O mișcare reformatoare
Într-o viziune de noapte, mi-au trecut pe dinainte reprezentări ale unei mari mișcări de reformă în mijlocul poporului lui Dumnezeu. Mulți Îl lăudau pe Dumnezeu. Bolnavii era vindecați și alte minuni era săvârșite. Un spirit de mijlocire se dădea pe față, chiar așa cum s-a manifestat înainte de Ziua Cincizecimii. Sute și mii erau văzuți vizitând familii și explicându-le Cuvântul lui Dumnezeu. Inimi erau convinse prin puterea Duhului Sfânt și un spirit de adevărată convertire se da pe față. În toate părțile, uși erau larg deschise pentru proclamarea adevărului. Lumea părea să fie luminată de influența cerească. Mari binecuvântări erau primite de sincerul și smeritul popor al lui Dumnezeu. Am auzit glasuri de mulțumire și de laudă, și părea să aibă loc o reformațiune ca aceea la care am fost martori în 1844.
Dar unii refuzau să fie convertiți. Ei nu era dispuși să umble pe calea lui Dumnezeu, și când, pentru ca lucrarea lui Dumnezeu să poată fi dusă mai departe, se făceau apeluri pentru daruri de bună voie, unii se agățau în chip egoist de averile lor pământești. Acești oameni zgârciți au ajuns să fie separați de ceata celor credincioși.
Lucrând câtă vreme mai este timp de probă
Judecățile lui Dumnezeu sunt pe pământ, și sub influența Duhului Sfânt, noi trebuie să vestim solia de avertizare pe care El ne-a încredințat-o. Noi trebuie să vestim solia aceasta repede, rând pe rând, învățătură după învățătură. Oamenii vor fi siliți să ia hotărâri mari, și e datoria noastră să ne îngrijim ca să li se dea o ocazie de a înțelege adevărul, pentru ca ei să poată lua poziție în chip inteligent de partea cea bună. Domnul cheamă pe poporul Său să lucreze zelos și înțelepțește — câtă vreme mai durează timpul de probă.
-127-
Importanța lucrării personale
Printre membri comunităților noastre, ar trebui să se dea pe față mai multă lucrare din casă în casă, în ținerea de lecturi biblice și distribuire de literatură. Un caracter creștin poate fi format simetric și deplin numai când unealta omenească consideră ca un privilegiu de a lucra dezinteresat la proclamarea adevărului și la susținerea lucrării lui Dumnezeu cu mijloace. Noi trebuie să semănăm pe lângă toate apele, păstrându-se sufletele în iubirea lui Dumnezeu, lucrând cât este ziuă, și folosind mijloacele pe care Domnul ni le-a dat pentru a îndeplini îndatorirea noastră cea mai apropiată. Tot ceea ce găsesc inimile noastre de făcut, trebuie să facem cu credincioșie; orice sacrificiu suntem chemați să facem, trebui să-l facem cu voie bună. Când semănăm pretutindeni, de-a lungul apelor, vom vedea că “cine seamănă mult, mult va secera!” (2 Corinteni 9, 6.)
Exemplul lui Hristos trebuie să fie urmat de aceia care pretind că sunt copiii Lui. Ușurați nevoile fizice ale semenilor voștri, și recunoștința lor va dărâma barierele și vă va face în stare să ajungeți la inimile lor. Cugetați la lucrul acesta serios. Ca biserică, comunități, voi ați avut ocazii de a lucra ca împreună lucrători cu Dumnezeu. Dacă ați fi ascultat de Cuvântul lui Dumnezeu, dacă ați fi intrat în lucrarea Lui, ați fi fost binecuvântați și încurajați, și ați fi dobândit o experiență bogată. V-ați fi descoperit ca unelte omenești ale lui Dumnezeu, susținând cu zel un plan de mântuire, de refacere, de izbăvire. Planul acesta n-ar fi ceva static, ci progresiv, mergând înainte de la har la har și de la tărie la tărie.
-128-
Domnul mi-a prezentat lucrarea care urmează să se facă în orașele noastre. Credincioșii din aceste orașe urmează să lucreze pentru Dumnezeu în vecinătatea căminelor lor. Ei trebuie să lucreze în liniște și în smerenie, ducând cu ei, oriunde merg, atmosfera cerului. Dacă țin eul la o parte, așa ca să nu se vadă, îndreptând totdeauna atenția la Hristos, atunci puterea influenței lor va fi simțită.
Nu este în planul Domnului ca slujitorii Lui să fie lăsați să facă partea cea mai mare a lucrării, semănând semințele adevărului. Bărbați care nu sunt chemați la slujba de pastori trebuie să lucreze pentru Domnul lor, potrivit cu diferitele lor capacități. Când un lucrător se predă fără rezerve în slujba Domnului, el capătă o experiență care îl face în stare să lucreze din ce în ce mai cu succes pentru Domnul. Influența care l-a atras pe el la Hristos îl ajută să-i atragă și pe alții la Hristos. Lucrarea unui orator public s-ar putea să nu fie niciodată așezată asupra lui, dar el nu e mai puțin un slujitor al lui Dumnezeu, pentru că lucrarea lui dovedește că el este născut din Dumnezeu.
Și femeile, ca și bărbații, pot să se angajeze într-o lucrare de a pune adevărul acolo unde poate să lucreze și să se dea pe față. Ele își pot ocupa locul în lucrare în timp de criză, și Domnul va lucra prin ele. Dacă sunt pătrunse de un simț al datoriei și lucrează sub influența Spiritului lui Dumnezeu, ele vor avea exact stăpânirea de sine care se cere pentru acest timp. Mântuitorul va reflecta asupra acestor femei jertfitoare de sine lumina feței Sale, și aceasta le va da o putere care va întrece pe aceea a bărbaților. Ele pot face în familii o lucrare pe care bărbații nu o pot face, o lucrare care influențează viața lăuntrică. Ele se pot apropia de inima acelora pe care bărbații nu-i pot influența. Lucrarea lor este trebuincioasă. Femei pline de tact și umilință pot face o lucrare bună prin explicarea adevărului la oameni, în casele lor. Cuvântul lui Dumnezeu, explicat în felul acesta, își va face lucrare de transformare și, prin influența lui, familii întregi vor fi convertite
-129-
Frații mei și surorile mele, cercetați-vă planurile; folosiți orice prilej de a vorbi vecinilor sau tovarășilor voștri sau de a le citi ceva din cărțile care conțin adevărul prezent. Arătați că voi considerați ca fiind de cea mai mare importanță mântuirea sufletelor pentru care Hristos a făcut un sacrificiu atât de mare.
Lucrând pentru sufletele care pier, voi aveți tovărășia îngerilor. Mii de mii și zeci de mii de îngeri așteaptă să conlucreze cu membrii comunităților noastre, comunicându-le lumina pe care Dumnezeu a dat-o în chip atât de generos, ca un popor să poată fi pregătit pentru venirea lui Hristos. “Acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii”. Fiecare familie să-L caute pe Domnul în rugăciune stăruitoare pentru ajutor spre a face lucrarea lui Dumnezeu.
Nu treceți pe lângă lucrurile mici, în așteptarea după o lucrare mare. Voi veți putea face cu succes o lucrare măruntă, dar ați putea să dați greș cu totul în încercarea de a face o lucrare mare și să cădeți în descurajare. Apucați-vă de lucru oriunde vedeți că este ceva de făcut. Fie că sunteți bogați sau săraci, mari sau smeriți, Dumnezeu vă cheamă la serviciu activ pentru El. Tocmai făcând cu toată puterea voastră ceea ce mâinile voastre găsesc de făcut, veți dezvolta talentul și aptitudinea voastră pentru lucrare. Și tocmai prin neglijarea ocaziilor voastre zilnice, deveniți neroditori și veștejiți. De aceea sunt atât de mulți pomi neroditori în grădina Domnului.
În cercul familiei, la gura sobei vecinului nostru, lângă patul celui bolnav, într-un chip liniștit, voi puteți citi Scripturile și rosti un cuvânt pentru Isus și pentru adevăr. În felul acesta, pot fi semănate semințe prețioase, care vor răsări și vor aduce roade după multe zile.
-130-
Este o lucrare misionară de făcut în mute locuri nepromițătoare. Spiritul misionar trebuie să ia în stăpânire sufletele noastre, inspirându-ne să ne ocupăm de categorii de oameni pentru care noi nu am plănuit să lucrăm. Domnul are planul Său pentru semănatul seminței Evangheliei. Semănând potrivit voii Sale, vom înmulți în așa fel sămânța, încât Cuvântul Său să poată ajunge la mii de suflete care niciodată nu au auzit adevărul.
Ocazii se prezintă pretutindeni. Intrați hotărât pe orice ușă deschisă în mod providențial. Ochii trebuie să fie unși cu alifia de ochi cerească pentru a vedea și simți ocaziile. Dumnezeu cheamă acum misionari cu totul trezi. Sunt căi care ne vor fi prezentate. Trebuie să vedem și să înțelegem aceste deschideri providențiale de uși.
Solii lui Dumnezeu sunt însărcinați să ia asupra lor chiar lucrarea pe care a făcut-o Hristos pe când era pe acest pământ. Ei trebuie să se consacre oricărui fel de lucrare pe care El a îndeplinit-o. Cu zel și sinceritate, ei trebuie să vorbească oamenilor despre bogățiile insondabile și despre comoara nepieritoare a cerului. Trebuie să fie umpluți de Duhul Sfânt. Trebuie să repete oferta cerului de pace și de iertare. Ei trebuie să arate către porțile cetății lui Dumnezeu, spunând: “Ferice de cei ce țin poruncile Sale, ca să aibă dreptul la pomul vieții și să intre pe porți în cetate”. (Apocalipsa 22, 14.)