Mângâiere în suferință
Iubită soră T,
Am aflat despre suferința ta, și mă grăbesc să-ți scriu câteva rânduri. Draga mea soră, am cea mai bună dovadă că Domnul te iubește. În ultima mea vedenie care mi-a fost dată, mi s-a arătat printre altele, și cazul tău. Am văzut că, în trecut, ai fost pe calea greșită pe care umblau alții, dar, fiind strict conștiincioasă și totdeauna dornică să cunoști ce este drept, ai fost extrem de sensibilă și ai văzut cazul tău mai rău decât era.
Ai fost bolnavă destul de mult timp. Tu ești o melancolică nervoasă. Creierul este în strânsă legătură cu stomacul, și puterea lui a fost atât de des solicitată să ajute organele digestive că, la rândul lui, este și el slăbit, deprimat, congestionat. Cât timp se află în starea aceasta, mintea ta este întunecată, stăruie în mod natural asupra părții întunecoase, închipuindu-și că neplăcerea lui Dumnezeu este asupra ta. Ai crezut că viața ta a fost nefolositoare, plină de greșeli și fapte rele. Soră dragă, starea de boală te duce la mâhnire și descurajare. Dumnezeu nu te-a părăsit. Iubirea Lui este îndreptată spre tine. Am văzut că trebuie să te încrezi în El, după cum se încrede un copil în brațele mamei lui. Dumnezeu este îndurător și binevoitor, plin de milă afectuoasă și împreună simțire. El nu și-a întors fața de la tine.
-319-
Tu ești extrem de sensibilă. Simți profund, și n-ai putere să respingi îngrijorarea, încurcătura și descurajarea sufletului. Am văzut că Dumnezeu ți-ar fi un mare ajutor, dacă te-ai încrede pur și simplu în El; dar te îngrijorezi, neaflându-te în brațele scumpului și iubitului tău Mântuitor. “El, care n-a cruțat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toți, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?” (Romani 8, 32.) Ce făgăduință prețioasă este aceasta! Noi putem cere multe de la binevoitorul nostru Tată ceresc. Pentru noi sunt rezervate binecuvântări mari. Putem crede în Dumnezeu, ne putem încrede în El, și făcând astfel, proslăvim Numele Lui. Chiar dacă suntem biruiți de vrăjmaș, nu suntem lepădați, părăsiți și respinși de Dumnezeu. Nu. Hristos este la dreapta lui Dumnezeu, care mijlocește pentru noi. “Dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit.” (1 Ioan 2, 1.)
Doresc să-ți spun, sora mea, că tu nu trebuie să-ți părăsești încrederea. Sufletul sărman și tremurător se odihnește în făgăduințele lui Dumnezeu. Făcând așa, cătușele vrăjmașului vor fi frânte, insinuările lui vor fi fără putere. Nu da atenție șoaptelor vrăjmașului. Du-te liber, suflet oprimat! Fii plin de curaj! Spune sărmanei tale inimi întristate: “Nădăjduiește în Dumnezeu, că iarăși Îl voi lăuda. El este mântuirea mea și Dumnezeul meu.” (Psalmii 42, 11.) Eu știu că Dumnezeu te iubește. Pune-ți încrederea în El. Nu te gândi la acele lucruri care aduc tristețe, și mâhnire, întoarce-te de la orice gând neplăcut și gândește-te la Isus cel scump. Stăruie asupra puterii Sale de a mântui, asupra nemuritoarei Lui iubiri fără egal pentru tine, chiar pentru tine. Eu știu că Domnul te iubește. Dacă nu te poți bizui pe credința ta, bizuie-te pe credința altora. Noi credem și nădăjduim pentru tine. Dumnezeu primește credința noastră în favoarea ta.
Tu ai încercat să faci bine și Dumnezeu este milostiv și binevoitor față de tine. Fii bine dispusă, și ia-ți adio de la melancolie și îndoieli. Îngăduindu-ți acele îndoieli, Îl dezonorezi pe Dumnezeu. În a crede este pace și bucurie în Duhul Sfânt. Credința aduce pace și încredere în Dumnezeu, aduce bucurie. Crede, crede, sufletul meu spune crede! Sprijină-te pe Dumnezeu. El poate să păstreze ceea ce I-ai încredințat. El te va face mai mult decât biruitoare prin Cel care te-a iubit. Fie ca Dumnezeu să te binecuvânteze și să-ți întărească credința tremurătoare, aceasta este rugăciunea noastră. Îți încredințăm aceste puține rânduri, încredințați că ele îți pot face bine.
Un spirit dictatorial, egoist
Iubite frate U,
În ultima viziune, mi-a fost arătat că ar trebui să veghezi asupra ta cu îngrijire zeloasă, altminteri temperamentul tău ciudat te va stăpâni. Tu ai greșit angajându-te în rugăciune pentru sora V., și luând asupra ta același spirit arogant și dictatorial, care a fost blestemul vieții tale. Tu l-ai umilit pe fratele W. când, ținând seamă de greșelile tale din trecut, ar fi trebuit să fii rezervat și modest. Va fi foarte greu pentru tine să birui obiceiul de a-i pândi pe alții să observi lucruri mici și să vorbești aspru și mustrător. Tu n-ar trebui să ai de-a face cu toate acestea. Exact așa de sigur cum ești biruit într-o mică măsură în această direcție, ușa este deschisă pentru o greșeală și mai mare. Pentru tine nu există siguranță decât stăpânindu-te în mod continuu și stăpânindu-ți sufletul cu răbdare. Tu nu poți îndeplini nici o lucrare mare, ci, dacă ești în regulă, poți face un pic de bine în cauza lui Dumnezeu. Dar influența ta nu trebuie să nedreptățească; dacă îți măsori cuvintele și ești sfințit pentru Dumnezeu poți fi în stare să spui un cuvânt pașnic de mângâiere și să dai mărturie despre bogățiile cele mari ale lui Dumnezeu, și despre nemuritoarea iubire a lui Isus.
Lasă ca inima să-ți fie muiată și topită sub influența divină a Duhului lui Dumnezeu. Tu n-ar trebui să vorbești atât de mult despre tine însuți, pentru că aceasta nu va întări pe nimeni. N-ar trebui să faci din tine un centru, și să-ți închipui că trebuie să te îngrijești de tine și să-i faci și pe alții să-ți poarte de grijă. Îndreaptă-ți gândul de la tine într-o direcție mai sănătoasă. Vorbește despre Isus și lasă eul să dispară; lasă-l să fie afundat în Hristos, și fie ca aceasta să fie vorbirea inimi tale: “Trăiesc dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.” (Galateni 2, 20.) Isus va fi pentru tine un ajutor prezent în orice vreme de nevoie. El nu te va lăsa să lupți singur cu puterile întunericului. O, nu, El a atribuit ajutor Unuia care este puternic să mântuiască în mod desăvârșit.
-321-
Nu fii grijuliu de tine însuți. Învinge-ți concepțiile și micile tale ciudățenii, și caută să-L reprezinți numai pe Isus. Când vorbești sau te rogi în adunare, nu fi prea lung. Aici ai greșit. Poți îndrepta acest lucru. A vorbi și a te ruga lung este păgubitor pentru tine și de nici un folos pentru cei care te aud. Va trebui să lupți din greu, ca să fii biruitor. Totuși, o poți face dacă te angajezi calm în lucrare. Aici trebuie să te păzești. Tu ești neliniștit, grăbit, nervos. și pe acestea le poți birui.
Ai o serioasă și nerăbdătoare dorință să faci ce-i drept și să primești aprobarea lui Dumnezeu. Continuă cu eforturile tale serioase și stăruitoare și nu fi descurajat. Fii răbdător. Niciodată să nu critici. Nu te lăsa niciodată abătut, prin înșelăciune, de la veghere. Veghează și, de asemenea, roagă-te. După ce te rogi, veghează din nou. Efortul îți aparține, nimeni nu poate face această lucrare pentru tine. ține-te de tăria lui Dumnezeu, și, de îndată ce vezi greșelile tale din trecut, răscumpără vremea.
Un ascultător uituc
Iubite frate Y,
În ultima vedenie primită, mi s-a arătat că tu însuți nu te înțelegi. Ai de făcut o lucrare pentru tine, pe care nimeni altul nu ți-o poate face. Experiența ta, într-adevăr, este scurtă, și tu n-ai fost convertit pe deplin. Te supraapreciezi mai mult decât poți suporta. Mi-a fost arătată viața ta din trecut. Mintea nu ți-a fost înălțată, ci a stăruit asupra subiectelor care nu erau menite să conducă la curăție de acțiune. Ai avut obiceiuri care erau stricate și care ți-au pătat purtarea. Tu ai fost prea familiar cu sexul opus și n-ai fost modest în comportament. Ai fi, pe bună dreptate, potrivit dacă ar fi încurajată o mare familiaritate între bărbați și femei, în mare măsură după teoria doctorului A. Influența ta la _____ n-a fost bună. N-ai fost o persoană potrivită pentru acel loc. Conversația ta ușuratică și neserioasă te-a descalificat spre a exercita o influență bună. Calitatea muzicii tale nu era așa încât să încurajeze simțăminte și cugete înalte, ci mai degrabă să le degenereze.
-322-
În trecut, timp de câteva săptămâni, influența ta se îmbunătățise, dar îți lipsește fermitatea față de principii. Ești deficitar în multe privințe, și în unele lucruri trebuie să știi unde greșești. Nebuniile tinereții au lăsat urme asupra ta. Niciodată nu poți recâștiga ceea ce ai pierdut prin obiceiuri necurate. Lucrurile acestea ți-au amorțit în așa măsură sensibilitățile, încât lucrurile sacre nu sunt clar deslușite. Cu actuala ta experiență nu poți rezista ispitei. Nu poți suporta necazuri. Tu nu ești sfințit prin adevăr. Te-ai prins de adevăr, dar acesta nu s-a prins de tine spre a te schimba, prin înnoirea minții tale. Ești un om autoînșelat. Ah, te rog, fierbinte, să nu rămâi înșelat cu privire la starea ta adevărată! Tu nu ai simțit o adâncă condamnare, din cauza păcatelor tale, și nu L-ai căutat pe Domnul în umilință și cu inimă zdrobită, ca păcatele să-ți poată fi șterse. Nu puteai să vezi că umblările tale erau atât de păcătoase înaintea lui Dumnezeu. De aceea lucrarea de reformațiune n-a fost făcută în sufletul tău.
Tu te-ai îmbrăcat cu haina îndreptățirii de sine pentru a acoperi urâțenia păcatului tău; dar nu acesta este remediul. Tu nu știi ce este adevărata convertire. În tine, omul cel vechi nu a murit. Ai o formă de evlavie, dar nu ai puterea curățitoare a lui Dumnezeu. Poți să vorbești și să scrii plăcut, și cât privește conținutul cuvintelor tale, este posibil ca ele să fie corecte; dar limbajul adevărat al inimii nu este exprimat. Tu te cunoști destul de bine ca să știi acest lucru. Cazul tău este periculos; totuși, Dumnezeu are milă de tine și vrea să te salveze, dacă cazi zdrobit la picioarele Sale, simțindu-ți necurăția și ticăloșia, stricăciunea sufletului tău, fără puterea transformatoare a lui Dumnezeu.
-323-
Frate al meu, eu nu doresc să te descurajezi, ci să te fac să-ți cercetezi motivele și faptele în lumina veșniciei. Evadează din cursa lui Satana. Te rog să nu faci ca vreo persoană să creadă despre tine că ești într-o lumină mai înaltă decât poți purta, pentru că atunci când această înșelăciune va dispărea și vei apărea în adevărata lumină, așa cum ești de fapt, va avea loc o reacție. Tu ai convingeri din partea Duhului lui Dumnezeu și simți forța adevărului când asculți la el, dar aceste impresii sacre și alinătoare dispar, și tu ești un ascultător uituc. Nu ești întemeiat, întărit și stabil în adevăr. Ai crezut că, pentru interesul tău, cel mai bine este să adopți adevărul, dar n-ai experimentat încă influența lui sfințitoare. Acum noi te-am ruga să devii creștin, dar să nu acționezi din impuls. Cântărește bine fiecare mișcare și nu-ți înșela sufletul.
Remediu pentru sentimentalism
Iubită soră B,
În vedenia care mi-a fost dată la 12 iunie, mi-a fost arătat cazul tău. Tu te afli într-o situație tristă, nu atât din cauza actualei tale boli, deși nu ești bine, ci din cauza închipuitei incapacități de a lucra. Cu câțiva ani în urmă, mi-a fost arătat că ai îngăduit ca mintea ta să se preocupe prea mult de băieți. Adesea ai făcut din ei subiectul conversației și mintea ta a apucat pe o cale nefolositoare progresului tău spiritual. Ai căzut într-un lanț de gânduri, care au dus la rezultate rele. Ai prejudiciat și abuzat de trupul tău și ai adus asupra ta o stare de spirit proastă. Tu ți-ai îngăduit un lanț de gânduri și simțăminte amoroase, până ce ești aproape ruinată, trupește și sufletește. Indispoziția ta de a îndeplini ceva este foarte rea pentru tine. Ocupația folositoare, de a purta poverile din cămin, și angajarea în muncă folositoare ar birui această bolnăvicioasă stare de simțăminte sentimentale mai curând decât oricare alte mijloace.
-324-
Tu ai simpatizat cu prea multe. A te scuti de orice responsabilitate a fost o foarte mare greșeală. Numeroase gânduri te frământă, iar mintea ta stăruie asupra lucrurilor triste și zugrăvește starea ta, ca fiind foarte rea. Consideri că nu te vei face bine niciodată, afară de cazul că te căsătorești. În actuala ta stare de spirit, nu ești potrivită pentru a te căsători. Nu există nici unul care să te dorească așa cum ești acum: neajutorată și nefolositoare. Dacă unul și-ar închipui că te iubește, ar fi un om de nimic, pentru că nici un bărbat cu judecată n-ar putea să se gândească, nici un moment, să-și îndrepte afecțiunile asupra unei persoane atât de nefolositoare.
Starea tristă și întunecoasă a minții tale, care te face să plângi și să simți că viața nu este de dorit, este rezultatul faptului că ai îngăduit gândurilor tale să alunece pe un făgaș murdar, cu subiecte interzise, timp în care îți permiți obiceiuri care-ți subminează ferm și sigur organismul și te pregătesc pentru ruină prematură. Ar fi fost cu mult mai bine pentru tine să nu fi mers niciodată la _____. Rămânerea ta acolo, ți-a fost spre pagubă. Tu ai stăruit asupra infirmităților tale și te-ai amestecat în societatea care avea o influență stricată. Domnișoara C. era o femeie stricată, rău intenționată.
-325-
Asocierea ei cu tine a făcut să crească răul, care era deja în tine. “Tovărășiile rele strică obiceiurile bune.” (1 Corinteni 15, 33.) În timpul de față, situația ta nu este acceptabilă înaintea lui Dumnezeu. Îți închipui că n-ai dorința să trăiești. Dar dacă ai fi luată după dorința ta exprimată, și viața ta ar înceta, cazul tău ar fi într-adevăr fără nădejde. Tu nu ești pregătită aici pentru această lume, nici pentru cea viitoare.
Îți închipui că nu poți umbla, călări și nici măcar să faci exerciții și zaci într-o apatie rece, moartă. Ești un necaz și o grijă pentru indulgenții tăi părinți și n-ai nici o mângâiere. Tu te poți reface, poți lucra, te poți descotorosi de această indiferență teribilă. Mama ta are nevoie de ajutorul tău, tatăl tău are nevoie de mângâierea pe care i-o poți da, frații tăi au nevoie de binevoitoarea purtare de grijă din partea sorei lor mai în vârstă, surorile tale au nevoie de instrucțiunile tale. Dar, iată că tu te-ai așezat pe scaunul indolenței, visând la o dragoste neîmpărtășită. Dar, de dragul sufletului tău, termină cu această nebunie. Citește Biblia cum n-ai citit-o niciodată mai înainte. Angajează-te în îndatoririle din cămin și ușurează grijile părinților tăi, peste măsură de împovărați și istoviți. La început, n-ai să fii în stare să faci prea mult, dar în fiecare zi trebuie să-ți mărești sarcina pe care ți-ai luat-o. Acesta este leacul cel mai sigur pentru un spirit bolnav și un trup de care s-a abuzat.
Dacă ești serioasă și statornică în planul tău, dispoziția ta sufletească va reveni treptat spre a stărui asupra unor subiecte mai sănătoase și mai curate. Îngăduința de sine a degenerat treptat într-o voință atât de stricată, încât nu mai știe cum să-și placă sieși. În loc de a reglementa acțiunile tale din rațiune și principiu, tu ți-ai îngăduit să fii călăuzită de orice impuls superficial și de moment. Aceasta te face să apari ca schimbătoare și nestatornică. Este zadarnic pentru alții să încerce să te mulțumească, pentru că tu însăți nu te-ai putut mulțumi, chiar dacă ți-au fost satisfăcute toate dorințele. Ești o copilă capricioasă și ai ajuns, prin egoism, să-ți fie scârbă de tine însăți.
-326-
Această stare nefericită este rezultatul unei simpatii și măguliri neînțelepte. Tu ai avut o minte foarte bună, dar ea a devenit dezechilibrată, fiind îndreptată pe o cale greșită. Valoarea ta în societate este acum cât a unei foi albe. Nu trebuie să fie așa. Tu poți face pentru tine ceea ce nimeni altul nu poate face. Ai sarcini de îndeplinit, dar ai acceptat, timp atât de îndelungat o stare de neputință, încât îți închipui că nu le poți îndeplini. De vină este voința; tu ai putere, dar n-ai voință.
Tânjești după iubire. Isus îți cere simțămintele; dacă vrei să le consacri Lui, El te va elibera de toată iubirea aceasta bolnăvicioasă, impusă și sentimentală, care se află în paginile unui roman. Pe Isus Îl poți iubi cu înflăcărare și seriozitate. Iubirea aceasta poate crește în adâncime și se poate extinde fără limită, și nu pune în pericol sănătatea trupului sau puterea minții. Ai nevoie de iubire față de Dumnezeu și față de aproapele tău. Trebuie să te trezești și să scapi de această înșelăciune în care te afli, și să cauți o iubire curată.
Singura ta speranță a acestei vieți și a uneia mai bune este să cauți serios adevărata religie a lui Isus. Tu n-ai o experiență religioasă. Trebuie să fii convertită. Apoi tristețea ta apatică, indolentă și egoistă va face loc bunei dispoziții, care va fi spre folosul corpului și ai spiritului. Iubirea față de Dumnezeu va asigura iubire față de semenul tău și tu te vei angaja în îndatoririle vieții cu un interes profund și neegoist. La baza acțiunilor tale trebuie să stea principii curate. Pacea lăuntrică va aduce chiar gândurile tale pe o cale sănătoasă. Consacră-te lui Dumnezeu, sau altfel nu vei câștiga niciodată o viață mai bună.
Ai de îndeplinit sarcini pentru părinții tăi. Să nu fii descurajată dacă, la început, vei fi obosită. Aceasta nu se va dovedi a fi un prejudiciu de lungă durată. Adesea, părinții tăi ajung extrem de obosiți. Ca să obosești muncind cu folos, aceasta nu va fi nici pe jumătate atât de păgubitoare pentru tine cât este pentru ca mintea ta să stăruie asupra ta însăți, hrănindu-se cu indispoziție și cedând în fața descurajării. Îndeplinirea cu credincioșie a sarcinilor din cămin, ocupând poziția pe care o poți ocupa cât mai avantajos, fie ea oricât de simplă și umilă, este într-adevăr înălțătoare. Influența aceasta divină este necesară. În ea este pace și bucurie sfântă. Ea are putere vindecătoare și va alina tainic și pe nesimțite rănile sufletului și chiar suferințele trupului. Pacea sufletească, care vine din motive și acțiuni curate și sfinte, va da tuturor organelor corpului un elan nestânjenit și viguros.
-327-
Pacea lăuntrică și o conștiință lipsită de păcat față de Dumnezeu vor înviora și vor întări intelectul, ca și roua picurată pe plantele delicate. Atunci voința este dirijată și stăpânită cum trebuie și este mai hotărâtă și totuși liberă de perversitate. Meditațiile sunt plăcute, pentru că sunt sfințite. Calmul sufletesc, pe care-l poți avea, îi va binecuvânta pe toți cei cu care te asociezi. Această pace și liniște vor deveni cu timpul naturale și vor reflecta prețioasele lor raze asupra tuturor celor din jurul tău, spre a se reflecta din nou asupra ta. Cu cât guști mai mult din această liniște sufletească, cu atât ea va crește mai mult. Este o însuflețită plăcere vie, care nu aruncă toate energiile morale într-o amorțeală, ci le trezește pentru activitate crescândă. Pacea desăvârșită este un atribut pe care-l posedă îngerii. Fie ca Dumnezeu să-ți ajute să devii o posesoare a acestei păci.
Datorie față de orfani
Iubite frate și soră D,
Ultima voastră vizită și conversație cu noi a sugerat multe gânduri și nu mă pot abține să nu aștern câteva pe hârtie. Mi-a părut foarte rău că E. nu s-a purtat tot timpul corect, totuși, când stai să cugeți, nu poți aștepta perfecțiune de la tineri de vârsta lui. Copiii fac greșeli și au nevoie de multă instruire răbdătoare.
-328-
Ca el să aibă simțăminte nu totdeauna corecte, nu este mai mult decât se poate aștepta de la un băiat de vârsta lui. Trebuie să-ți aduci aminte că el n-are nici tată, nici mamă, nici unul căruia să-i poată încredința simțămintele, durerile și ispitirile. Oricine recunoaște că el trebuie să aibă pe cineva care să-l simpatizeze. Băiatul acesta a fost aruncat încoace și încolo, de la Ana la Caiafa, și poate să aibă multe greșeli, multe umblări ușuratice, cu considerabilă independență, și, de asemenea, poate să-i lipsească respectul. Dar el este foarte întreprinzător, iar cu instruire corectă și tratament amabil, am cea mai deplină încredere că nu ne va dezamăgi speranțele, ci va răsplăti pe deplin toată munca depusă cu el. ținând seamă de dezavantajele lui, eu cred că este un băiat foarte bun.
Când v-am rugat să-l luați, am făcut-o, pentru că am crezut că aceasta era datoria voastră și că, făcând așa, veți fi binecuvântați. N-am așteptat ca voi să faceți acest lucru numai pentru a beneficia de ajutorul pe care urma să-l primiți de la băiat, ci și pentru a vă face datoria față de orfan — o datorie pe care fiecare creștin ar trebui să o caute și, cu veghere, s-o aducă la îndeplinire, o datorie care cere sacrificiu, pe care noi am crezut că vă va face bine s-o acceptați, dacă ați fi făcut aceasta cu bună dispoziție, ca fiind unealta din mâinile lui Dumnezeu a salvării unui suflet din cursele lui Satana, a salvării unui suflet al cărui tată și-a consacrat prețioasa lui viață pentru îndrumarea sufletelor la Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii.
Din cele ce mi-a fost arătat, adventiștii care păzesc Sabatul au doar o slabă înțelegere despre cât de mare este locul pe care-l ocupă lumescul și egoismul în inimile lor. Dacă aveți dorința de a face bine și a-L slăvi pe Dumnezeu, există multe căi prin care puteți face acest lucru. Dar voi n-ați simțit că acesta era rezultatul adevăratei religii. Acesta este rodul pe care-l va aduce orice pom bun. N-ați simțit că se cerea de la voi să fiți interesați de soarta altora, să luați asupra voastră cazurile lor și să manifestați un interes neegoist chiar pentru cei care se află în cea mai mare nevoie de ajutor. N-ați ajuns să-i ajutați pe cei mai nevoiași, pe cei mai neajutorați. Dacă propriii voștri copii v-ar fi cerut să exercitați față de ei îngrijire, afecțiune și iubire, nu v-ați fi închis atât de mult în voi înșivă și față de interesele voastre. Dacă cei care n-au copii, și pe care Dumnezeu i-a făcut ispravnici ai bunurilor, și-ar lărgi inimile lor spre a se îngriji de copiii care au nevoie de iubire, îngrijire, afecțiune și de ajutor din bunurile acestei lumi, ei ar fi mult mai fericiți decât sunt astăzi. Atâta timp cât tineri care n-au purtarea de grijă compătimitoare a tatălui, nici delicata iubire a mamei sunt expuși la influențe stricăcioase ale acestor zile de pe urmă, este de datoria cuiva să suplinească locul tatălui și al mamei pentru unii dintre ei. Învățați să le arătați iubire, afecțiune și simpatie. Toți cei care mărturisesc că au un Tată în ceruri, care speră că le va purta de grijă și, în cele din urmă, îi va lua în căminul pe care El L-a pregătit pentru ei, au datoria morală de a simți solemna obligație care apasă asupra lor, de a fi prieteni pentru cei fără prieteni și tați pentru orfani, să ajute pe văduvă și să fie de vreun folos practic în această lume în beneficiul omenirii. Mulți n-au văzut aceste lucruri în adevărata lor lumină. Dacă trăiesc numai pentru ei înșiși, nu vor avea o putere mai mare decât cere aceasta.
Va continua.