Tinerilor le este oferit un mărgăritar de mare preț. Ei pot vinde totul ca să cumpere acest mărgăritar sau pot să-l refuze, spre pierderea lor veșnică. Cerul poate fi dobândit de toți cei care vor să corespundă condițiilor puse în Cuvântul lui Dumnezeu. Răscumpărătorul nostru a fost ascultător până la moarte; El S-a dat pe Sine ca jertfă pentru păcat. Voi sunteți răscumpărați “cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur”. “Sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curățește de orice păcat”. Prieteni tineri, voi vă puteți făuri scopuri serioase prin propria voastră putere, vă puteți măguli că puteți urma o cale dreaptă fără să vă supuneți inima influenței stăpânitoare a Duhului lui Dumnezeu, dar în felul acesta voi nu v-ați făcut fericiți. Spiritul vostru agitat cere varietate și însetează după plăcere, distracție și râsete și după societatea tovarășilor voștri tineri. Voi vă săpați fântâni crăpate care nu conțin apă. Mintea și acțiunile voastre sunt stăpânite de o putere amăgitoare. Fericirea este de găsit numai în pocăință față de Dumnezeu și credință față de Domnul nostru Isus Hristos. Pentru că inima voastră este plină de răzvrătire, ea răsuflă în cuvintele voastre. Rugăciunile voastre egoiste și formele religioase pot linguși conștiința, dar ele nu fac decât să mărească pericolul. Firea voastră nu este reînnoită.
Sângele prețios al lui Isus este izvorul pregătit să curețe sufletul de întinăciunea păcatului. Când vă hotărâți să-L acceptați pe El ca prieten, o lumină nouă și trainică va străluci de la crucea lui Hristos. Un simțământ adevărat al sacrificiului și mijlocirii scumpului nostru Mântuitor va zdrobi inima care devenise împietrită de păcat și în suflet veți avea iubire, recunoștință și smerenie. Predarea inimii lui Isus îl face pe cel răzvrătit să se pocăiască și apoi vorbirea sufletului ascultător este: “Cele vechi s-au dus; iată că toate lucrurile s-au făcut noi”. Aceasta este adevărata religie a Bibliei. Tot ce este mai puțin decât atât este înșelăciune.
Tinerii n-au înțeles că libertatea și lumina pot fi păstrate numai prin lepădare de sine și o continuă veghere și rugăciune, împreună cu o constantă încredere în meritele sângelui lui Hristos. Când Duhul Sfânt vine asupra sufletului, voința și puterile omului trebuie să răspundă influenței Lui. Cei care rămân în Hristos vor fi fericiți, veseli și bucuroși în Dumnezeu. O blândețe calmă se va manifesta în glas, un respect pentru lucrurile spirituale și veșnice vor fi exprimate în acțiune și muzică, o muzică veselă, care va răsuna de pe buze, pentru că ea adie de la tronul lui Dumnezeu. Aceasta este taina evlaviei, care nu-i ușor de explicat, dar, cu toate acestea, este simțită și gustată. O inimă încăpățânată și răzvrătită poate închide ușa pentru toate plăcutele influențe ale harului lui Dumnezeu și pentru toată bucuria în Duhul Sfânt, dar căile înțelepciunii sunt căi ale prieteniei și toate cărările ei sunt pace. Cu cât suntem mai strâns legați de Hristos, cu atât mai mult vor arăta cuvintele și faptele noastre puterea alinătoare și transformatoare a harului Său.
-626-
Fac apel la tinerii din _____ să ia seama la căile lor și să schimbe cursul acțiunii lor înainte de a fi prea târziu. Unii dintre voi vă mândriți cu capacitățile voastre, dar cu cât sunt mai de valoare talanții încredințați vouă spre păstrare, cu atât mai mare va fi condamnarea voastră, dacă aceste daruri ale cerului sunt folosite în slujba lui Satana. Dumnezeu poate lucra fără voi, dar voi nu puteți lucra fără Dumnezeu. Voi sunteți cei care veți suferi fără Isus. Pentru unii tineri din _____, poruncile lui Dumnezeu sunt ca tufele de mărăcini și spini. Faptul că ei cunosc adevărul îi face să le fie greu să-și îngăduie plăceri păcătoase, pentru că nu își pot scoate de tot din minte pretențiile pe care le are Dumnezeu de la ei. Există un simțământ de neliniște față de restricția astfel impusă. Ei încearcă să scape de acest glas dojenitor, dar se pomenesc că-și fac singuri rău, provocându-și multe dureri. O, de-ar veni la Izvorul apelor vii mai înainte de a fi întristat Duhul lui Dumnezeu pentru ultima dată!
Încă câteva cuvinte pentru membrii comunității. Hristos a spus: “Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea, și să Mă urmeze”. Nu trebuie să ne facem cruci pentru noi înșine, îmbrăcându-ne în saci, înțepându-ne trupurile sau refuzând mâncarea sănătoasă și hrănitoare. Nu trebuie să ne închidem în mănăstiri, departe de lume, și să nu facem nici un bine semenilor noștri, crezând că aceasta este crucea lui Hristos; nu ni se cere nici să ne expunem sănătatea și viața inutil, nici să urcăm jelind dealul vieții creștine, socotind că este păcat să fii vesel, mulțumit, fericit și bucuros. Toate acestea sunt cruci făcute de om, iar nu crucea lui Hristos.
-627-
A purta crucea lui Hristos înseamnă a ne stăpâni patimile păcătoase, a practica bunăvoința creștină, chiar dacă este incomod; înseamnă a vedea lipsurile celor în nevoie și celor suferinzi și a ne lepăda de noi înșine pentru a-i ușura pe ei și a ne deschide inimile și ușile pentru orfanii fără cămin, cu toate că, făcând acest lucru, ne punem la încercare banii și răbdarea. Acești copii sunt membri mai tineri ai familiei lui Dumnezeu și trebuie să primească iubire și îngrijire și să fie crescuți în învățătura și mustrarea Domnului. Aceasta este o cruce care, dacă este ridicată și purtată cu bucurie pentru Hristos, se va dovedi o diademă de slavă în Împărăția lui Dumnezeu.
Fraților, de dragul lui Hristos, umpleți-vă viața cu fapte bune, chiar dacă lumea nu vă apreciază eforturile și nu vă dă nici un credit. Aceasta înseamnă lepădare de sine. Egoismul este cel mai chinuitor jug pe care membrii bisericii l-au pus vreodată pe gâtul lor; dar cât de mult este îndrăgit de cei care mărturisesc a fi urmași ai lui Hristos! Tot ce aveți Îi aparține lui Dumnezeu. Feriți-vă să nu adunați în mod egoist darurile pe care vi le-a dat El pentru văduvă și orfan. Hristos a părăsit slava, onoarea și înalta Sa putere și, de dragul nostru, a ajuns sărac pentru ca, prin sărăcia Lui, noi să ne putem îmbogăți. Și acum, întrebarea care ne confruntă: Ce vom face noi, în mod individual, pentru Isus, care și-a dat viața pentru o lume ruinată?