Mărturii pentru Comunitate Vol. 7 pp. 59-68 Ziua 391

Share this post:

În toate țările

Domnul ne cheamă pe toți să ne trezim și să ne dăm seama de răspunderile noastre. Dumnezeu a dat fiecărui om o lucrare de făcut. Fiecare poate trăi o viață de folos. Să învățăm tot ce se poate învăța și apoi să fim o binecuvântare pentru alții, făcându-le parte de cunoașterea adevărului. Fiecare să lucreze potrivit cu diversele sale capacități, ajutând bucuros la purtarea poverilor.

Pretutindeni este o lucrare de făcut pentru toate clasele societății. Trebuie să ne apropiem de cei săraci și de cei stricați, de cei căzuți din cauza necumpătării. Și în același timp nu trebuie să uităm clasele mai de sus — avocații, deservenții cultici, senatorii și judecătorii, dintre care mulți sunt sclavi ai obiceiurilor necumpătării. Nu trebuie să lăsăm nici un efort neîncercat pentru a le arăta că ei au un suflet care e vrednic de salvat, că viața veșnică e ceva care merită să ne luptăm pentru câștigarea ei. Acelora din poziții înalte trebuie să le prezentăm legământul abstinenței totale, solicitându-i să dea banii, pe care altfel i-ar fi cheltuit în pasiunea dăunătoare a băuturilor alcoolice și a tutunului, la înființarea de instituții în care copiii și tineretul să poată fi pregătiți să ocupe locuri de folos în lume.

Asupra noastră a strălucit o puternică lumină, dar cât de puțin din lumina aceasta o reflectăm noi către lume! Îngerii din cer așteaptă ca ființele omenești să conlucreze cu ei la realizarea practică a principiilor adevărului. Mare parte din lucrarea aceasta urmează să se facă prin mijlocirea sanatoriilor noastre și a întreprinderilor noastre asemănătoare. Aceste instituții ar trebui să fie monumente ale lui Dumnezeu, unde puterea Sa vindecătoare poate ajunge la toate clasele, de sus și de jos, bogați și săraci. Fiecare dolar investit în ele pentru cauza Domnului Hristos va aduce binecuvântare atât dătătorului, cât și omenirii suferinde.

-59-

Lucrarea medicală misionară este mâna dreaptă a Evangheliei. Ea este necesară înaintării lucrării lui Dumnezeu. Atunci când bărbați și femei sunt călăuziți prin ea ca să poată vedea importanța bunelor deprinderi de viețuire, puterea mântuitoare a adevărului va fi făcută cunoscut. Pătrunderea în fiecare oraș trebuie să fie făcută de persoane pregătite să facă lucrare medicală misionară. Fiind mâna dreaptă a întreitei solii îngerești, metodele lui Dumnezeu de tratare a bolilor vor deschide porțile pentru intrarea adevărului prezent. Literatura medicală trebuie să fie răspândită în multe țări. Medicii noștri, din Europa și din alte țări, ar trebui să se trezească și să vadă necesitatea de a avea lucrări medicale pregătite de persoane de acolo, de pe teren, și care pot prezenta lucrurile la treapta la care se află oamenii, dând învățătura de care au cea mai mare nevoie.

Domnul va da prilej sanatoriilor noastre care sunt deja organizate să conlucreze cu El la sprijinirea întreprinderilor nou înființate. Fiecare fabrică nouă trebuie să fie privită ca o soră ajutătoare în marea lucrare de vestire a soliei îngerului al treilea. Dumnezeu a dat sanatoriilor noastre prilejul de a pune în mișcare o lucrare care va fi ca o piatră vie și care crește pe măsură ce este rostogolită de o mână nevăzută. Să fie pusă deci în mișcare această piatră mistică.

Domnul mi-a dat instrucțiuni să-i avertizez pe aceia care în viitor vor înființa sanatorii în locuri noi, să înceapă lucrarea lor în smerenie, consacrându-și puterile în slujba Lui. Clădirile construite nu trebuie să fie mari sau costisitoare. În legătură cu școlile noastre, să se înființeze mici sanatorii. În sanatoriile acestea să fie adunați tineri și tinere, capabili și consacrați, persoane care se vor păstra în iubire și temere de Dumnezeu și care, atunci când sunt pregătite pentru absolvire, nu vor considera că știu tot ce trebuie să știe, ci vor studia cu sârguință și vor practica cu grijă învățăturile date de Domnul Hristos. Neprihănirea Domnului Hristos va merge înaintea lor, iar slava lui Dumnezeu va fi ariergarda lor.

-60-

Mi-a fost dată lumina că este recomandat ca, în multe orașe, un restaurant să fie legat de sălile de tratamente. Cele două pot conlucra la menținerea unor principii bune. În legătură cu aceasta, uneori este recomandabil să existe camere care să servească drept locuință pentru bolnavi. Aceste instituții vor servi ca furnizoare pentru sanatoriile așezate la țară și vor fi mai bine conduse în case închiriate. Noi nu trebuie să construim în orașe clădiri mari în care să ne îngrijim de bolnavi, deoarece Dumnezeu a arătat lămurit că bolnavii pot fi mai bine îngrijiți în afara orașelor. În multe locuri va fi necesar să se înceapă lucrarea medicală în orașe, dar, pe cât este cu putință, lucrarea aceasta ar trebui să fie transferată la țară, de îndată ce se poate găsi locul potrivit.

Lumina ce mi-a fost dată este aceea că, în loc să ne consumăm energiile la înălțarea câtorva instituții medicale uriașe, noi trebuie să înființăm multe altele, dar mici. Este aproape cu neputință să găsim talentele care să administreze așa cum ar trebui un sanatoriu mare. Nu toți lucrătorii sunt sub controlul Duhului lui Dumnezeu, așa cum ar trebui, și un spirit lumesc își face loc.

Tăria și bucuria de a fi de folos omenirii nu stau în clădiri costisitoare. Trebuie să nu uităm cât de mulți suferă din lipsă de hrană și de îmbrăcămintea necesară. Când înălțăm clădiri, nu trebuie să fim influențați de dorința de a ieși în evidență. Trebuie să ne facem datoria și să lăsăm rezultatele pe seama lui Dumnezeu, Singurul care poate da succes. Orice mijloace în plus pe care le putem avea trebuie să fie folosite pentru procurarea de mijloace corespunzătoare pentru refacerea sănătății. Toate sanatoriile noastre să fie construite pentru sănătate și fericire; ele să fie astfel așezate, încât pacienții să aibă binecuvântarea luminii soarelui; ele să fie în așa fel aranjate, încât să se evite orice mișcare nefolositoare.

-61-

În lucrarea aceasta este mai bine să facem începuturi mici, dar în multe locuri, și să îngăduim Providenței divine să arate cât de repede ar trebui să fie sporite mijloacele. Micile fabrici înființate se vor dezvolta în instituții mai mari. Va avea loc o distribuire a răspunderilor, iar lucrătorii vor obține în mod treptat o mai mare putere mintală și spirituală. Înființarea acestor instituții va avea ca rezultat mult bine, dacă toți cei legați de ele vor înfrânge ambiția egoistă și vor păstra pururea înaintea lor slava lui Dumnezeu. Mulți dintre ai noștri ar trebui să lucreze în câmpuri noi, dar nimeni să nu umble după popularitate și renume. Mintea lucrătorilor trebuie să fie sfințită.

În toată lucrarea noastră, să ne aducem aminte că același Isus, care a hrănit mulțimea cu cinci pâini și doi peștișori, este și astăzi în stare să ne dea rodul ostenelilor noastre. Acela care a spus pescarilor din Galilea: “Aruncați plasele în apă” și care, atunci când au ascultat, le-a umplut plasele până să se rupă, dorește ca poporul Lui să vadă în aceasta o dovadă de ceea ce va face El astăzi pentru ei. Același Dumnezeu care a dat copiilor lui Israel mana din ceruri încă mai trăiește și stăpânește. El Își va călăuzi poporul și îi va da îndemânare și pricepere în lucrarea pe care sunt chemați să o facă. Drept răspuns la rugăciunea fierbinte, El va da înțelepciune celor care se străduiesc să-și facă datoria în mod conștiincios și inteligent. Sub binecuvântarea Lui, lucrarea de care sunt legați va crește tot mai mult și mulți se vor deprinde să fie purtători de poveri, iar eforturile lor vor fi încununate de succes.

-62-

Cunoașterea principiilor sănătății

Am ajuns într-un timp când fiecare membru al bisericii ar trebui să se ocupe de lucrarea medicală misionară. Lumea este un spital plin cu victime ale bolilor fizice și spirituale. Pretutindeni, oamenii pier din cauza necunoașterii adevărurilor care ne-au fost încredințate. Membrii bisericii au nevoie să fie treziți, ca să-și dea seama de răspunderea pe care o au, să facă și altora cunoscute aceste adevăruri. Aceia care au fost luminați prin adevăr trebuie să fie purtători de lumină în lume. A ascunde adevărul în timpul de față înseamnă a face o greșeală grozavă. Solia pentru poporul lui Dumnezeu de astăzi este: “Ridică-te și luminează-te, căci lumina ta a venit și slava Domnului a răsărit asupra ta.”

În toate locurile îi vedem pe cei care, deși au avut multă lumină și cunoștință, în mod voit aleg răul în locul binelui. Nefăcând nici un efort de îndreptare, ei merg din rău în mai rău. Dar poporul lui Dumnezeu nu trebuie să umble în întuneric. Ei trebuie să umble în lumină deoarece sunt reformatori.

Înaintea adevăratului reformator, lucrarea medicală misionară va deschide multe uși. Nimeni să nu aștepte până e chemat în vreun câmp îndepărtat, ca de-abia atunci să înceapă să-i ajute pe alții. Oriunde vă aflați, puteți începe de îndată. Ocaziile sunt la îndemâna oricui. Începeți lucrarea pentru care sunteți răspunzători, lucrare ce trebuie să fie făcută în căminul și în vecinătatea voastră. Nu așteptați ca alții să vă îndemne la lucru. În temere de Dumnezeu, porniți înainte fără întârziere, gândindu-vă la răspunderea voastră individuală față de Acela care și-a dat viața pentru voi. Lucrați așa ca și cum L-ați auzi pe Hristos chemându-vă personal ca să faceți cât puteți mai mult în slujba Lui. Nu vă uitați să vedeți cine mai e gata să lucreze. Dacă voi sunteți cu adevărat consacrați, Dumnezeu îi va aduce și pe alții la adevăr prin voi, oameni pe care El îi poate folosi ca instrumente prin care să ducă lumina la mulți oameni care bâjbâie în întuneric.

-63-

Toți pot face câte ceva. Încercând să se scuze, unii zic: “Obligațiile mele familiale, copiii mei, cer banii și timpul meu.” Părinților, copiii voștri ar trebui să fie ajutoarele voastre, sporind puterile și capacitatea voastră de a lucra pentru Domnul. Copiii sunt membri mai tineri ai familiei Domnului. Ei ar trebui să fie conduși să se consacre lui Dumnezeu, ai Căruia sunt prin creațiune și prin mântuire. Ei ar trebui să fie învățați că toate puterile lor — corporale, mintale și sufletești — sunt ale Lui. Ei ar trebui să fie formați pentru a da ajutor în diferite ramuri de slujire neegoistă. Nu lăsați ca acești copii să vă fie o piedică. Împreună cu voi, copiii ar trebui să poarte atât poverile spirituale, cât și pe cele fizice. Ajutându-i pe alții, ei își sporesc propria lor fericire și capacitate de a fi folositori.

Poporul nostru să arate că are un interes viu față de lucrarea medicală misionară. Ei să se pregătească pentru a fi de folos, studiind cărțile care au fost scrise spre învățătura noastră în direcția aceasta. Aceste cărți merită mult mai multă atenție și apreciere decât au primit până acum. Multe lucruri care sunt de folos pentru toți ca să le înțeleagă au fost scrise cu scopul special de a da învățătură despre principiile sănătății. Aceia care studiază și practică aceste principii vor fi foarte mult binecuvântați, atât fizic, cât și spiritual. O înțelegere a filozofiei sănătății va fi o pavăză față de multe rele care sporesc fără încetare.

Mulți dintre cei care doresc să obțină cunoștințe în domeniul lucrării medicale misionare au obligații familiale care uneori îi vor împiedica să se adune împreună cu alții spre a studia. Aceștia pot învăța mult în propriile lor familii despre voia lui Dumnezeu exprimată cu privire la aceste ramuri ale lucrării misionare, sporindu-și astfel capacitatea de a-i ajuta pe alții. Taților și mamelor, obțineți tot folosul cu putință din studierea cărților și publicațiilor noastre. Citiți revista Good Health (O bună sănătate), deoarece este plină de sfaturi folositoare. Luați-vă timp pentru a le citi copiilor voștri din cărțile medicale și din alte cărți care tratează mai ales subiecte religioase. Învățați-i însemnătatea îngrijirii corpului lor și a casei în care trăiesc. Formați un cerc de lectură în care fiecare membru al familiei, lăsând la o parte grijile chinuitoare ale zilei, să se unească la studiu. Taților, mamelor, fraților, surorilor, dedicați-vă cu râvnă lucrării acesteia și veți vedea dacă nu va propăși foarte mult biserica din familia voastră….

-64-

Îndeosebi tinerii care au fost deprinși să citească romane și literatură ieftină vor avea de câștigat din participarea la studiul de seară în familie. Tinerilor și tinerelor, citiți literatura care vă va da adevărata cunoștință, iar lucrul acesta va fi de ajutor pentru întreaga familie. Ziceți hotărât: “Nu voi irosi clipele prețioase citind ceea ce nu-mi va fi de folos și care doar mă va descalifica să fiu de ajutor altora. Îmi voi consacra timpul și gândirea mea spre a mă pregăti pentru a-I sluji lui Dumnezeu. Îmi voi închide ochii în fața lucrurilor frivole și păcătoase. Urechile mele sunt ale Domnului și nu voi asculta la subtilele raționamente ale vrăjmașului. Glasul meu nu va fi cu nici un chip supus unei voințe care nu este sub influența Duhului lui Dumnezeu. Trupul meu este templul Duhului Sfânt și orice putere a corpului meu va fi consacrată unor realizări merituoase”

Domnul a rânduit ca tineretul să-I fie de ajutor. Dacă în fiecare comunitate acesta s-ar consacra Lui, dacă ar practica lepădarea de sine în familie, ușurând poverile mamei apăsate de griji, mama ar putea găsi timp pentru a face vizite la vecini, iar când se ivește prilejul, ei înșiși ar putea da ajutor, făcând mici servicii cu bunăvoință și iubire. Cărți și reviste care tratează subiecte de sănătate și temperanță s-ar putea plasa în multe familii. Răspândirea unei astfel de literaturi este ceva însemnat; deoarece în felul acesta se pot transmite cunoștințe prețioase cu privire la tratarea bolilor — cunoștințe care vor fi o mare binecuvântare pentru aceia care nu-și pot îngădui să plătească vizita unui doctor.

-65-

Părinții ar trebui să caute să le trezească interesul copiilor lor în vederea studierii fiziologiei. Numai puțini tineri au o cunoaștere precisă a tainelor vieții. Studierea minunatului organism omenesc, legătura și dependența complicatelor lui părți, e ceva de care mulți părinți se interesează prea puțin. Cu toate că Dumnezeu le spune: “Prea iubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ți meargă bine, și sănătatea ta să sporească așa cum sporește sufletul tău”, totuși ei nu înțeleg influența trupului asupra minții și a minții asupra trupului. Mărunțișuri nefolositoare le ocupă atenția și apoi dau vina pe lipsa de timp, ca scuză că nu pot avea cunoștințele necesare pentru a-și instrui copiii așa cum se cuvine.

Dacă toți ar ajunge să-și însușească cunoștințe despre acest subiect, și ar simți importanța punerii lor în practică, am vedea o stare de lucruri mai bună. Părinților, învățați-i pe copiii voștri să judece de la cauză la efect. Arătați-le că, dacă vor călca legile sănătății, va trebui ca ei să suporte pedeapsa prin suferință. Arătați-le că nepăsarea cu privire la sănătatea corpului duce la nepăsare în morală. Copiii voștri cer o grijă răbdătoare și credincioasă. Nu e de ajuns să-i hrăniți și să-i îmbrăcați; ar trebui, de asemenea, să le dezvoltați și puterile mintale și să le sădiți în inimă principii bune. Dar de câte ori frumusețea de caracter și drăgălășenia temperamentului nu sunt pierdute din vedere datorită dorinței nerăbdătoare după o înfățișare exterioară! O, părinților, nu fiți stăpâniți de părerea lumii, nu vă străduiți pentru a ajunge la standardul ei. Hotărâți voi înșivă care este ținta principală a vieții și apoi depuneți toate eforturile pentru atingerea acestei ținte. Voi nu puteți neglija educația cuvenită copiilor voștri fără să fiți pedepsiți. Caracterul lor defectuos va face cunoscut pretutindeni necredincioșia voastră. Relele pe care voi le îngăduiți să treacă necorectate, manierele necioplite, bădărane, lipsa de respect și de ascultare, deprinderile de lenevie și de neatenție, vor aduce necinste asupra numelui vostru și amărăciune în viața voastră. Destinul copilului vostru stă în mare măsură în mâinile voastre. Dacă nu vă faceți datoria, îi așezați în rândurile vrăjmașului și-i faceți agenți ai lui pentru ruinarea altora; pe de altă parte, dacă îi învățați cu credincioșie, dacă în propria voastră viață le puneți înainte un exemplu evlavios, îi puteți conduce la Hristos, iar ei, la rândul lor, îi vor influența pe alții, și în felul acesta mulți pot fi mântuiți prin mijlocirea voastră.

-66-

Taților și mamelor, vă dați voi seama de importanța răspunderii ce zace asupra voastră? Vă dați voi seama de necesitatea de a-i feri pe copiii voștri de obiceiul nepăsării și decăderii morale? Îngăduiți-le copiilor voștri să-și facă numai prieteni care pot avea o influență bună asupra caracterului lor. Nu îngăduiți ca ei să nu fie seara acasă, în afară de cazul că știți unde sunt și ce fac. Învățați-i principiile curăției morale. Dacă ați neglijat să-i învățați rând după rând, învățătură după învățătură, puțin aici și puțin acolo, începeți de îndată să vă faceți datoria. Luați-vă în primire răspunderea și lucrați pentru viața aceasta și pentru veșnicie. Nu lăsați să mai treacă o zi fără să vă mărturisiți neglijența față de copiii voștri. Spuneți-le că vreți ca acum să vă faceți lucrarea rânduită de Dumnezeu. Cereți-le să se apuce de reformă împreună cu voi. Faceți sforțări sârguincioase pentru a răscumpăra trecutul. Nu rămâneți mai departe în starea bisericii laodiceene. În Numele Domnului, invit fiecare familie să-și fixeze adevărata ei poziție. Reformați biserica din propria voastră familie.

-67-

Când vă faceți datoria în mod credincios, tatăl ca preot al casei, mama ca misionar în familie, sporiți posibilitățile de a face bine în afara căminului. Sporindu-vă puterile, deveniți tot mai capabili să lucrați în biserică și în vecinătate. Legându-i pe copiii voștri de voi și de Dumnezeu, tații, mamele și copiii devin împreună lucrători cu Dumnezeu.

Viața adevăratului credincios dă pe față un Mântuitor ce locuiește înăuntru. Urmașul lui Isus este asemenea cu Hristos în spirit și purtare. Asemenea lui Hristos, el este blând și umil. Credința lui lucrează prin iubire și curăță sufletul. Întreaga lui viață este o mărturie despre puterea harului lui Hristos. Doctrinele curate ale Evangheliei niciodată nu-l degradează pe primitor, niciodată nu-l fac necioplit, bădăran sau necurtenitor. Evanghelia curăță, înnobilează și înalță, sfințind cugetarea și influențând întreaga viață.

Dumnezeu nu va îngădui ca vreunul dintre lucrătorii Săi sinceri să fie părăsit, să se lupte singur împotriva unor mari necazuri și să fie înfrânt. El îi păstrează, ca pe o bijuterie prețioasă pe toți aceia a căror viață este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Cu privire la fiecare din aceștia, El zice: “Te voi păstra ca pe o pecete; căci Eu te-am ales, zice Domnul oștirilor”. (Hagai 2, 23.)

-68-

Înalta chemare a lucrătorilor noștri din sanatorii

Lucrătorii noștri din sanatorii au o chemare înaltă și sfântă. Ei au nevoie să se trezească la înțelegerea sfințeniei lucrării lor. Caracterul acestei lucrări și întinderea influenței ei cere eforturi pline de râvnă și o consacrare fără rezervă.

În sanatoriile noastre, bolnavii și suferinzii trebuie să fie ajutați să-și dea seama că au nevoie atât de ajutor spiritual, cât și de refacere fizică. Lor trebuie să li se ofere orice avantaj pentru refacerea sănătății fizice; și, de asemenea, trebuie să li se arate ce înseamnă a fi binecuvântați cu lumina și viața Domnului Hristos, ce înseamnă a fi legați de El. Trebuie să fie conduși să poată vedea că harul Domnului Hristos lucrând în suflet înalță întreaga ființă. Și pe nici o altă cale mai bună nu pot să cunoască viața lui Hristos, decât când o văd dată pe față în viața urmașilor Lui.

Lucrătorul credincios își păstrează privirea ațintită la Domnul Hristos. Aducându-și aminte că nădejdea lui de viață veșnică se datorează crucii lui Hristos, el este hotărât să nu dezonoreze niciodată pe Acela care și-a dat viața pentru el. El are un profund interes față de omenirea suferindă. El se roagă și lucrează, veghind asupra sufletelor ca unul care trebuie să dea socoteală, știind că sufletele pe care Dumnezeu le aduce în contact cu adevărul și neprihănirea sunt vrednice să fie mântuite.

Lucrătorii noștri din sanatorii sunt angajați într-o luptă sfântă. Ei trebuie să prezinte adevărul așa cum este el în Isus celor bolnavi și suferinzi ; trebuie să-l prezinte în toată solemnitatea lui, și totuși cu o așa simplitate și duioșie, încât sufletele să fie atrase la Mântuitorul. Totdeauna, în cuvânt și faptă, trebuie să-L țină pe El înălțat ca fiind nădejdea de viață veșnică. Nici un cuvânt aspru să nu se rostească, nici o faptă egoistă să nu se săvârșească. Lucrătorii trebuie să îi trateze pe toți cu amabilitate. Cuvintele lor să fie delicate și iubitoare. Aceia care dau pe față adevărata modestie și curtoazie creștină vor câștiga suflete la Hristos.

Va continua.

Share this post:

Posted in

Tatiana Patrasco

Leave a Comment