Continuare.
Unii dintre frații noștri au experiență îndelungată în ceea ce privește adevărul și timp de ani de zile s-au obișnuit cu mine și lucrarea mea. Ei au dovedit că au încredere în Mărturii și au declarat credința în ele. Au simțit influența puternică a Duhului lui Dumnezeu odihnindu-se asupra lor, pentru a da mărturie cu privire la încrederea pe care trebuie s-o avem în ele. Mi-a fost arătat că, atunci când sunt mustrați prin Mărturii, unii se vor ridica împotriva lor și vor lucra în ascuns pentru a micșora influența lor; ei ar trebui să fie tratați cu toată credincioșia; pentru că atitudinea lor pune în primejdie pe aceia cărora le lipsește experiența. [Testimonies for the Church 1:328. ]
Primul număr publicat din Mărturii conține o avertizare împotriva folosirii incorecte a luminii date astfel poporului lui Dumnezeu. [Testimonies for the Church 1:119. ] Am declarat atunci că unii au apucat pe un drum neînțelept; când au vorbit despre credința lor cu cei necredincioși și când s-a cerut să se aducă dovezi, ei au citat din scrierile mele, în loc să meargă la Biblie pentru dovezi. Mi-a fost arătat că acest fel de comportament era nepotrivit și că va produce prejudecăți celor necredincioși împotriva adevărului. Mărturiile nu vor avea nici o greutate în ochii acelora care nu știu nimic despre spiritul lor. În asemenea cazuri, nu trebuie să se facă referire la ele.
Alte avertizări cu privire la folosirea Mărturiilor au fost date din când în când după cum urmează:
“Unii dintre pastori sunt cu mult în urmă. Ei mărturisesc a crede mărturiile aduse, iar alții aduc vătămare, făcându-le regulă de fier pentru aceia care n-au avut o experiență cu referire la ele, dar au dat greș în a le aduce ei înșiși la îndeplinire. Ei au primit mărturii în repetate rânduri, dar le-au desconsiderat în întregime. O astfel de atitudine nu este consecventă.” [Testimonies for the Church 1:369 (1863). ]
“Am văzut că mulți au profitat de ceea ce a arătat Dumnezeu cu privire la păcatele și relele altora. Ei au luat însemnătatea extremă a ceea ce a fost arătat în viziune și apoi au insistat asupra ei, până când a apărut tendința de a slăbi credința multora în ceea ce a arătat Dumnezeu și, de asemenea, de a descuraja și a face ca biserica să-și piardă elanul.” [Testimonies for the Church 1:166 (1857). ]
-670-
Vrăjmașul va pune mâna pe tot ce poate folosi pentru nimicirea sufletului. “Mărturiile au fost date spre binele persoanelor care ocupă poziții importante. Ele încep prin a ridica povara și a-și face partea în legătură cu lucrarea lui Dumnezeu. Dar Satana îi urmărește cu ispitele lui și, în cele din urmă, sunt biruiți. În timp ce și alții privesc la cursul greșit al vieții lor, Satana le sugerează că trebuie să fie o greșeală în mărturiile date acelor persoane, altfel acești oameni nu s-ar fi dovedit nevrednici să poarte o parte din lucrarea lui Dumnezeu.”
În felul acesta, îndoiala cu privire la lumina dată de Dumnezeu a fost semănată. “Ceea ce se poate spune despre oamenii aflați în anumite situații nu se poate spune despre ei în alte împrejurări. Oamenii sunt slabi în ce privește puterea morală și așa de egoiști, așa de mulțumiți de ei înșiși și așa de mândri, încât Dumnezeu nu poate lucra cu ei și astfel sunt lăsați să se miște asemenea orbilor și să dea pe față o așa de mare slăbiciune și nebunie, încât mulți sunt uimiți de faptul că astfel de persoane au fost acceptate și recunoscute ca fiind vrednice de a avea vreo legătură cu lucrarea lui Dumnezeu. Aceasta este exact ceea ce a urmărit Satana. Acesta a fost scopul lui chiar de când i-a ispitit în mod special de la început, pentru a fi un reproș la adresa cauzei lui Dumnezeu și să arunce blamul asupra Mărturiilor. Dacă ei ar fi rămas acolo unde influența lor n-ar fi fost în mod special simțită asupra cauzei lui Dumnezeu, Satana nu i-ar fi asaltat atât de teribil, căci nu și-ar fi împlinit scopul, folosindu-i ca instrumente cu care să facă o lucrare deosebită.” [Testimonies for the Church 3:469, 470 (1875). ]
-671-
Să fie judecate după roadele lor
Mărturiile să fie judecate după roadele lor. Care este spiritul învățăturii lor? Care a fost rezultatul influenței lor? “Toți cei care doresc să facă astfel pot să cunoască personal roadele acestor viziuni. Timp de șaptesprezece ani, Dumnezeu a găsit potrivit să le lase să supraviețuiască și să fie întărite împotriva forțelor lui Satana și influenței instrumentelor omenești care l-au ajutat pe Satana în lucrarea sa.” [Testimonies for the Church 1:330 (1862). ]
“Ori Dumnezeu învață biserica Sa, mustrând relele și întărind credința, ori El nu este Dumnezeu. Această lucrare este sau nu este de la Dumnezeu. Dumnezeu nu face nimic împreună cu Satana. Lucrarea mea … poartă sau pecetea lui Dumnezeu, sau pecetea vrăjmașului. Nu există un drum de mijloc în această problemă. Mărturiile sunt ori de la Duhul lui Dumnezeu, ori de la diavol.” [Testimonies for the Church 4:230. ]
Cum Domnul S-a manifestat prin Spiritul Profeției, “trecutul, prezentul și viitorul mi-au trecut pe dinainte. Mi-au fost arătate fețe pe care nu le-am mai văzut niciodată și, după ani de zile, am știut unde le-am văzut. Am fost trezită din somn, având un viu sentiment al subiectelor prezentate minții mele mai înainte; și la miezul nopții am scris scrisori care au traversat continentul și, sosind într-un moment de criză, au salvat cauza lui Dumnezeu de la un mare dezastru. Aceasta a fost lucrarea mea timp de mulți ani de zile. O putere mi-a poruncit să mustru și să condamn greșelile la care nu m-am gândit. Este oare această lucrare, din ultimii treizeci și șase de ani, de sus sau din abis?” [Mărturia nr. 31, Testimonies for the Church 5:60, 61 (1882). ]
Domnul Hristos i-a avertizat pe ucenicii Săi: “Păziți-vă de prooroci mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori. Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? Tot așa, orice pom face roade bune, dar pomul rău face roade rele. Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. Orice pom care nu face roade bune este tăiat și aruncat în foc. Așa că după roadele lor îi veți cunoaște”. Aici este un test și toți pot să-l aplice, dacă doresc. Cei care într-adevăr doresc să cunoască adevărul vor găsi suficiente dovezi pentru a crede.
-672-
Îndoieli cu privire la “Mărturii”
“Planul lui Satana este acela de a slăbi credința poporului lui Dumnezeu în Mărturii.” “Satana știe cum să întreprindă aceste atacuri. El lucrează asupra minții, ca să trezească gelozia și nemulțumirea față de cei din fruntea lucrării. Darurile sunt apoi puse sub semnul întrebării; apoi, desigur, ele nu au decât puțină greutate, iar instrucțiunile date prin viziune sunt desconsiderate.” “Apoi urmează scepticismul cu privire la punctele vitale ale credinței noastre, stâlpii pozițiilor noastre, apoi îndoiala cu privire la Sfintele Scripturi și mersul înapoi spre pierzare. Când Mărturiile care au fost crezute cândva sunt puse la îndoială și înlăturate, Satana știe că cei înșelați nu se vor opri aici; el își redublează eforturile, până când îi va lansa într-o răzvrătire deschisă, care va deveni incurabilă și va sfârși în distrugere.” [Testimonies for the Church 4:211; Testimonies for the Church 1:236. ] “Prin îngăduirea îndoielii și necredinței cu privire la lucrarea lui Dumnezeu și nutrirea simțămintelor de neîncredere și gelozie crudă, se pregătesc pentru o înșelăciune completă. Ei se ridică cu simțăminte amare împotriva unora care îndrăznesc să vorbească despre greșelile și păcatele lor.” [Testimonies for the Church 3:238. ]
O mărturie pentru anumiți tineri, publicată mai întâi în 1880, vorbește despre lucrul acesta după cum urmează: “Un scepticism predominant crește continuu cu referire la Mărturiile Duhului lui Dumnezeu și acești tineri încurajează punerea sub semnul întrebării și îndoiala, în loc să le înlăture, pentru că ei nu cunosc spiritul puterii și forței Mărturiilor.” [Testimonies for the Church 4:427. ]
“Mi-a fost arătat că mulți au o așa de puțină spiritualitate, încât nu înțeleg valoarea Mărturiilor sau a obiectivului lor real. Ei vorbesc în mod ușuratic despre Mărturiile date de Dumnezeu pentru binele poporului Său și trec judecata asupra lor, spunându-și părerea și criticând aceasta sau aceea, când ar fi trebuit mai bine să-și pună mâinile la gură și să se plece în praf; căci ei nu pot aprecia spiritul Mărturiilor, pentru că știu atât de puțin despre Duhul lui Dumnezeu.” [Testimonies for the Church 4:443. ]
-673-
“Există unii în _____ care niciodată nu s-au supus pe deplin mustrărilor. Ei au apucat un drum ales de ei înșiși. Totdeauna, într-o măsură mai mică sau mai mare, au exercitat o influență împotriva acelora care s-au ridicat să apere ceea ce este drept și să mustre ce este rău. Influența acestor persoane asupra persoanelor care vin aici și care sunt aduși în legătură cu ei este foarte rea. Ele umplu mintea acestor noi veniți cu întrebări și îndoieli referitoare la Mărturiile Duhului lui Dumnezeu. Ei fac comentarii sau interpretări false asupra Mărturiilor; și în loc să-i conducă pe oameni să devină mai consacrați lui Dumnezeu și să asculte de vocea bisericii, ei îi învață să fie independenți și să nu ia aminte la opiniile și judecata altora. Influența acestei categorii a lucrat în mod secret. Unii sunt inconștienți în legătură cu răul pe care îl fac; dar ei înșiși fiind neconsacrați, mândri și răzvrătiți, îi conduc, la rândul lor, și pe alții pe o cale greșită. O atmosferă otrăvitoare este inspirată de la acești neconsacrați. Sângele sufletelor se află pe hainele unora ca aceștia și Domnul Hristos le va spune în ziua socotelilor finale: ‘Depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege’. Ei vor fi surprinși; dar așa-zisa lor viață creștină n-a fost decât o înșelăciune.” [Testimonies for the Church 4:513, 514 (1880). ]
“Unii își exprimă părerile că mărturia sorei White nu poate fi vrednică de încredere. Aceasta doresc mulți neconsacrați. Mărturiile de mustrare au verificat vanitatea și mândria lor; dar, dacă îndrăzneau, puteau merge oricât de departe în ceea ce privește moda și mândria. Dumnezeu va da tuturor acelora o ocazie pentru a se controla ei înșiși și a dezvolta adevăratul lor caracter.” [Testimonies for the Church 3:313 (1873). ]
-674-
“Am văzut că motivul pentru care viziunile n-au fost mai frecvente în ultimul timp se datorează faptului că biserica nu le-a apreciat. Biserica aproape că și-a pierdut spiritualitatea și credința, iar mustrările și avertizările n-au avut decât un mic efect. Mulți dintre cei care au mărturisit credința în ele nu le-au dat ascultare.” [Testimonies for the Church 1:119 (1855). ]
“Dacă vă pierdeți încrederea în Mărturii, atunci vă veți îndepărta de adevărul Bibliei. M-am temut că mulți le vor pune sub semnul întrebării și, în durerea mea pentru sufletele voastre, v-am avertizat. Câți vor asculta această avertizare? Cum voi aveți acum Mărturiile, dacă vreuna dintre aceste avertizări se va intersecta cu drumul vostru, corectându-vă greșelile, vă veți simți voi oare liberi să acceptați sau să respingeți o parte din ea sau în totul? Ceea ce sunteți cel mai puțin înclinați să primiți este de fapt partea de care aveți cel mai mult nevoie.” [Mărturia nr. 31, Testimonies for the Church 5:98 (1882). ]
“Frații mei, feriți-vă de inima rea a necredinței. Cuvântul lui Dumnezeu este clar și amănunțit în ceea ce privește restricțiile lui; el intervine în dorința de satisfacere egoistă a plăcerilor tale și de aceea nu-i dai ascultare. Mărturiile Duhului Său îți atrag atenția la Sfintele Scripturi, scoțând în evidență defectele tale de caracter și mustrându-ți păcatele; de aceea nu-i dai ascultare. Și pentru a justifica comportarea ta firească, iubitoare de plăceri, începi să te întrebi dacă Mărturiile sunt de la Dumnezeu. Dacă ai fi ascultat învățăturile lor, ai fi fost sigur de originea lor divină. Ține minte: îndoiala ta nu va afecta veridicitatea lor. Dacă sunt de la Dumnezeu, ele vor rezista.” [Mărturia nr. 31, Testimonies for the Church 5:234. ]
“Mi-a fost arătat că necredința în mărturiile de avertizare, încurajare și mustrare îndepărtează lumina de la poporul lui Dumnezeu. Necredința le închide ochii, așa că sunt ignoranți în ceea ce privește adevărata lor stare.” “Ei cred că mărturia Duhului lui Dumnezeu de a mustra este importantă sau că aceasta nu-i mustră pe ei. Unii ca aceștia au cea mai mare nevoie de harul lui Dumnezeu și de discernământ spiritual, ca să-și poată descoperi lipsurile în cunoașterea spirituală.” [Testimonies for the Church 3:255, 253, 254 (1873). ]
-675-
“Mulți care au apostaziat de la adevăr declară că motivul acestei atitudini a lor este faptul că nu au credință în Mărturii…. Acum, întrebarea este dacă își vor părăsi idolii pe care Dumnezeu îi condamnă sau vor continua în atitudinea lor rea, de îngăduință față de slăbiciunile lor și respingere a luminii pe care Dumnezeu le-a dat-o, mustrând tocmai acele lucruri în care ei se complăceau. Întrebarea ce trebuie rezolvată cu ei este: Să dau dovadă de lepădare de sine și să primesc ca de la Dumnezeu Mărturiile care mustră păcatele mele sau să resping Mărturiile pentru că ele mustră păcatele mele?
În multe cazuri, Mărturiile sunt în totul primite, păcatul și îngăduința față de slăbiciuni îndepărtate și reforma începe imediat în armonie cu lumina dată de Dumnezeu. În alte situații, îngăduințe păcătoase sunt nutrite, Mărturiile sunt lepădate și multe scuze adevărate sunt oferite altora ca motiv pentru refuzul de a le primi. Adevăratul motiv însă nu este spus. Este o lipsă de curaj moral — a voinței întărite și controlate de Duhul lui Dumnezeu, de a renunța la obiceiurile vătămătoare.” [Testimonies for the Church 4:32 (1876). ]
“Satana are capacitatea de a inspira îndoială și de a născoci obiecțiuni cu privire la mărturiile pe care Dumnezeu le trimite și mulți gândesc că este o virtute, un semn de inteligență să fie necredincioși și să ridice semne de întrebare și ambiguități. Aceia care doresc să se îndoiască vor avea destule motive de îndoială. Dumnezeu nu-și propune să îndepărteze toate ocaziile de necredință. El dă dovada care ar trebui cercetată cu multă grijă și cu un spirit plin de umilință și un spirit gata de a fi învățat și toți trebuie să hotărască după greutatea dovezii.” [Testimonies for the Church 3:255 (1873). ] “Dumnezeu dă suficiente dovezi sufletului sincer pentru a crede; dar cel care întoarce spatele greutății dovezii, pentru că sunt câteva lucruri pe care el nu le poate clarifica cu înțelegerea lui mărginită, va fi lăsat în atmosfera rece, înghețată, a necredinței și îndoielilor ce ridică întrebări și va ajunge la naufragiul credinței.” [Testimonies for the Church 4:232, 233 (1876). ]
-676-
Datoria de a mustra
“Dacă relele sunt vădite în mijlocul poporului Său și dacă slujitorii lui Dumnezeu trec indiferenți pe lângă ele, atunci, în mod real, ei îl susțin și îl îndreptățesc pe cel păcătos și sunt tot așa de vinovați și vor avea parte tot așa de sigur de dezaprobarea lui Dumnezeu, pentru că vor fi făcuți răspunzători pentru păcatele celor vinovați. În viziune, mi-au fost arătate multe situații în care neplăcerea lui Dumnezeu a fost atrasă datorită neglijării slujitorilor Săi de a trata relele și păcatele existente între ei. Cei care au scuzat aceste rele au fost învățați de către oameni să fie foarte amabili și drăguți în atitudinea lor, numai pentru faptul că au evitat să se achite de o datorie clară și scripturistică. Sarcina nu era plăcută pentru sentimentele lor și de aceea au evitat-o.” [Testimonies for the Church 3:266 (1873). ]
Mărturia cercetătoare a lui Dumnezeu “îi va alege pe aceia din Israel care au luptat vreodată cu mijloacele rânduite de Dumnezeu să țină în afara bisericii corupția și stricăciunea. Răul trebuie numit rău. Păcatele grozave trebuie să fie spuse pe nume. Tot poporul lui Dumnezeu trebuie să vină mai aproape de El…. Atunci ei vor vedea păcatul în adevărata lui lumină și își vor da seama cât de ofensator este el înaintea lui Dumnezeu.” [Testimonies for the Church 3:324 (1873). ] “Mărturia directă și clară trebuie să fie vie în biserică sau, de nu, blestemul lui Dumnezeu va sta asupra poporului Său tot așa de categoric cum a stat asupra Israelului din vechime din cauza păcatelor lor.” [Testimonies for the Church 3:269 (1873). ]
“Niciodată n-a fost nevoie de avertizări și mustrări credincioase așa cum este acum, în acest timp. Satana s-a coborât cu putere mare, știind că timpul său este scurt. El a umplut lumea cu povești închipuite care plac, iar poporului lui Dumnezeu îi place să i se spună lucruri liniștitoare, care să nu-l tulbure…. Mi-a fost arătat că poporul lui Dumnezeu trebuie să facă eforturi mai categorice, mai hotărâte, pentru a împinge înapoi întunericul ce vine. Astăzi, mai mult decât oricând mai înainte, este nevoie de lucrarea mai strânsă a Duhului lui Dumnezeu.” [Testimonies for the Church 3:327, 328 (1873). ]
-677-
Când, în tinerețea mea, am acceptat lucrarea pe care mi-a dat-o Dumnezeu s-o fac, o dată cu ea am primit făgăduința că am să primesc un ajutor special din partea marelui și puternicului Ajutor. Mi-a fost dată, de asemenea, solemna însărcinare de a transmite cu credincioșie solia Domnului, fără să fac vreo deosebire între prieteni și vrăjmași. Când este vorba de Dumnezeu, nu trebuie căutat la fața omului. Fie că trebuie să te ocupi de bogați sau de neștiutori, nu trebuie să aibă loc nici o trădare a încrederii sfinte din partea solului lui Dumnezeu.
“Nimeni să nu nutrească gândul că regret sau că retractez vreuna din mărturiile clare pe care le-am transmis unor persoane în mod individual sau poporului. Dacă am greșit pe undeva, atunci am greșit că n-am mustrat păcatul mai categoric și mai ferm. Unii frați și-au luat responsabilitatea de a critica lucrarea mea și de a propune o cale mai ușoară de a corecta relele. Acestor persoane le spun: Eu am urmat calea Domnului, și nu căile voastre. Ceea ce am spus și am scris în mărturii sau în mustrările date n-a fost exprimat prea deschis….
Cei care, într-o formă sau alta, slăbesc forța mustrărilor puternice pe care Dumnezeu mi le-a dat să le rostesc trebuie să răspundă în ziua judecății pentru lucrarea lor.… Acelora care și-au luat răspunderea să mă mustre și, în judecata lor mărginită, să propună o cale care li se pare mai înțeleaptă, le spun din nou: nu accept eforturile voastre. Lăsați-mă cu Dumnezeu și lăsați-L să mă învețe. Voi lua cuvintele Domnului și am să le transmit poporului. Nu mă aștept ca toți să primească mustrările și să facă o reformă în viața lor, dar trebuie să-mi împlinesc datoria față de toți la fel. Voi umbla în umilință înaintea lui Dumnezeu, făcându-mi lucrarea pentru prezent și veșnicie.
Dumnezeu n-a dat fraților mei lucrarea pe care mi-a dat-o mie. Mi s-a reproșat că modul meu de a transmite mustrările în public i-a făcut pe alții să fie tăioși, critici și aspri. Dacă lucrurile stau astfel, atunci aceștia trebuie să-și rezolve problema cu Dumnezeu. Dacă alții își asumă o responsabilitate pe care Dumnezeu nu le-a dat-o; dacă ei nesocotesc învățătura pe care El le-a transmis-o tot mereu, prin instrumentul umil pe care l-a ales, de a fi buni, răbdători și îngăduitori, atunci ei singuri trebuie să răspundă pentru urmări. Cu o inimă plină de durere, mi-am adus la îndeplinire datoria neplăcută față de scumpii mei prieteni, neîndrăznind să-mi plac mie însămi, nereținând mustrările, chiar și atunci când era vorba de soțul meu; și nu voi fi mai puțin credincioasă în avertizarea altora, fie că vor auzi sau nu. Când le vorbesc oamenilor, rostesc multe cuvinte pe care nu le-am gândit mai dinainte. Duhul Domnului vine adesea asupra mea. Simt că sunt purtată, dusă departe de mine; viața și caracterul diferitelor persoane îmi sunt prezentate clar în minte. Văd greșelile lor și primejdiile în care se află și mă simt obligată să vorbesc despre cele ce sunt aduse înaintea mea. Nu îndrăznesc să mă împotrivesc Duhului lui Dumnezeu.” [Mărturia nr.31, Testimonies for the Church 5:19-20 (1882). ]
-678-
Respingerea mustrării
“Mulți disprețuiesc și desconsideră mustrarea credincioasă dată de Dumnezeu în Mărturii. Mi-a fost arătat că unii din zilele acestea au mers așa de departe, încât au ars cuvintele scrise de mustrare și avertizare, așa cum a făcut împăratul cel nelegiuit al lui Israel. Dar împotrivirea față de amenințările lui Dumnezeu nu va împiedica împlinirea lor. A sfida cuvintele Domnului, rostite prin instrumentul ales de El, nu va face decât să provoace mânia Sa și, în cele din urmă, să aducă ruina asupra celui vinovat. Indignarea se stârnește adesea în inima păcătosului împotriva instrumentului pe care Dumnezeu l-a ales ca să transmită prin el mustrările Lui. Totdeauna a fost așa și același spirit există și astăzi, și anume acela care a persecutat și a întemnițat pe Ieremia pentru că a ascultat Cuvântul Domnului.” [Testimonies for the Church 4:180 (1876). ]
De la începutul lucrării mele, fiind chemată să aduc o mărturie clară și precisă, să mustru relele și să nu le cruț, au fost dintre aceia care au stat în opoziție, împotrivindu-se mărturiei mele, și au venit în urma mea și au vorbit lucruri blânde, îndulcite, pentru a reprezenta greșit și a distruge influența lucrării mele. Domnul, mă va împuternici să aduc mustrări, și atunci, vor exista persoane care se vor interpune între mine și popor, pentru a face ca mărturia mea să nu aibă efect.
Va continua.