut, veți dezvolta talentul și aptitudinea voastră pentru lucrare. Și tocmai prin neglijarea ocaziilor voastre zilnice, deveniți neroditori și veștejiți. De aceea sunt atât de mulți pomi neroditori în grădina Domnului.
În cercul familiei, la gura sobei vecinului nostru, lângă patul celui bolnav, într-un chip liniștit, voi puteți citi Scripturile și rosti un cuvânt pentru Isus și pentru adevăr. În felul acesta, pot fi semănate semințe prețioase, care vor răsări și vor aduce roade după multe zile.
-130-
Este o lucrare misionară de făcut în mute locuri nepromițătoare. Spiritul misionar trebuie să ia în stăpânire sufletele noastre, inspirându-ne să ne ocupăm de categorii de oameni pentru care noi nu am plănuit să lucrăm. Domnul are planul Său pentru semănatul seminței Evangheliei. Semănând potrivit voii Sale, vom înmulți în așa fel sămânța, încât Cuvântul Său să poată ajunge la mii de suflete care niciodată nu au auzit adevărul.
Ocazii se prezintă pretutindeni. Intrați hotărât pe orice ușă deschisă în mod providențial. Ochii trebuie să fie unși cu alifia de ochi cerească pentru a vedea și simți ocaziile. Dumnezeu cheamă acum misionari cu totul trezi. Sunt căi care ne vor fi prezentate. Trebuie să vedem și să înțelegem aceste deschideri providențiale de uși.
Solii lui Dumnezeu sunt însărcinați să ia asupra lor chiar lucrarea pe care a făcut-o Hristos pe când era pe acest pământ. Ei trebuie să se consacre oricărui fel de lucrare pe care El a îndeplinit-o. Cu zel și sinceritate, ei trebuie să vorbească oamenilor despre bogățiile insondabile și despre comoara nepieritoare a cerului. Trebuie să fie umpluți de Duhul Sfânt. Trebuie să repete oferta cerului de pace și de iertare. Ei trebuie să arate către porțile cetății lui Dumnezeu, spunând: “Ferice de cei ce țin poruncile Sale, ca să aibă dreptul la pomul vieții și să intre pe porți în cetate”. (Apocalipsa 22, 14.)
Cultivarea unui duh de lepădare de sine
Fiecare membru al biserici ar trebui să cultive un duh de sacrificiu. În fiecare familie, ar trebui să fie date lecții de lepădare se sine. Tați și mame, învățați-i pe copiii voștri să facă economie. Încurajați-i să strângă bănuții lor pentru lucrarea misionară. Hristos este Exemplul nostru. Pentru noi, El S-a făcut sărac, pentru ca, prin sărăcia Lui, să fim laolaltă în iubire și unire, pentru a lucra așa cum El a lucrat, pentru a jertfi așa cum El a jertfit, pentru a iubi ca niște copiii ai lui Dumnezeu.
-131-
Frații și surorile mele, voi trebuie să fiți dispuși de a fi înșivă convertiți pentru a practica lepădarea de sine a lui Hristos. Îmbrăcați-vă simplu, dar așa ca să vă stea bine. Cheltuiți cât mai puțin cu putință pentru voi. Țineți în casa voastră o cutie a lepădării de sine, în care puteți pune banii economisiți prin mici fapte de lepădare de sine. Zi de zi, câștigați o mai clară înțelegere a Cuvântului lui Dumnezeu, și folosiți orice ocazie pentru a da și altora cunoștința pe care ați câștigat-o. Nu obosiți în facere de bine, deoarece Dumnezeu continuu vă dă marea binecuvântare a darului Său pentru lume. Conlucrați cu Domnul Isus, și El vă va învăța lecțiile neprețuite ale iubirii Sale. Timpul este scurt; la vremea potrivită, când nu va mai fi timp, voi vă veți primi răsplata.
Celor care-L iubesc pe Dumnezeu în mod sincer și au mijloace, sunt îndemnată să le spun: Acum e timpul ca voi să vă investiți mijloacele în susținerea lucrării Domnului. Acum este timpul să susțineți mâinile slujitorilor lui Dumnezeu în eforturile lor pline de lepădare se sine, pentru a salva suflete care pier. Când veți întâlni în curțile cerești suflete pe care le-ați ajutat să fie salvate, nu veți avea atunci o răsplată glorioasă?
Nimeni să nu-și rețină leptalele, iar cei care au mult să se bucure că pot să adune în cer o comoară care nu piere. Banii pe care refuzăm a-i investi în lucrarea Domnului vor pieri. La ei nu se va aduna dobândă în banca cerului.
-132-
În cuvintele următoare, apostolul Pavel îi descrie pe aceia care rețin de la Dumnezeu ceea ce este al Lui: “Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care îi cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii care au umblat după ea, au rătăcit de la credință, și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri”. (1 Timotei 6, 9-10.)
Înseamnă mult faptul de a semăna de-a lungul tuturor apelor. Înseamnă o neîncetată împărțire de daruri și ofrande. Dumnezeu va pune la îndemână posibilități așa încât administratorul credincios al mijloacelor încredințate lui va fi aprovizionat cu îndestulare din toate lucrurile și va fi făcut în stare să abunde în orice lucrare bună. “După cum este scris: ‘A împrăștiat, a dat săracilor, neprihănirea lui rămâne în veac’. Cel ce dă sămânță semănătorului și pâine pentru hrană, vă va da și vă va înmulți și vouă sămânța de semănat și va face să crească roadele neprihănirii voastre”. (2 Corinteni 9, 9-10.) Sămânța semănată cu mâna plină și din belșug, este luată în grijă de Domnul. El, care dă sămânța semănătorului, dă lucrătorului Său ceea ce îl face în stare să conlucreze cu Dătătorul seminței.
Domnul îi cheamă acum pe adventiștii de ziua a șaptea din orice localitate să I Se consacre și să facă tot ce pot mai bine, potrivit cu împrejurările lor, pentru a-i ajuta în lucrarea Lui. Prin generozitatea lor de a aduce daruri și ofrande, El dorește ca ei să arate aprecierea din partea lor a binecuvântărilor Sale și a recunoștinței lor pentru harul Său.
Scumpi frați și scumpe surori, toți banii pe care-i avem sunt ai Domnului. Fac acum apel la voi, în Numele Domnului, să vă uniți în ducerea la capăt, cu succes, a lucrărilor care au fost întreprinse în sfaturile lui Dumnezeu. Nu lăsați ca lucrarea de înființare de monumente aducătoare aminte de Dumnezeu în multe locuri să fie făcută dificilă și împovărătoare, din cauză că mijloacele necesare sunt reținute. Nu lăsați ca aceia care se străduiesc să pună pe picioare acțiuni importante, mari și mici, să se descurajeze, pentru faptul că noi suntem greoi în a ne uni să punem aceste lucrări în situația de a face un serviciu eficient. Poporul nostru să se ridice și să vadă ce poate face. Să arate că este unire și putere între adventiștii de ziua a șaptea.
-133-
Condițiile unui serviciu bine primit
Ca popor, noi trebuie să venim într-o sfântă apropiere de Dumnezeu. Avem nevoie ca lumina cerului să strălucească în inimile noastre și în cămările minții noastre; avem nevoie de înțelepciunea pe care numai Dumnezeu o poate da, dacă dorim să ducem solia în aceste orașe cu succes. Fie ca toate comunitățile noastre de pretutindeni să intre în acțiune. Nimeni care s-a angajat prin botez să trăiască pentru serviciul și slava lui Dumnezeu să nu-și retragă acest angajament. Este o lume de salvat; gândul acesta să ne zorească la sacrificii mai mari și la o lucrare mai zeloasă pentru cei care sunt abătuți din cale.
Când urmați principiile Cuvântului lui Dumnezeu, influența voastră va fi de preț pentru orice comunitate, pentru orice organizație. Voi trebuie să veniți în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului împotriva celui tare. Orice cuvinte frivole, orice ușurătate și flecăreală, sunt ademeniri ale vrăjmașului, ca să vă lipsească de tărie spirituală. Strângeți-vă toate puterile împotriva acestui rău, în Numele Dumnezeului lui Israel. Dacă vă veți smeri înaintea lui Dumnezeu, El vă va da o solie pentru cei care sunt la drumuri și la garduri, și pentru cei din țări străine, care au nevoie de ajutorul vostru. Pregătiți-vă candelele, și păstrați-le aprinse, ca oriunde ați merge, să puteți răspândi în vorbire și în fapte raze scumpe de lumină.
-134-
Dacă ne vom preda Domnului pentru slujire, El ne va învăța ce să facem. Dacă vom veni în strânsă legătură cu Dumnezeu, El va lucra împreună cu noi. Să nu ajungem atât de absorbiți de noi înșine și de interese egoiste, încât să uităm de aceia care urcă pe scara experienței creștine, și care au nevoie de ajutorul nostru. Noi trebuie să fim gata să folosim capacitățile date nouă de Dumnezeu în lucrarea Lui, gata de a rosti cuvinte la timp și ne la timp — cuvinte care vor ajuta și ferici.
Frații și surorile mele, luăm noi în considerație nevoile marilor orașe din Est? Știm noi că ele trebuie să fie avertizate cu privire la apropiata revenire a lui Hristos? Lucrarea pe care o avem de făcut este o lucrare mare și minunată. E o lume de salvat; sunt suflete pentru care este de lucrat în orașele din Est, în statele unde solia venirii Domnului a fost predicată de întâia oară. Cine sunt aceia care se vor preda pentru a face acest fel de lucrare misionară? Sunt sute de membri ai noștri, care ar trebui să fie în câmp, dar care nu fac decât puțin sau chiar deloc pentru înaintarea soliei. Aceia care au avut orice avantaj în a cunoaște adevărul, care au primit învățătură după învățătură și poruncă după poruncă, puțin aici și puțin acolo, au asupra lor o mare răspundere cu privire la sufletele care nu au auzit încă ultima solie a Evangheliei.
Dacă în timpul acesta oportun membrii comunităților vor veni smeriți înaintea lui Dumnezeu, îndepărtând din inima lor tot ceea ce este rău și cerându-I sfat la fiecare pas, El li Se va descoperi și le va da curaj în El. Și când membrii bisericii își fac partea cu credincioșie, Domnul îi va conduce și-i va călăuzi pe servii Săi aleși, și-i va întări pentru lucrarea lor importantă. Cu multă rugăciune, să ne unim cu toții pentru a le susține mâinile, și pentru a atrage raze strălucitoare din Sanctuarul ceresc.
-135-
Sfârșitul este aproape, strecurându-se asupra noastră pe furiș, pe nesimțite, ca venirea fără zgomot a unui furt noaptea. Facă Domnul ca noi să nu mai dormim ca alții, ci să veghem și să fim trezi. Adevărul trebuie să triumfe în curând în glorie, și toți cei care aleg acum să fie împreună lucrători cu Dumnezeu, vor birui împreună cu El. Timpul este scurt; vine noaptea când nici un om nu poate să lucreze. Cei care se bucură de lumina adevărului prezent, să se grăbească acum să împartă și altora adevărul. Domnul întreabă: “Pe cine să trimit?” Aceia care doresc să se sacrifice pentru adevăr trebuie să răspundă acum: “Iată-mă, trimite-mă!” (Isaia 6, 8.)
Aceia care poartă răspunderi să-și aducă aminte că Duhul Sfânt este Cel care modelează. Domnul este Cel care controlează. Nu trebuie să căutăm să modelăm noi, potrivit cu ideile noastre, pe aceia pentru care lucrăm, ci să-L lăsăm pe Hristos să facă această modelare. El nu urmează nici un criteriu omenesc. El lucrează după propria Sa gândire și spirit. Este lucrarea omului aceea de a spune lumii ceea ce Hristos a pus în inima lui; prin harul Lui, omul ajunge părtaș de fire dumnezeiască, după ce a scăpat de stricăciunea care e în lume prin poftă. Puterile mai înălțate ale aceluia care-L primește pe Hristos sunt întărite și înnobilate, și el primește o pregătire pentru slujirea lui Dumnezeu.
Mulți dintre oamenii învățați ai lumii au primit o educație atât de înaltă, încât nu sunt în stare să se apropie de oamenii de rând. Știința lor e complicată. Se înalță sus, dar nu rămân nicăieri pe loc. Chiar cei mai inteligenți oameni de afaceri doresc adevăr simplu, așa cum Hristos a dat oamenilor când era El pe pământul acesta — adevărul pe care El îl declară că este duh și viață. Cuvintele Lui sunt ca frunzele pomului vieții. Ceea ce-i trebuie lumii astăzi este lumina exemplului lui Hristos, reflectat în viețile bărbaților și femeilor creștine. Inteligența cea mai puternică în favoarea adevărului este înțelepciunea pe care o controlează, o înnobilează și o curățește Hristos, prin lucrarea sfințirii Duhului Sfânt.
-136-
Hristos a dat însărcinarea Sa: — “Mergeți în toată lumea”. (Marcu 16, 15.) Toți trebuie să audă solia de avertizare. Un premiu de cea mai bogată valoare este ținut înaintea acelora care vor primi o coroană a vieții ce nu se veștejește.
Cultivați un duh de liniște și de odihnă, și încredințați paza sufletelor voastre lui Dumnezeu, ca unui Creator credincios. El va păzi ceea ce este dat în grija Lui. Lui nu-I face plăcere ca noi să acoperim altarul Lui cu lacrimile și cu plângerile noastre. Aveți deja destule lucruri pentru a-L proslăvi pe Dumnezeu, chiar dacă nu vedeți încă un suflet convertit. Dar lucrarea cea bună va merge înainte numai dacă voi veți merge înainte, și nu veți încerca să ajustați totul după propriile voastre idei. Lăsați ca pacea lui Dumnezeu să stăpânească în inimile voastre și fiți recunoscători. Lăsați ca Domnul să aibă loc liber să lucreze. Nu-I blocați calea. El poate să lucreze și va lucra, dacă Îl veți lăsa.
În timp ce trebuie să se facă planuri larg cuprinzătoare, trebuie să se dea pe față multă grijă, ca lucrarea din fiecare ramură a cauzei să fie unită armonios cu aceea din fiecare altă ramură, făcând astfel un tot desăvârșit.
-137-
Cuvinte de sfat pentru predicatori
Sanatoriu, California,
3 noiembrie 1901
Către un lucrător cu îndelungă experiență din New York City.
Când am cercetat situația din New York, o mare povară s-a așezat pe sufletul meu. În timpul nopții, lucrurile mi-au fost prezentate în lumina aceasta: New York va fi lucrat; posibilități de intrare se vor găsi în acele părți ale orașului în care nu sunt comunități, unde adevărul va găsi loc stabil. E o mare cantitate de lucru care trebuie să fie făcută prin proclamarea adevărului pentru timpul de față pentru cei care sunt morți în vinovăție și păcate. Solii cât se poate de senzaționale vor fi aduse de bărbați rânduiți de Dumnezeu, solii care să-i avertizeze pe oameni, să-i trezească. și, deși unii vor fi provocați, trebuie să vedem din aceasta că noi trebuie să transmitem solia cercetătoare pentru acest timp.
Vor fi date solii de un fel ieșit din comun. Judecățile lui Dumnezeu sunt în țară. În timp ce trebuie să înființeze misiuni orășenești, unde să fie instruiți colportori, lucrători biblici, și misionari medicali practici, pentru a putea avea acces la anumite categorii sociale, trebuie să avem, de asemenea, în orașele noastre, evangheliști consacrați, prin care să se dea o solie atât de hotărâtă, încât să-l facă pe ascultător să tresare.
“Scoate afară poporul cel orb, care totuși are ochi, și surzii, care totuși au urechi. Să se strângă toate neamurile și să se adune popoarele! Care dintre ele au vestit aceste lucruri? Care dintre ele ne-au făcut cele dintâi proorocii? Să-și aducă martorii și să-și dovedească dreptatea, ca să asculte oamenii și să zică: ‘Adevărat!’. Voi sunteți martorii Mei, zice Domnul, voi și Robul Meu pe care L-am ales, ca să știți, ca să Mă credeți și să înțelegeți că Eu Sunt: înainte de Mine n-a fost făcut nici un Dumnezeu, și după Mine nu va fi. Eu, Eu sunt Domnul, și afară de Mine nu este nici un Mântuitor! Eu am vestit, am mântuit, am proorocit, nu sunt străin între voi, voi Îmi sunteți martori, zice Domnul, că Eu sunt Dumnezeu. Eu sunt de la început și nimeni nu izbăvește din mâna Mea; când lucrez Eu, cine se poate împotrivi?” (Isaia 43, 8-13.)
-138-
“Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povățui pe cărări neștiute de ei; voi preface întunericul în lumină înaintea lor, și locurile strâmte în locuri netede; iată ce voi face și nu-i voi părăsi. Vor da înapoi, vor fi acoperiți de rușine cei ce se încred în idoli ciopliți și zic idolilor turnați: Voi sunteți dumnezeii noștri! Ascultați surzilor, priviți și vedeți, orbilor! Cine este orb, dacă nu robul Meu, și surd ca solul Meu, pe care îl trimit? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu, și orb ca robul Domnului? Ai văzut multe, dar n-ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit; Domnul a voit pentru dreptatea Lui, să vestească o lege mare și minunată”. (Isaia 42, 16-21.)
Lucrarea schițată în aceste pasaje biblice este lucrarea care ne stă în față. Termenii “robul Meu”, “Israel”, “robul Domnului”, înseamnă oricine este ales de Domnul și rânduit să facă o anumită lucrare. El îi face slujitori ai voinței Lui, deși unii care sunt aleși s-ar putea să fie tot pe atât de necunoscători ai voii Lui ca și Nebucadnețar.
Dumnezeu va lucra pentru aceia din poporul Său care se vor supune lucrării Duhului Sfânt. El garantează slava Sa pentru succesul lui Mesia și al Împărăției Lui. “Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile și le-a întins, care a întins pământul și cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc și suflet celor ce merg pe el: ‘Eu, Domnul, te-am chemat ca să dai mântuire și te voi lua de mână, te voi păzi și te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii Lumina neamurilor, să deschizi ochii orbilor, să scoți din temniță pe cei legați, și din prinsoare pe cei ce locuiesc în întuneric.
Va continua.