Mărturii pentru Comunitate Vol. 7 pp. 89-98 Ziua 394

Continuare.

-89-

Dumnezeu nu dorește ca vreuna din instituțiile Lui să fie așezată într-o astfel de localitate, oricât de mari ar fi avantajele ei aparente. Oamenii bogați și egoiști au o influență modelatoare asupra minții altora și vrăjmașul ar lucra prin ei pentru a pune piedici în calea noastră. Întovărășirile rele sunt totdeauna dăunătoare pentru evlavie și devoțiune și principiile care sunt aprobate de Dumnezeu pot fi subminate de astfel de întovărășiri. Dumnezeu nu vrea ca noi să ajungem ca Lot, care a ales să-și așeze căminul într-un loc în care el și familia lui erau aduși continuu în contact cu răul. Lot a mers în Sodoma ca om bogat; a plecat de acolo neavând nimic, dus de mână de un înger, în timp ce solii mâniei așteptau să toarne flăcările care aveau să-i mistuie pe locuitorii acelui oraș foarte favorizat și să desființeze frumusețea lui ademenitoare, făcând pustiu și gol un loc pe care Dumnezeu îl făcuse odată foarte frumos.

Sanatoriile noastre n-ar trebui să fie situate aproape de locuințele celor bogați, unde ar fi privite ca o inovație și ceva neplăcut la vedere și despre care se va comenta nefavorabil, deoarece primesc oameni suferinzi din toate clasele. Religia curată și neîntinată face din aceia care sunt copii ai lui Dumnezeu o singură familie, legați la un loc cu Hristos în Dumnezeu. Dar spiritul lumii este mândru, părtinitor, exclusivist, favorizând numai pe câțiva.

Când ne construim clădirile, trebuie să ne ținem departe de locuințele celor mari ai lumii, lăsându-i să caute ajutorul de care au nevoie, retrăgându-se dintre tovarășii lor și venind în locuri mai retrase. Noi nu vom fi plăcuți lui Dumnezeu când construim sanatoriile printre oamenii extravaganți în îmbrăcăminte și viețuire, care sunt atrași către aceia care pot face o mare risipă.

-90-

Atenție la clădiri

Ca popor ales al lui Dumnezeu, noi nu putem copia obiceiurile, năzuințele, practicile sau modelele lumii. Noi n-am fost lăsați în întuneric pentru a avea nevoie să ne luăm după modelele lumești și să depindem de înfățișarea exterioară pentru a avea succes. Domnul ne-a spus de unde vine tăria noastră: “Acesta e Cuvântul Domnului către Zorobabel și sună astfel: Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul oștirilor!” (Zaharia 4, 6.) Așa cum vede Domnul de bine, El împarte acelora care țin calea Lui, putere care îi face în stare să exercite o influență puternică spre bine. Ei sunt dependenți de Dumnezeu și Lui urmează să-I dea socoteală de felul cum folosesc talanții pe care li i-a încredințat. Ei trebuie să-și dea seama că sunt administratorii lui Dumnezeu și trebuie să caute să mărească Numele Lui.

Aceia ale căror sentimente sunt prinse de Dumnezeu vor izbândi. Privind la Hristos, ei vor pierde din vedere eul lor personal, iar atracțiile lumești nu vor avea putere să-i ademenească de la ascultarea lor. Ei își vor da seama că împodobirile și fastul exterior nu dau tărie. Nu lucrurile bătătoare la ochi, nu înfățișarea exterioară, dau o reprezentare corectă a lucrării pe care o avem de făcut, ca popor ales al lui Dumnezeu. Aceia care sunt în legătură cu lucrarea sanatoriilor noastre ar trebui să fie împodobiți cu harul lui Hristos. Aceasta le va da cea mai mare influență spre bine.

Domnul Se poartă în mod cinstit cu noi. Făgăduințele Lui ne sunt date cu condiția ca să facem voia Lui cu credincioșie; de aceea, la clădirea sanatoriilor El trebuie să fie considerat ca fiind cel dintâi, cel din urmă și cel mai bun în toate.

Toți aceia care sunt legați de slujirea lui Dumnezeu să ia aminte ca nu cumva, prin dorința lor după fast, să înduplece și pe alții să se dedea la împlinirea poftelor și la înălțare de sine. Dumnezeu nu dorește ca vreunul dintre slujitorii Săi să se implice în vreo întreprindere costisitoare și nenecesară, care împovărează poporul cu datorii mari, aduce poveri grele de datorii asupra poporului, lipsindu-l astfel de mijloace, care altfel ar procura multe lucruri necesare pentru lucrarea Domnului. Atâta vreme cât aceia care pretind a crede adevărul pentru timpul acesta umblă pe calea Domnului, spre a face ce este drept și rațional, pot aștepta ca Domnul să le dea prosperitate. Dar, atunci când aleg să se abată de la calea cea strâmtă, ei atrag ruină asupra propriei lor persoane și asupra acelora care vin la ei pentru îndrumare.

-91-

Aceia care au conducerea în lucrarea de înființare a instituțiilor medicale trebuie să dea un bun exemplu. Chiar dacă banii stau la îndemână, ei nu trebuie să folosească mai mult decât este absolut necesar. Lucrarea Domnului trebuie să fie condusă cu gândul la nevoile fiecărei părți a viei Lui. Noi suntem cu toții membri ai unei singure familii, copii ai unui singur Tată, iar veniturile Domnului trebuie să fie folosite ținând seama de interesele lucrării Sale de pe întregul pământ. Domnul privește asupra tuturor părților câmpului și via Lui trebuie să fie cultivată ca un întreg.

Noi nu trebuie să absorbim în câteva locuri toți banii tezaurului, ci trebuie să lucrăm pentru a dezvolta lucrarea în multe locuri. Teritorii noi trebuie să fie adăugate la împărăția Domnului. Alte părți ale viei Sale trebuie să fie înzestrate cu mijloace care să dea tărie lucrării. Domnul ne interzice să folosim în slujba Sa planuri egoiste. El ne interzice să adoptăm planuri care l-ar jefui pe aproapele nostru de mijloacele prin care acesta și-ar putea face lucrarea de prezentare a adevărului. Trebuie să-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi înșine.

De asemenea, nu trebuie să uităm că lucrarea noastră trebuie să corespundă cu credința noastră. Noi credem că Domnul vine în curând și nu ar trebui oare ca realmente credința noastră să fie reprezentată prin clădirile pe care le construim? Să investim noi oare o sumă mare de bani într-o clădire care va fi curând consumată de marea conflagrație? Banii noștri înseamnă suflete și trebuie să fie în așa fel cheltuiți, încât să aducă cunoștința adevărului acelora care, din cauza păcatului, sunt sub osânda lui Dumnezeu. Atunci să ne înfrânăm planurile ambițioase; să ne ferim de extravaganță și de lipsă de prevedere, ca nu cumva tezaurul Domnului să fie golit, iar constructorii să nu aibă mijloace să facă partea ce le-a fost rânduită.

-92-

Mult mai mulți bani decât era necesar s-au cheltuit pe clădirile noastre mai vechi. Aceia care au procedat astfel au presupus că această cheltuială va da prestigiu lucrării. Dar o astfel de scuză nu poate fi un argument pentru cheltuieli care nu sunt necesare.

Dumnezeu dorește ca spiritul umil, blând și nepretențios al Domnului, care este Maiestatea cerului, Împăratul slavei, să fie întotdeauna manifestat în instituțiile noastre. Întâia venire a Domnului Hristos nu este studiată așa cum ar trebui. El a venit pentru a fi pilda noastră în toate privințele. Viața Lui a fost o viață de strictă tăgăduire de sine. Dacă urmăm pilda Lui, niciodată nu vom cheltui mijloacele pe ceva ce nu este necesar. Niciodată nu trebuie să umblăm după un fast exterior. Manifestarea noastră trebuie să fie de o așa manieră, încât lumina adevărului să poată străluci prin faptele noastre bune, astfel încât Dumnezeu să fie proslăvit prin folosirea celor mai bune metode de a vindeca pe cei bolnavi și de a alina suferințele. Lucrării i se dă prestigiu nu prin investirea mijloacelor în clădiri mari, ci prin menținerea adevăratului standard al principiilor religioase, împreună cu o nobilă asemănare cu Hristos în caracter.

Greșelile care s-au făcut în trecut în construirea de clădiri ar trebui să fie un avertisment salvator pentru noi în viitor. Trebuie să observăm unde au greșit alții și, în loc să copiem greșelile lor, noi să îndreptăm lucrurile. În întreaga noastră lucrare de înaintare trebuie să avem în vedere nevoia de a face economii. Nu trebuie să se facă cheltuieli nenecesare. Domnul urmează să vină în curând și cheltuielile noastre pentru clădiri trebuie să fie în armonie cu credința noastră. Mijloacele noastre trebuie să fie folosite pentru a procura încăperi vesele, împrejurimi sănătoase și hrană de bună calitate.

-93-

Ideile noastre cu privire la construirea și mobilarea instituțiilor trebuie să fie modelate și cizelate de o practică și dreaptă cunoaștere a ceea ce înseamnă a umbla smerit cu Dumnezeu. Niciodată să nu se considere necesar să dăm o aparență de bogăție. Niciodată să nu se folosească aparența ca mijloc de a avea succes. Aceasta este o înșelăciune. Dorința de a da o aparență care nu este în toate privințele în acord cu lucrarea pe care ne-a dat-o Dumnezeu să o facem, o aparență care poate fi păstrată numai cheltuind o mare sumă de bani, este un tiran fără milă. Este ca un cancer care roade mereu din corpul viu.

Oamenii cu bun simț apreciază confortul mai presus de eleganță și fast. E o greșeală să presupunem că, păstrând o aparență, vor fi câștigați mai mulți pacienți și deci mai multe mijloace. Dar chiar dacă, urmându-se calea aceasta, s-ar obține susținători mai numeroși, noi nu am putea consimți să mobilăm sanatoriile noastre după ideile de lux ale vremii. Influența creștină este prea valoroasă pentru a fi sacrificată în felul acesta. Toate circumstanțele, înăuntru și în afara instituțiilor noastre, trebuie să fie în armonie cu învățăturile Domnului Hristos și cu mărturisirea credinței noastre. Lucrarea noastră, în toate ramurile ei de activitate, ar trebui să fie o ilustrație, nu de risipă și extravaganță, ci de judecată sănătoasă.

Nu clădirile mari și costisitoare, nu mobilierul bogat, nu mesele încărcate cu delicatese vor da lucrării noastre influență și succes. Credința care lucrează prin iubire și purifică sufletul, atmosfera de har care îl înconjoară pe credincios, Duhul Sfânt lucrând asupra minții și inimii, toate acestea fac din el o mireasmă de viață spre viață și Îi dă posibilitatea lui Dumnezeu să-i binecuvânteze lucrarea.

Dumnezeu poate să comunice cu poporul Său de astăzi și să-i dea înțelepciune pentru a face voia Lui, tot așa cum a comunicat cu poporul Său de pe vremuri și i-a dat înțelepciune să construiască tabernacolul. În construirea acestei clădiri, El a dat o exemplificare a puterii și maiestății Sale; și Numele Său trebuie să fie onorat în construcțiile ce se zidesc astăzi pentru El. Credincioșie, stabilitate și utilitate trebuie să se vadă peste tot.

-94-

Aceia care au în mână construirea unui sanatoriu trebuie să reprezinte adevărul lucrând în spiritul și iubirea lui Dumnezeu. După cum Noe, în zilele sale, a avertizat lumea prin construirea corăbiei, tot la fel, prin lucrarea credincioasă care se face prin înălțarea instituțiilor Domnului de astăzi, se vor ține predici și inima unora va fi convinsă și convertită. De aceea, lucrătorii să simtă cea mai mare neliniște umblând după ajutorul continuu al Domnului Hristos, pentru ca instituțiile care se înființează să nu fie în zadar. În timp ce înaintează lucrarea clădirii, ei să-și aducă aminte că, după cum, în zilele lui Noe și ale lui Moise, Dumnezeu a precizat fiecare detaliu al corăbiei și al tabernacolului, tot la fel, la construirea instituțiilor Lui de astăzi, El Însuși veghează asupra lucrării care se face. Ei să-și aducă aminte că Marele Constructor, prin cuvântul Său, prin Duhul Său și prin providența Sa, dorește să îndrume lucrarea Sa. Ei ar trebui să-și ia timp pentru a cere sfat de la El. Glasul rugăciunii și al cântării sfinte ar trebui să se înalțe ca un parfum plăcut. Toți ar trebui să-și dea seama de completa lor dependență de Dumnezeu; ei ar trebui să-și aducă aminte că înalță o instituție în care trebuie să se săvârșească o lucrare cu urmări veșnice și că, făcând lucrarea aceasta, ei trebuie să fie împreună lucrători cu Dumnezeu. “Privind la Isus” trebuie să fie pururea deviza noastră. Și asigurarea este: “Te voi învăța, și-ți voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui, și voi avea privirea îndreptată asupra ta”. (Psalmii 32, 8.)

-95-

Nu pentru căutătorii de plăceri

Am o solie hotărâtă pentru poporul nostru din California de sud. Domnul nu le cere să procure posibilități de distracție pentru turiști. Înființarea unei instituții în scopul acesta ar însemna să punem o pildă rea în fața poporului Domnului. Rezultatul nu ar justifica efortul depus.

Pentru ce înființăm noi sanatorii? Pentru ca bolnavii care vin pentru tratament să poată primi alinare la suferința lor fizică și să poată primi și ajutor spiritual. Datorită stării sănătății lor, ei sunt susceptibili la influența sfințitoare a misionarilor medicali care se ostenesc pentru vindecarea lor. Să lucrăm înțelepțește, pentru cel mai bun interes al lor.

Noi nu construim sanatorii pentru a servi drept hoteluri. Primiți în sanatoriile noastre numai pe aceia care doresc să se conformeze principiilor bune, pe aceia care acceptă alimentele pe care noi în mod conștient le putem așeza înaintea lor. Dacă am îngădui pacienților să aibă băuturi alcoolice în camerele lor sau dacă ar fi să le servim carne la masă, nu le-am putea da ajutorul pe care ar trebui să-l primească venind la sanatoriile noastre. Trebuie să facem cunoscut faptul că, din principiu, noi excludem articolele de felul acesta din sanatoriile și restaurantele noastre. Nu dorim noi să vedem pe semenii noștri scăpați de boli și infirmități și bucurându-se de sănătate și putere? Atunci, să ne străduim să fim tot atât de sinceri față de principii cum e acul magnetic față de pol.

Cei care lucrează pentru mântuirea sufletului trebuie să se păstreze neatinși, liberi față de planurile și metodele lumești. Ei nu trebuie, pentru a obține influența cuiva care este bogat, să se încurce în planuri dezonorante pentru mărturisirea lor de credință. Ei nu trebuie să-și vândă sufletul pentru câștiguri bănești. Ei nu trebuie să facă nimic ce ar întârzia lucrarea lui Dumnezeu și ar coborî nivelul neprihănirii. Noi suntem slujitorii lui Dumnezeu și trebuie să fim lucrători împreună cu El, făcând lucrarea Lui în felul Lui, pentru ca toți aceia în folosul cărora lucrăm să poată vedea că dorința noastră este de a ajunge la o treaptă mai înaltă de sfințenie. Aceia cu care venim în contact trebuie să vadă că noi nu numai că vorbim despre tăgăduire de sine și sacrificiu, ci le și punem în practică în viața noastră. Pilda noastră trebuie să-i inspire pe aceia cu care venim în contact în lucrarea noastră, ca să ajungă să cunoască mai bine lucrurile lui Dumnezeu.

-96-

Dacă trebuie să cheltuim pentru construirea de sanatorii, ca să putem lucra la salvarea celor bolnavi și suferinzi, trebuie să ne plănuim în așa fel lucrarea, încât aceia pe care dorim să-i ajutăm să primească sprijinul de care au nevoie. Trebuie să facem tot ce este cu putință pentru vindecarea corpului, dar trebuie să facem din vindecarea sufletului ceva de mult mai mare importanță. Acelora care vin la sanatoriile noastre ca pacienți trebuie să li se arate calea mântuirii, pentru ca să se poată pocăi și să audă cuvintele: păcatele îți sunt iertate; mergi în pace și să nu mai păcătuiești.

Lucrarea misionară medicală din California de sud nu trebuie săvârșită prin înființarea unei instituții uriașe pentru buna primire și pentru distracția unei gloate dezordonate de iubitori de plăceri, care ar aduce cu ei ideile și obiceiurile lor necumpătate. O astfel de instituție ar absorbi timpul și talentul unor lucrători care sunt necesari în altă parte. Bărbații noștri capabili trebuie să depună eforturile lor în sanatorii înființate și conduse cu scopul de a pregăti mintea pentru primirea Evangheliei Domnului Hristos.

-97-

Noi nu trebuie să folosim timpul și energia unor oameni, capabili să ducă mai departe lucrarea Domnului în felul prescris de El, într-o întreprindere pentru adăpostirea și distracția căutătorilor de plăceri, a căror dorință supremă e să-și satisfacă eul. A lega lucrătorii de o astfel de întreprindere ar fi primejdios pentru siguranța lor. Să ferim pe tinerii și pe tinerele noastre de asemenea influențe primejdioase. Iar dacă frații noștri s-ar angaja într-o asemenea întreprindere, ei n-ar face ca lucrarea de câștigare de suflete să înainteze așa cum cred ei că ar face.

Sanatoriile noastre trebuie să fie înființate pentru un singur scop, înaintarea adevărului prezent. Iar ele trebuie să fie astfel conduse, încât să se facă o impresie hotărâtă în favoarea adevărului în mintea acelora care vin pentru tratament. Comportarea lucrătorilor, de la directorul principal până la lucrătorul care ocupă cea mai modestă poziție, trebuie să vorbească în sprijinul adevărului. Instituția trebuie să fie plină de o atmosferă spirituală. Noi avem de dus lumii o solie de avertizare, iar seriozitatea și devoțiunea noastră în slujba lui Dumnezeu trebuie să-i impresioneze pe aceia care vin la sanatoriile noastre.

Trebuie să se înființeze, cât mai curând cu putință, sanatorii în diferite locuri din California de sud. Să se înceapă în diferite locuri. Dacă e cu putință, să se cumpere terenuri pe care sunt clădiri deja ridicate. Apoi, când prosperitatea lucrării o îngăduie, să se facă dezvoltările corespunzătoare.

Noi trăim chiar la sfârșitul istoriei acestui pământ și trebuie să procedăm cu băgare de seamă, înțelegând care este voia Domnului, umpluți de Duhul Lui, făcând lucrarea care va însemna mult pentru cauza Lui, lucrare care va proclama solia de avertizare pentru o lume orbită, înșelată și care piere în păcat.

-98-

În California de sud sunt multe proprietăți de vânzare pe care sunt deja construite clădiri corespunzătoare pentru înființarea de sanatorii. Unele dintre proprietățile acestea ar trebui să fie cumpărate, iar lucrarea medicală misionară să fie făcută pe căi înțelepte, raționale. Mai multe sanatorii mici ar trebui să fie înființate în California de Sud, pentru folosul mulțimilor atrase acolo în speranța de a găsi sănătate. Mi-au fost date instrucțiuni că acum este ocazia noastră de a ne apropia de bolnavii care vin cu grămada în stațiunile balneoclimaterice ale Californiei de sud și că, de asemenea, se poate face o lucrare și pentru însoțitorii lor.

“Nu ziceți voi că mai sunt patru luni până la seceriș? Iată, Eu vă spun: ridicați-vă ochii, și priviți holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceriș”. (Ioan 4, 35.)

De luni de zile am purtat pe sufletul meu povara lucrării medicale misionare în California de sud. De curând, mi-a fost dată multă lumină cu privire la felul în care Dumnezeu dorește ca noi să conducem lucrarea în sanatorii. Noi trebuie să-i încurajăm pe pacienți să petreacă o mare parte din timpul lor în aer liber. Am fost instruită să le spun fraților noștri să caute proprietăți bune și ieftine în locuri sănătoase, corespunzătoare pentru scopul înființării de sanatorii.

În loc de a investi într-o singură instituție medicală toate mijloacele ce s-ar putea obține, ar trebui să înființăm sanatorii mai mici în mai multe locuri. În curând, reputația stațiunilor balneoclimaterice din California de sud va fi și mai ridicată de cum e acum. Acum e timpul să pătrundem în câmpul acesta, cu scopul de a face lucrare medicală misionară.

Posted in

Redeșteptare

Leave a Comment