Astfel s-a dezvoltat mândria în inimă, încurajată de un popor care mărturisește că a ieșit din lume spre a fi deosebit. Inspirația declară că prietenia lumii este vrăjmășie cu Dumnezeu; totuși, poporul care mărturisește că este al Lui a cheltuit timpul și mijloacele date de Dumnezeu pe altarul modei.
Poporul nostru retrogradează continuu în lucrarea de reformă. Înțelepciunea și judecata par să fie paralizate. Egoismul și iubirea de paradă au corupt inima și au stricat caracterul. Este o dispoziție crescândă de a sacrifica sănătatea și favoarea lui Dumnezeu pe altarul modei mereu schimbătoare și niciodată satisfăcătoare.
Nu există nici un stil de îmbrăcăminte mai potrivit de purtat la sanatoriu decât acela propus de reformă. Ideea unora că acest lucru va scădea din demnitatea sau utilitatea acelei instituții este o greșeală. Este exact acea îmbrăcăminte pe care cineva s-ar aștepta să o găsească acolo și nu ar fi trebuit înlăturată. În acest costum, ajutoarele puteau să-și îndeplinească lucrarea cu mai puțin efort decât se cere acum. O astfel de îmbrăcăminte avea să țină predica ei pentru adepții modei. Contrastul dintre îmbrăcămintea lor nesănătoasă, cu manșete și trene, și îmbrăcămintea-reformă, reprezentată cum trebuie, arătând cât de ușor și comod pot fi folosite membrele, ar fi fost cel mai instructiv. Mulți pacienți ar fi făcut progrese mai mari dacă ar fi acceptat reforma în îmbrăcăminte.
Regretăm că anumite influențe s-au ridicat împotriva acestui tip de îmbrăcăminte cu gust, modestă și sănătoasă. Inima firească pledează mereu în favoarea obiceiurilor lumii și orice influență grăiește cu putere înzecită când se exercită în direcție greșită.
-639-
În timp ce nimeni n-a fost obligat să adopte reforma în îmbrăcăminte, poporul nostru ar fi putut și ar fi trebuit să aprecieze avantajele ei și s-o accepte ca pe o mare binecuvântare. Rezultatele rele ale căii opuse pot fi văzute acum. La sanatoriu, medicii și ajutoarele s-au îndepărtat mult de instrucțiunile Domnului cu privire la îmbrăcăminte. Acum, simplitatea este rară. În loc de îmbrăcămintea cu gust, neîmpodobită, pe care a prescris-o pana Inspirației, poate fi văzut orice stil de îmbrăcăminte la modă. Aici, ca și în altă parte, tocmai cele care s-au plâns de munca cerută pentru a pregăti reforma în îmbrăcăminte au căzut în extrema unei împodobiri inutile. Toate acestea necesită atât de mult timp și muncă, încât multe sunt obligate să tocmească pe cineva să le facă munca plătind dublu față de ceea ce ar fi costat dacă era lucrată îmbrăcăminte simplă, cum le stă bine femeilor care mărturisesc evlavia. Confecționarea acestor haine la modă adesea costă mai mult decât haina însăși. Și jumătate din valoarea materialului este adesea cheltuită pentru podoabe. Aici sunt expuse mândria și vanitatea și se vede o mare lipsă a adevăratului principiu. Dacă ele s-ar mulțumi cu îmbrăcăminte simplă, fără ornamente, multe femei, care depind de venitul lor săptămânal, și-ar putea coase singure majoritatea hainelor. Dar aceasta este acum imposibil și nota de plată a croitoreselor ia din micul lor salariu o sumă considerabilă.
Dumnezeu a plănuit reforma în îmbrăcăminte ca o barieră pentru a împiedica inima surorilor noastre să se înstrăineze de El, urmând moda lumii. Cei care au îndepărtat acea barieră nu și-au luat sarcina să îndepărteze primejdiile care trebuia să urmeze. Unii care se află în posturi de răspundere au exercitat o influență în favoarea obiceiurilor lumești și cu totul în contradicție cu standardul biblic. Ei au contribuit la înfăptuirea stării actuale de deșertăciune lumească și apostazie.
Dumnezeu încearcă pe poporul Său. El a îngăduit ca mărturia cu privire la îmbrăcăminte să treacă sub tăcere, pentru ca surorile noastre să poată urma propria lor înclinație și să-și dezvolte astfel mândria reală care există în inima lor. Reforma în îmbrăcăminte a fost recomandată pentru a împiedica actuala stare de deșertăciune lumească. Multe au disprețuit ideea că îmbrăcămintea aceasta era necesară pentru a le feri să urmeze moda, dar Domnul le-a îngăduit să dovedească faptul că în inima lor era nutrită mândria și că aceasta era exact ceea ce ele aveau să facă. Acum a fost arătat că ele aveau nevoie de restricția pe care a impus-o reforma în îmbrăcăminte.
-640-
Dacă toate surorile noastre ar adopta o îmbrăcăminte simplă, fără podoabe, de lungime modestă, uniformitatea stabilită astfel ar fi plăcut cu mult mai mult lui Dumnezeu și ar fi exercitat o influență mai binefăcătoare asupra lumii decât diversitatea prezentată cu patru ani în urmă. Pentru că surorile noastre, în general, nu vor să accepte reforma în îmbrăcăminte, acum este prezentat un alt stil, contra căruia se pot ridica mai puține obiecțiuni. El este fără împodobiri inutile. Se compune dintr-un taior simplu sau o bluză și o rochie, ultima destul de scurtă pentru a evita noroiul și murdăria străzilor. Materialul să fie lipsit de adaosuri exterioare și alte zorzoane și să aibă o culoare simplă. Aceeași atenție trebuie să fie acordată îmbrăcării membrelor ca și la îmbrăcămintea scurtă.
Vor vrea surorile mele să accepte acest stil de îmbrăcăminte, refuzând să imite moda, care este născocită de Satana și care se află în continuă schimbare? Nimeni nu poate spune ce modă va urma. Cei lumești, a căror singură grijă este: “Ce vom mânca și cu ce ne vom îmbrăca”, nu trebuie să fie modelul nostru.
Unii au spus: “După ce voi purta această îmbrăcăminte până la uzare, următoarea mi-o voi face mai simplă”. Ei bine, dacă conformarea cu moda lumii este corectă și place lui Dumnezeu, de ce ar mai fi nevoie să se facă o schimbare? Dar, dacă este rea, este oare mai bine să se continue cu răul sau să se facă schimbarea? Chiar aici vă vom aminti de zelul și seriozitatea, de istețimea și stăruința, manifestate de voi în pregătirea hainelor voastre la modă. N-ar fi vrednic de laudă să manifestați cel puțin o seriozitate egală spre a vă conforma standardului Bibliei? Pentru ca acea îmbrăcăminte să fie la modă, au fost folosiți bani mulți și timp prețios, dați de Dumnezeu; dar acum, ce sunteți dispuși să sacrificați pentru a îndrepta exemplul cel rău pe care l-ați dat altora?
-641-
Este o rușine pentru surorile noastre să uite în așa măsură caracterul lor sfânt și datoria față de Dumnezeu, încât să imite moda lumii. Nu avem nici o scuză, afară de perversitatea inimii noastre. Printr-o astfel de acțiune, noi nu ne extindem influența. Aceasta este atât de nepotrivită cu mărturisirea noastră de credință, încât ne face ridicole în fața celor din lume.
Multe suflete care au fost convinse de adevăr au fost aduse să se hotărască împotriva lui prin mândria și iubirea de lume arătate de surorile noastre. Învățătura predicată apărea clară și armonioasă și ascultătorii simțeau că trebuie să ridice o cruce grea, adoptând adevărul. Când persoanele acestea le-au văzut pe surorile noastre făcând atâta caz de îmbrăcămintea lor, au spus: “Acestea se îmbracă întru totul așa cum ne îmbrăcăm și noi. Ele nu pot crede cu adevărat ceea ce mărturisesc și, la urma urmei, probabil că sunt amăgite. Dacă ele cred că Hristos vine curând, și cazul fiecărui suflet avea să fie hotărât pentru viață veșnică sau moarte, nu puteau să dedice timp și bani spre a se îmbrăca după moda zilei.” Cât de puțin cunoșteau aceste pretinse surori credincioase despre predica pe care o ținea îmbrăcămintea lor!
Cuvintele, acțiunile și îmbrăcămintea noastră sunt zilnic propovăduitori vii, care adună cu Hristos sau împrăștie. Aceasta nu este o chestiune banală, astfel încât să se treacă peste ea cu ironie. Subiectul îmbrăcămintei necesită meditație serioasă și multă rugăciune. Mulți necredincioși socotesc că nu făceau bine permițându-și să fie sclavii modei, dar când văd pe unii dintre cei care fac o mare mărturisire de evlavie îmbrăcându-se cum se îmbracă cei din lume, bucurându-se de o societate ușuratică, ei trag concluzia că nu poate fi ceva rău într-o astfel de purtare.
Noi “am ajuns”, a zis apostolul cel inspirat, “o priveliște pentru lume, îngeri și oameni”. Tot cerul notează influența zilnică pe care o exercită asupra lumii cei care mărturisesc a fi urmași ai lui Hristos. Surorile mele, îmbrăcămintea voastră vorbește fie în favoarea lui Hristos și a adevărului sacru, fie în favoarea lumii. Care este aceasta? Amintiți-vă că trebuie să răspundem înaintea lui Dumnezeu pentru influența pe care o exercităm.
Noi nu vom încuraja prin nici un mijloc nepăsarea în îmbrăcăminte. Lăsați ca îmbrăcămintea să fie potrivită și să vină bine. Chiar dacă este o stambă de numai zece cenți, ea trebuie să fie bine păstrată și curată. Dacă nu sunt încrețituri, purtătoarea poate nu numai să economisească ceva bani, lucrând-o ea însăși, ci poate să economisească o sumă frumușică, spălând-o și călcând-o ea însăși. Familiile pun poveri prea grele asupra lor prin îmbrăcarea copiilor după moda lumii. Ce pierdere de timp! Cei mici ar arăta foarte atrăgători într-o îmbrăcăminte fără încrețituri sau podoabe, dar bine păstrate și curate. Este atât de ușor să speli și să calci o astfel de haină, încât munca nu este simțită ca fiind o povară.
-642-
De ce vor surorile noastre să jefuiască pe Dumnezeu de slujirea care I se datorează și să jefuiască vistieria Lui de banii pe care ele ar trebui să-i dea pentru cauza Sa, slujind modei acestui veac? Gândurile cele dintâi și cele mai bune sunt acordate îmbrăcămintei; timpul este irosit, iar banii pierduți. Cultivarea minții și a inimii este neglijată. Caracterul este socotit de o importanță mai mică decât îmbrăcămintea. Podoaba unui duh blând și liniștit are o valoare infinită și este cea mai păcătoasă nebunie de a pierde în scopuri frivole ocaziile pentru a ne asigura această prețioasă podoabă a sufletului.
Surorilor, dacă vrem, noi putem face o lucrare nobilă pentru Dumnezeu. Femeia nu-și cunoaște puterea. Dumnezeu n-a intenționat ca toate aptitudinile ei să fie absorbite de întrebarea: Ce să mănânc? Ce să beau și cu ce să mă îmbrac? Pentru femei, există o țintă mai înaltă, un destin mai grandios. Ea trebuie să-și dezvolte și să-și cultive puterile pentru că Dumnezeu poate să le folosească în marea lucrare de salvare de suflete din ruina cea veșnică.
Duminica, bisericile populare apar mai mult ca un teatru decât ca un loc de închinare adusă lui Dumnezeu. Acolo este prezentat fiecare stil de îmbrăcăminte la modă. Cei săraci n-au curajul să intre în acele lăcașuri de închinare. În auzul meu, un participant la una dintre bisericile la modă, a făcut următoarele observații: “Aceasta îți oferă cea mai minunată ocazie pentru studierea modelor. Pot vedea efectul diferitelor stiluri de îmbrăcăminte și știți că eu câștig mari beneficii în ocupația mea privind efectul diferitelor îmbrăcăminți de diferite forme și nuanțe diferite. Ați observat acea trenă grandioasă și acea pălărie drăguță?
Eu știu exact cum au fost făcute. Eu toată ziua iau lecții pe care le voi pune în practică.”