Continuare.
-389-
“și robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blând cu toții; în stare să învețe pe toți, plin de îngăduință răbdătoare, să îndrepte cu blândețe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăința, ca să ajungă la cunoștința adevărului.” (2 Timotei 2, 24.25.) “Să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, (într-o manieră lăudăroasă, triumfătoare), ci cumpătați, plini de blândețe față de toți oamenii.” (Tit 3, 2.) “Ci sfințiți în inimile voastre pe Hristos ca Domn. Fiți totdeauna gata să răspundeți oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândețe și teamă.” (1 Petru 3, 15.)
Fratele C. dorește ca rațiunea lui să o stăpânească pe a altora, și, dacă nu poate avea acest privilegiu, este nemulțumit. El nu este un făcător de pace. Umblarea lui va pricinui mai multă confuzie și neîncredere în comunitate decât pot să contracareze zece persoane. Temperamentul lui este în așa fel, încât el vrea să adune defecte și să găsească greșeli la toți, în afară de el. El nu va prospera până nu va învăța lecția pe care ar fi trebuit s-o învețe cu ani în urmă — umilirea sufletului. La vârsta lui, el va învăța lecția aceasta, care îl va costa mult. Toată viața lui a încercat să se clădească pe sine, să se salveze pe sine, să-și păstreze propria lui viață; și el a pierdut munca lui de fiecare dată.
Ceea ce fratele C. are nevoie este să-i fie îndepărtată strălucirea amăgitoare de pe ochi, ca să poată privi, cu ochii luminați de Duhul lui Dumnezeu, în propria lui inimă, și să testeze și să cântărească fiecare motiv și să nu-l lase pe Satana să pună o amprentă falsă pe cursul acțiunilor lui. Situația lui este extrem de periculoasă. Ori se va îndrepta în curând, în mod hotărât, ori va continua să-i înșele pe alții și să se înșele pe sine. El are nevoie de convertire în adâncul sufletului său și să fie supus și transformat prin reînnoirea minții lui. Atunci poate să facă binele. Dar el nu poate veni la lumină niciodată până nu încurajează un duh de mărturisire umilă și până nu se ține cu hotărâre de îndreptarea greșelilor lui și, în măsura în care poate, să îndepărteze rușinea adusă asupra cauzei lui Dumnezeu.
Senzualitate la cei tineri
Iubite frate și soră E.,
A trecut un timp de când n-am mai luat condeiul să scriu ceva, afară de scrisorile urgente care nu puteau fi amânate. Timp de luni de zile, am avut asupra duhului meu o grea descurajare, care aproape că m-a zdrobit. Ceea ce mă descurajează cel mai mult este teama că tot ceea ce pot scrie nu va face mai mult bine decât munca serioasă, fierbinte și obositoare din _____, din iarna și primăvara trecută. Perspectiva deznădăjduită, pe care am primit-o despre problemele și lucrurile din acel loc a ținut condeiul meu aproape nemișcat și glasul meu aproape amuțit. Mâinile mi-au slăbit și inima mi-a fost deprimată, văzând că nimic n-a fost câștigat prin efortul prelungit de acolo. Eu sunt aproape fără nădejde cu privire la succesul eforturilor noastre de a trezi sensibilitățile poporului nostru păzitor al Sabatului spre a vedea poziția înaltă pe care Dumnezeu i-o cere s-o ocupe. Ei nu văd lucrurile religioase dintr-un punct de vedere înalt. Aceasta este exact situația voastră.
Domnul mi-a dat o privire generală despre unele păcate care există peste tot. Păcătoșenia, crima și senzualitatea există chiar în locurile înalte. Chiar și în bisericile care mărturisesc că păzesc poruncile lui Dumnezeu există păcătoși și ipocriți. Nu încercarea și suferința, ci păcatul este ceea ce-L desparte pe Dumnezeu de poporul Său și face sufletul incapabil să se bucure și să-L slăvească.
-391-
Păcatul este cel care nimicește sufletele. În familiile păzitorilor Sabatului există păcat și viciu. Pângărirea morală a făcut mai mult decât oricare rău, ca rasa umană să degenereze. Ea este practicată pe o întindere alarmantă și aduce boală aproape de toate felurile. Chiar și copiii mici, prunci, fiind născuți cu o excitabilitate naturală a organelor sexuale, găsesc ușurare de moment mânuindu-le, ceea ce nu face decât să mărească excitarea și duce la o repetare a faptei până ce devine un obicei care se dezvoltă împreună cu creșterea lor. Acești copii sunt, în general, slabi și piperniciți și medicii le prescriu un tratament, administrându-le medicamente, dar răul nu este îndepărtat.
În general, părinții nu bănuiesc că copiii lor nu înțeleg nimic în legătură cu acest viciu. În foarte multe cazuri, adevărații păcătoși sunt părinții. Ei au abuzat de privilegiile căsătoriei lor, și, prin îngăduință, au întărit pasiunile lor senzuale. și când acestea s-au întărit, facultățile intelectuale și morale au slăbit. Spiritualul a fost predominat de animalic. Copiii se nasc cu înclinații senzuale mult dezvoltate, lor fiindu-le dată pecetea caracterului părinților. Acționarea nenaturală a organelor sensibile produce excitare. Ele sunt excitate cu ușurință și se obține o ușurare de moment prin exercitarea lor. Dar răul crește mereu. Se resimte o epuizare acută a organismului. Forța creierului este slăbită și memoria devine deficitară. Copiii acestor părinți, în mod aproape inevitabil, iau drept naturale dezgustătoarele obiceiuri ale viciului camuflat. Legământul căsătoriei este sacru, dar cât desfrâu și păcat acoperă el! Aceia care se simt liberi, pentru că sunt căsătoriți, să-și degradeze trupurile lor prin îngăduințe animalice ale pasiunilor senzuale vor perpetua umblarea lor degradată în copiii lor. Păcatele părinților se vor transmite copiilor lor, pentru că părinții au dat frâu liber propriilor lor înclinații păcătoase.
-392-
Cei care au devenit obișnuiți cu acest viciu distrugător de trup și suflet, rareori pot găsi tihnă până când subiectul răului ascuns nu este împărtășit celor cu care ei se asociază. Curiozitatea este trezită de îndată și cunoașterea viciului este trecută de la tânăr la tânăr, de la copil la copil până ce cu greu se poate găsi un necunoscător al practicării acestui păcat degradant.
Copiii voștri au practicat masturbația până ce povara asupra creierului a fost atât de mare, mai ales în cazul fiului vostru cel mai mare, încât mintea lor a fost serios vătămată. Strălucirea intelectului tânărului este întunecată. Puterile morale și intelectuale au slăbit, în timp ce partea josnică a firii lor a câștigat ascendență. El își pierde puterea lui de cumpătare și are din ce în ce mai puțin respect față de lucrurile sacre, și mai puțin respect față de orice caracter spiritual. Voi ați dat vina pe mediul înconjurător, dar n-ați cunoscut cauza cea adevărată. Despre fiul vostru se poate spune că poartă chipul satanic în locul celui divin. Lui îi place păcatul și răul, mai degrabă decât bunătatea, curăția și îndreptățirea. Acesta este un tablou de plâns.
Efectul unor astfel de obiceiuri josnice nu este același asupra tuturor tinerilor. Sunt copii care au puterile morale dezvoltate în mare măsură, și care, asociindu-se cu copiii care practică masturbația, se inițiază în acest viciu. Asupra unora ca aceștia, adesea, efectul va fi să-i facă melancolici, iritabili și geloși. Totuși, aceștia pot să nu-și piardă respectul pentru închinare religioasă, și pot să nu arate o necredință specială cu privire la lucrurile spirituale. Uneori, ei vor suferi adânci simțăminte de remușcare, și se vor simți degradați în propriii lor ochi și își vor pierde respectul de sine.
Frate și soră, voi nu sunteți în regulă înaintea lui Dumnezeu. N-ați ajuns să vă faceți datoria în cămin, în propria voastră familie. V-ați controlat copiii. N-ați reușit, în mare măsură, să cunoașteți și să faceți voia lui Dumnezeu, și binecuvântarea Sa nu s-a oprit asupra familiei voastre. Frate E., tu ești egoist. Ai o mare prețuire de sine. Ai crezut că ai o bună măsură de smerenie, dar nu te-ai înțeles pe tine însuți. Umblările tale înaintea lui Dumnezeu nu sunt drepte. Influența și exemplul tău nu corespund cu mărturisirea ta. Tu ai găsit multe greșeli la alții, vezi la ei abateri de la ceea ce este drept, dar ești orb față de aceleași greșeli la tine.
-393-
Sora E. este departe de Dumnezeu. Inima ei n-a fost supusă prin har. Iubirea ei de lume și de lucrurile din lume i-a închis inima față de iubirea lui Dumnezeu. Iubirea de îmbrăcăminte și de înfățișare a atras-o de la ce este bine și a făcut-o să-și dirijeze mintea și afecțiunile asupra acestor lucruri fără valoare. În inima ei s-a întărit necredința, a avut din ce în ce mai puțină iubire pentru adevăr și a putut să vadă doar puțină atracție în simplitatea adevăratei evlavii. Ea n-a încurajat creșterea darurilor creștine. Ei nu-i plăcea smerenia și a făcut din lipsa de spiritualitate a altora, din greșelile și păcatele lor o scuză pentru înclinațiile ei iubitoare de lume. Ea a privit la calea celor care erau în legătură cu … și care erau dispuși să ia asupra lor poverile bisericii, și a comparat greșelile lor, spunând că ea nu era mai rea decât ei. Cutare și cutare persoană din poziții înalte au făcut asta sau aceea, și ea are tot atât drept ca și ei. Cutare și cutare persoană nu trăiesc reforma sanitară mai bine decât ea; ci au cumpărat și au mâncat carne, și ei se aflau în poziție înaltă în biserică și ea era scuzată, desigur, cu un astfel de exemplu, dacă face și ea același lucru.
Acesta nu este singurul caz unde neglijența de a urma lumina pe care a dat-o Domnul a fost scutul după care se ascundeau greșelile altora. Este spre rușinea bărbaților și femeilor inteligente că n-au un standard mai înalt decât acela al ființelor umane nedesăvârșite. Umblarea celor din jurul lor, oricât de nedesăvârșită, este considerată de către unii o scuză suficientă ca să urmeze pe aceeași cale. Mulți vor fi clătinați prin influența unui frate conducător. Dacă el se îndepărtează de sfatul lui Dumnezeu, exemplul lui este de îndată sesizat cu bucurie de cei neconsacrați care acum se socotesc liberi de restricții. Acum au o scuză; și inimile lor neconsacrate se bucură de ocazia de a da frâu liber dorințelor lor și de a face un pas mai aproape, de împrietenire cu spiritul lumii, unde se pot bucura de plăcerile ei și-și pot satisface apetitul. De aceea ei pun pe mesele lor acele lucruri care nu sunt cele mai sănătoase și de la care au fost învățați să se abțină, ca să-și poată păstra o stare de sănătate mai bună.
-394-
Încă de când a fost prezentată de prima dată reforma sanitară, în inimile lor era o luptă. Ei au simțit aceeași revoltă ca și copiii lui Israel, când pofta le-a fost restrânsă în călătoria din Egipt la Canaan. Presupușii urmași ai lui Hristos, care toată viața lor au ținut seamă de plăcerile și de propriile lor interese, de comoditate și de apetitul lor, nu sunt pregătiți să-și schimbe cursul acțiunii și să trăiască spre slava lui Dumnezeu, imitând viața de sacrificiu de Sine a Modelului lor, care nu greșește. Creștinilor le-a fost dat spre imitare un Exemplu desăvârșit. Cuvintele și lucrările urmașilor lui Hristos sunt canalele prin care principiile curate ale adevărului și sfințeniei sunt transmise lumii. Urmașii Lui sunt sarea pământului și lumina lumii.
Soră E., tu nu poți înțelege cât de multe binecuvântări ai pierdut, făcând din greșelile altora un balsam spre a-ți liniști conștiința pentru neglijarea datoriei tale. Tu te-ai măsurat cu alții. Căile lor strâmbe și greșelile lor au fost manualul tău. Dar greșelile, nebuniile și păcatele lor nu fac ca neascultarea față de Dumnezeu să fie mai puțin păcătoasă. Noi regretăm că cei care ar fi trebuit să fie o forță pentru eforturile tale de a birui iubirea eului, mândria inimii, vanitatea și dorința de aprobare a celor lumești, au fost numai o piedică prin lipsa lor de spiritualitate și evlavie adevărată. Nu-ți putem spune ce mult regretăm că cei care trebuia să fie creștini cu lepădare de sine sunt atât de departe de a se ridica până la acest standard. Cei care trebuia să fie statornici, bogați în lucrarea lui Dumnezeu, sunt slăbiți de Satana, și au rămas la o așa depărtare de Dumnezeu. Ei nu reușesc să obțină puterea harului Său, prin care ar putea birui slăbiciunile firii lor și, obținând mari biruințe în Dumnezeu, să arate celor slabi în credință calea, adevărul și viața.
-395-
Ceea ce ne-a pricinuit cea mai mare descurajare a fost să-i vedem pe cei din _____, care au avut ani de experiență în cauza și lucrarea lui Dumnezeu, lipsiți de putere, datorită necredincioșiei lor. Ei au fost învinși de vrăjmaș, aproape în fiecare atac. Dumnezeu le-ar fi făcut puternice pe aceste persoane, ca santinele credincioase la postul lor, să păzească fortăreața, dacă ar fi umblat în lumina pe care le-a dat-o El. Fără îndoială că Satana, prin amăgirile lui, vrea să înșele aceste suflete vinovate și să le facă să creadă că, la urma urmei, stau bine. Ei n-au păcate grave, strigătoare la cer, și trebuie să fie, până la urmă pe temelia cea adevărată, iar Dumnezeu le va accepta lucrările. Ei nu văd păcate deosebite, de care să se pocăiască, nici păcate care să reclame umilință deosebită, mărturisire smerită și sfâșiere de inimă. Amăgirea asupra unora ca aceștia este într-adevăr puternică atunci când confundă forma evlaviei cu puterea acesteia, și se înșeală că sunt bogați și n-au nevoie de nimic. Asupra lor rămâne blestemul lui Meroza: “Blestemați pe Meroza, a zis Îngerul Domnului. Blestemați, blestemați pe locuitorii lui. Căci n-a venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului, printre oamenii viteji.” (Judecători 5, 23.)
-396-
Sora mea, nu-ți scuza defectele, pentru că alții sunt greșiți. În ziua lui Dumnezeu, nu vei îndrăzni să invoci ca scuză pentru neglijența ta de a-ți forma un caracter pentru cer faptul că alții n-au manifestat devoțiune și spiritualitate. Aceeași lipsă pe care ai descoperit-o la alții era și la tine. și faptul că alții erau păcătoși face ca păcatele tale să fie totuși grave. Atât ei, cât și tu, dacă continui starea ta prezentă, nepotrivită, veți fi despărțiți de Hristos și veți fi pedepsiți împreună cu Satana și îngerii lui, cu nimicire veșnică din prezența Domnului și a slavei puterii Lui.
Domnul a pregătit resurse bogate pentru tine ca, dacă Îl vei căuta și vei urma după lumina pe care ți-o va da El, să nu cazi pe cale. ți-a fost dat Cuvântul lui Dumnezeu ca o candelă pentru picioarele tale și o lumină pe cărarea ta. Dacă te împiedici, aceasta se va întâmpla, pentru că n-ai consultat călăuza ta, Cuvântul lui Dumnezeu, și n-ai făcut din acest prețios Cuvânt regula vieții tale. Dumnezeu nu ți-a dat pentru viața ta, ca model, pe nici o ființă omenească, oricât de bună și aparent nevinovată poate fi ea. Dacă faci așa cum fac alții, și acționezi cum acționează alții, vei fi lăsată, în cele din urmă, în afara Cetății Sfinte, împreună cu mulțimea cea mare, care a făcut întocmai cum ai făcut tu, a urmat un model pe care Domnul nu li l-a lăsat, și care sunt pierduți, după cum vei fi pierdută și tu.
Ceea ce au făcut alții, sau pot să mai facă în viitor, nu va micșora responsabilitatea sau vinovăția ta. ție ți-a fost dat un model, o viață fără pată, caracterizată prin lepădare de sine și binefacere dezinteresată. Dacă te întorci de la acest model corect și desăvârșit și iei unul incorect, care este lămurit prezentat în Cuvântul lui Dumnezeu, ca unul de care să te ferești, cursul acțiunii tale va primi răsplata meritată, iar viața ta va fi un eșec.
Una dintre cele mai mari cauze pentru declinul comunității de la _____ este că se măsoară ei între ei și se compară unii cu alții. Sunt numai puțini cei care au un principiu viu în sufletul lor și care Îi servesc lui Dumnezeu privind numai spre slava Lui. Mulți de la _____ nu consimt să fie mântuiți în felul hotărât de Dumnezeu. Ei nu vor să ia greutatea de a lucra la propria lor mântuire cu frică și cutremur. Ei nu experimentează acest model, ci, mai degrabă, se chinuie să obțină o experiență prin efort individual și își iau riscul de a se sprijini de alții, încrezându-se în experiența acestora. Ei nu pot accepta să vegheze și să se roage, să trăiască pentru Dumnezeu, și numai pentru El. Este mult mai plăcut să trăiești în ascultare de eu.
-397-
Comunitatea de la _____ este plină de alunecări de la credință și nu trebuie să viseze la prosperitate până când cei care cheamă Numele lui Hristos nu sunt gata să se despartă de toată nelegiuirea, până când nu învață să refuze răul și să aleagă binele. Nouă ni se cere să veghem și să ne rugăm fără încetare, pentru că pe calea noastră este pusă o cursă, și vom găsi vreo născocire de-a lui Satana, unde și când ne vom aștepta cel mai puțin la ea. Dacă în acel timp special nu veghem cu rugăciune, vom fi luați de vrăjmaș și vom suferi o pierdere categorică.
Ce responsabilitate a apăsat asupra voastră ca părinți! Ce puțin ați simțit voi greutatea acestei poveri! Mândria inimii, iubirea pentru înfățișarea exterioară și frâul liber pentru apetit v-au ocupat mințile. Mai întâi, lucrurile acestea s-au manifestat la voi și intrarea vrăjmașului n-a fost observată. El a înfipt stindardul în casa voastră, și a imprimat chipul lui detestabil asupra caracterelor copiilor voștri. Dar voi ați fost atât de robiți de dumnezeul acestei lumi, atât de amorțiți față de lucrurile spirituale și divine, încât nu ați putut discerne avantajul câștigat de Satana nici lucrurile lui chiar din familia voastră.
Ați adus pe lume copii care n-au putut să se pronunțe în legătură cu aducerea lor la existență. Voi singuri v-ați făcut răspunzători, în mare măsură, pentru fericirea lor viitoare, pentru bunăstarea lor veșnică. Răspunderea de a-i educa pe acești copii pentru Dumnezeu, de a urmări cu grijă exagerată prima apropiere a vrăjmașului cel viclean și de a fi pregătiți să ridicați steagul împotriva lui, este asupra voastră, fie că o simțiți sau nu. Construiți în jurul copiilor voștri o fortificație de rugăciune și credință și, în plus, exercitați o supraveghere atentă. Voi nu sunteți siguri nici o clipă împotriva atacurilor lui Satana. Voi n-aveți timp să vă odihniți de munca vigilentă și serioasă. Nu trebuie să dormiți în postul vostru nici o clipă. Aceasta este lupta cea mai importantă. Sunt implicate consecințe veșnice. Înseamnă viață sau moarte pentru familia voastră. Singura voastră siguranță este să vă frângeți inimile înaintea lui Dumnezeu și să căutați Împărăția cerurilor ca niște copilași. Nu puteți fi biruitori în luptă, dacă urmați pe aceeași cale pe care ați mers până acum. Voi sunteți foarte departe de Împărăția cerurilor.
-398-
Unii dintre cei care L-au mărturisit pe Hristos sunt mai aproape de Împărăția lui Dumnezeu decât sunt foarte mulți care mărturisesc a fi păzitori ai Sabatului în _____. Voi n-ați rămas în iubire față de Dumnezeu și nu i-ați învățat pe copiii voștri frica de Domnul. Nu i-ați învățat adevărul în mod stăruitor, când vă sculați, și când vă culcați, când veniți și când plecați. Nu i-ați păzit. Vă uitați la alți copii și vă consolați, zicând: “Copiii mei nu sunt mai răi decât ei.” Aceasta poate fi adevărat, dar oare neglijența altora de a-și face datoria micșorează forța cerințelor pe care Dumnezeu le-a pus în mod special asupra voastră ca părinți? El a pus asupra voastră răspunderea de a crește acești copii pentru El și mântuirea lor depinde, în mare măsură, de educația pe care o primesc în copilărie. Răspunderea aceasta nu și-o pot lua alții; dar, după ce ați făcut acest lucru, există o putere, deasupra oricărui fapt omenesc, care va conlucra cu voi prin mijloacele pe care aveți privilegiul să le folosiți. Dumnezeu va veni în ajutorul vostru și vă puteți încrede în puterea Lui. Puterea aceasta este nemărginită. Factorii omenești se pot dovedi fără succes, dar Dumnezeu îi poate face roditori, lucrând în și prin ei.
Va continua.