Examinarea candidaților
Cercetarea calităților de ucenic a acelora care se prezintă la botez nu se face atât de strict cum ar trebui. Trebuie să se știe dacă ei iau numai numele de adventist de ziua a șaptea sau dacă iau poziție de partea Domnului pentru a ieși din lume și a fi deosebiți și a nu se atinge de ce este necurat. Înainte de botez, ar trebui să aibă loc o deplină cercetare cu privire la experiența candidaților. Cercetarea aceasta să nu se facă într-un mod rece și distant, ci amabil, duios, îndreptând atenția noilor convertiți spre Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii. Aplicați la candidații pentru botez cuvintele Evangheliei.
-96-
Unul dintre punctele asupra cărora noii veniți la credință vor avea nevoie de instruire este subiectul îmbrăcămintei. Să se procedeze în mod credincios cu noii convertiți. Sunt ei ușuratici în ceea ce privește îmbrăcămintea? Cultivă ei mândria inimii? Idolatria îmbrăcămintei este o boală morală. Ea nu trebuie să fie adusă în viața cea nouă. În cele mai multe cazuri, supunerea față de cerințele Evangheliei va cere o hotărâtă schimbare în îmbrăcăminte.
Nu trebuie să existe nepăsare în îmbrăcăminte. Pentru Numele lui Hristos, ai cărui martori suntem, ar trebui să facem tot ce se poate mai bine pentru înfățișarea noastră. La serviciul de la tabernacol, Dumnezeu a arătat fiecare amănunt al veșmintelor acelora care slujeau înaintea Lui. În felul acesta, suntem învățați că El are o preferință cu privire la îmbrăcămintea celor care-L servesc. Îndrumările date cu privire la veșmintele lui Aaron erau foarte precise, deoarece veșmântul lui era simbolic. Tot așa, îmbrăcămintea urmașilor lui Hristos trebuie să fie simbolică. Înfățișarea noastră, în toate privințele, ar trebui să fie caracterizată prin simplitate, modestie și curățenie. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu aprobă schimbările în îmbrăcăminte numai de dragul modei, ca să arătăm la fel cu lumea. Creștinii nu trebuie să se împodobească cu podoabe scumpe și lucruri costisitoare.
Cuvintele Scripturii cu privire la îmbrăcăminte ar trebui să fie cercetate cu grijă. Avem nevoie să înțelegem ceea ce Domnul cerului apreciază, chiar și în îmbrăcarea corpului. Toți cei ce caută cu sârguință harul lui Hristos vor ține seama de cuvintele prețioase, de învățăturile inspirate de Dumnezeu. Chiar și stilul îmbrăcămintei va exprima adevărul Evangheliei.
Toți cei care studiază viața lui Hristos și practică învățăturile Lui vor ajunge asemenea Domnului. Influența lor va fi ca a Lui. Ei vor da pe față un caracter sănătos. Când umblă pe cărarea smerită a ascultării, făcând voia lui Dumnezeu, ei exercită o influență care ajută la înaintarea lucrării lui Dumnezeu și la puritatea sănătoasă a lucrării Sale. În sufletele acestea pe deplin convertite, lumea urmează să aibă o mărturie cu privire la puterea sfințitoare a adevărului asupra caracterului omenesc.
-97-
Cunoașterea lui Dumnezeu și a lui Isus Hristos, exprimată în caracter, este o înălțare mai presus de orice ar fi mai de preț pe pământ sau în cer. Este educația cea mai înaltă. Ea este cheia care deschide porțile cetății cerești. Este intenția lui Dumnezeu ca toți aceia care se îmbracă cu Hristos, prin botez, să posede această cunoștință. Și este datoria servilor lui Dumnezeu să pună înaintea acestor suflete privilegiul înaltei lor chemări în Isus Hristos.
Săvârșirea botezului
Ori de câte ori lucrul acesta este cu putință, botezul trebuie să fie săvârșit într-un lac limpede sau într-o apă curgătoare. Dați acestei ocazii toată importanța și solemnitatea ce se poate da. La un astfel de serviciu, îngerii lui Dumnezeu sunt totdeauna prezenți.
Acela care săvârșește actul botezului ar trebui să caute să facă din acesta ocazia unei influențe solemne și sacre asupra tuturor celor ce iau parte la el. Fiecare orânduire a bisericii ar trebui să fie condusă de o așa manieră, încât să fie înălțătoare în influența ei. Nimic nu trebuie să fie făcut ca ceva de rând sau fără valoare sau să fie pus pe o treaptă cu lucrurile de rând. Comunitățile noastre ar trebui să fie educate să dea mai mult respect și mai multă stimă slujbei sfinte a lui Dumnezeu. De modul cum predicatorii aduc la îndeplinire serviciile legate de închinare și adorarea lui Dumnezeu, depinde educația și instruirea poporului. Micile fapte care educă, formează și disciplinează sufletul pentru veșnicie au o nemăsurată însemnătate în ceea ce privește sfințirea bisericii.
În fiecare comunitate ar trebui să se procure costume sau halate pentru candidații la botez. Lucrul acesta nu trebuie să fie privit ca o zadarnică cheltuire de bani. Acesta este unul dintre lucrurile ce se cer ca ascultare de îndemnul: “Toate să se facă în chip cuviincios și cu rânduială”. (1 Corinteni 14, 40.)
-98-
Nu este bine ca o comunitate să depindă de costumele (halatele) împrumutate de la o altă comunitate. Adesea, când sunt necesare costumele, ele nu sunt de găsit; cineva care le-a împrumutat a neglijat să le aducă înapoi. În privința aceasta, fiecare comunitate ar trebui să ia măsuri pentru satisfacerea propriilor ei nevoi. Să se strângă un fond în scopul acesta. Dacă întreaga comunitate se unește în această lucrare, nu va fi o povară prea mare.
Costumele (halatele) ar trebui să fie făcute dintr-un material trainic, cu o culoare închisă, pe care apa să n-o decoloreze, și să aibă pe poale niște greutăți de plumb. Să fie simple, bine făcute, după un model care să fi fost aprobat. Să nu se încerce împodobirea lor, să fie fără garnituri sau încrețituri. Orice fală, împopoțonare și podoabă sunt cu totul ne la locul lor. Atunci când candidații înțeleg bine însemnătatea actului, ei nu vor avea nici o dorință personală de împodobire. Dar nu trebuie să fie nici zdrențe și nici lipsă de bun gust, deoarece aceasta ar fi o ofensă la adresa lui Dumnezeu. Tot ce este legat de acest act sfânt ar trebui să dea pe față o cât mai desăvârșită pregătire cu putință.
După botez
Angajamentele pe care le luăm la botez sunt larg cuprinzătoare. Noi suntem îngropați în Numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt, într-o asemănare a morții lui Hristos, și suntem ridicați ca să trăim o viață nouă, asemenea învierii Lui. Viața noastră trebuie să fie unită cu viața lui Hristos. De aici înainte, credinciosul trebuie să nu uite că este consacrat lui Dumnezeu, lui Hristos și Duhului Sfânt. Tuturor considerațiilor lumești, el trebuie să le acorde locul secund față de noua sa legătură. În mod public, el a declarat că nu va mai trăi în mândrie și satisfacerea poftelor sale. El nu mai duce deloc o viață lipsită de griji și nepăsătoare. El a făcut un legământ cu Dumnezeu. El a murit față de lume. El trebuie să trăiască pentru Domnul, să folosească pentru El toate capacitățile ce i-au fost încredințate, nepierzând niciodată din vedere faptul că el poartă semnătura lui Dumnezeu, că este un cetățean al Împărăției lui Hristos, părtaș de natură dumnezeiască. El trebuie să supună lui Dumnezeu tot ceea ce este și tot ceea ce are el, folosind toate darurile spre slava lui Dumnezeu și a Numelui Său.
-99-
Obligațiile asumate cu prilejul înțelegerii de natură spirituală, făcute la botez, sunt reciproce. Atunci când ființele omenești își fac partea lor, ascultând din toată inima, ele au dreptul să se roage: “Să se știe Doamne, că Tu ești Dumnezeul lui Israel”. Faptul că voi ați fost botezați în Numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt, este o asigurare că, dacă veți cere ajutorul Lor, Puterile acestea vă vor ajuta în orice situație grea. Domnul va auzi și va răspunde rugăciunilor înălțate de sincerii Săi urmași, care poartă jugul lui Hristos și învață în școala Lui blândețea și smerenia.
“Dacă deci ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. Căci voi ați murit și viața voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu”. (Coloseni 3, 1-3.)
“Astfel dar, ca niște aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și prea iubiți, îmbrăcați-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândețe, cu îndelungă răbdare. Îngăduiți-vă unii pe alții, și dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertați-vă unul pe altul. Cum v-a iertat și Hristos, așa iertați-vă și voi. Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcați-vă cu dragostea, care este legătura desăvârșirii. Pacea lui Hristos, la care ați fost chemați ca să alcătuiți un singur trup, să stăpânească inimile voastre, și fiți recunoscători…. Și orice faceți, cu cuvântul sau cu fapta, să faceți totul în Numele Domnului Isus, și mulțumiți prin El, lui Dumnezeu Tatăl”. (Coloseni 3, 12-17.)