Continuare.
Mulți dintre voi, cei de la Battle Creek, trăiesc fără să se roage, fără să se gândească la Domnul Hristos și fără să-L înalțe înaintea celor din jurul lor. Tu nu ai cuvinte pentru a înălța pe Hristos; tu nu faci nimic care să-L onoreze. Mulți dintre voi sunt tot atât de străini pentru Hristos ca și când n-ar fi auzit niciodată de Numele Lui. Tu nu ai pace cu Hristos pentru că nu ai un adevărat motiv de pace. Tu nu ai nici o legătură, nici o comuniune cu Dumnezeu, pentru că nu ești unit cu Hristos. Mântuitorul nostru spune: “Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”. Tu nu ești folositor pentru cauza lui Dumnezeu. Dacă nu rămâneți în Mine, spune Isus, nu puteți face nimic, nimic înaintea lui Dumnezeu, nimic din ceea ce Domnul Hristos ar putea să accepte din mâinile tale. Fără Isus nu puteți avea nimic, decât o speranță înșelătoare, căci El personal declară: “Dacă nu rămâne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădița neroditoare, și se usucă; apoi mlădițele uscate sunt strânse, aruncate în foc, și ard.”
Înaintarea în experiența creștină este caracterizată de creșterea umilinței, ca rezultat al creșterii cunoașterii. Oricine este unit cu Domnul Hristos se va depărta de orice nelegiuire. Vă spun în temere de Dumnezeu, mi-a fost arătat că mulți dintre voi vor pierde viața veșnică pentru că vă bazați speranțele pentru ceruri pe o temelie falsă. Domnul te lasă singur “ca să te smerească și să te încerce, ca să-ți cunoască pornirile inimii”. Tu ai neglijat Scripturile. Tu ai disprețuit și ai respins mărturia pentru că mustra păcatele ce-ți erau scumpe și tulbura mulțumirea de sine. Când Domnul Hristos este binevenit în inimă, atunci asemănarea cu El va fi descoperită în viață. Umilința va domni acolo unde mândria predomina cândva. Supunerea și blândețea, răbdarea vor cizela trăsăturile colțuroase ale unei dispoziții firești, perverse. Iubirea față de Isus se va manifesta în iubirea față de poporul Său. Ea nu este schimbătoare, nici oscilantă, ci calmă, profundă și puternică. Iubirea creștinului va fi lipsită de orice pretenție, liberă de orice prefăcătorie, artificialitate și falsitate. Ea este caldă, reală și sublimă. Domnul vorbește în fiecare cuvânt. El este văzut în fiecare faptă. Viața este strălucitoare ca lumina unui mântuitor lăuntric. În convorbirea cu Dumnezeu și în contemplarea fericită a lucrurilor cerești, sufletul se pregătește pentru ceruri și lucrează la strângerea altor suflete în staulul Domnului Hristos. Mântuitorul nostru este în stare și este dispus să facă pentru noi mai mult decât putem cere și gândi.
-50-
Biserica din Battle Creek are nevoie de un spirit nepretențios și plin de umilință de sine. Mi-a fost arătat că mulți nutresc o dorință nesfântă după supremație. Multora le place să fie lăudați și urmăresc cu gelozie orice desconsiderare și neglijență. Există un spirit împietrit și nerăbdător. Există invidie, luptă și întrecere.
Nimic nu este mai important pentru comuniunea cu Dumnezeu ca cea mai profundă umilință. “Eu locuiesc”, spune Cel Preaînalt și Sfânt, “cu cel smerit și umilit cu duhul”. În timp ce te străduiești cu atâta zel să fii primul, adu-ți aminte că vei fi ultimul înaintea lui Dumnezeu, dacă nu reușești să ai un duh zdrobit și smerit. Mândria inimii îi va face pe mulți să dea greș acolo unde ar fi putut avea succes. “Înaintea onoarei vine umilința” și cel răbdător în spirit este mai bun decât cel cu un spirit mândru. “Când vorbea Efraim, răspândea groaza în Israel. Dar cum a păcătuit cu Baal, a murit.” “Mulți chemați, dar puțini aleși.” Mulți aud invitația harului, sunt puși la probă și încercați; dar puțini sunt sigilați cu sigiliul viului Dumnezeu. Puțini sunt aceia care se vor umili ca un copilaș, pentru ca să intre în Împărăția cerurilor.
Puțini primesc harul lui Dumnezeu cu lepădare de sine, cu un profund și permanent sentiment de nevrednicie. Ei nu pot suporta manifestarea puterii lui Dumnezeu, căci aceasta ar încuraja în ei prețuirea de sine, mândria și invidia. Din cauza aceasta, Domnul poate face așa de puțin pentru noi acum. Dumnezeu dorește ca voi, personal, să căutați desăvârșirea iubirii și a umilinței în propriile voastre inimi. Principala voastră grijă să fie aceea de a cultiva acele trăsături deosebite de caracter care să vă facă potriviți pentru societatea cea curată și sfântă.
-51-
Voi toți aveți nevoie de puterea transformatoare a lui Dumnezeu. Trebuie să-L căutați pentru voi înșivă. De dragul mântuirii voastre, nu neglijați deloc această lucrare. Toate necazurile voastre cresc până acolo că duc la despărțirea de Dumnezeu. Lipsa de unire și certurile voastre sunt roadele unui caracter necreștin.
Am considerat că este bine să tac și să te las să mergi până când ai să vezi și ai să te scârbești de drumul păcătos pe care mergi; dar îndepărtarea de Dumnezeu dă loc la împietrirea inimii și orbirea minții și este mai puțină și tot mai puțină înțelegere a adevăratei stări, până când, în cele din urmă, harul lui Dumnezeu este retras, ca și de la națiunea iudaică.
Doresc ca poziția mea să fie în mod clar înțeleasă. Nu am nici o simpatie pentru atitudinea care a fost luată față de fratele _____. Vrăjmașul a încurajat sentimente de ură în inimile multora. Greșelile făcute de el au fost transmise de la o persoană la alta, au crescut mereu, în timp ce limbi pregătite să bârfească au adăugat gaz pe foc. Părinți care n-au simțit niciodată grija pe care ar fi trebuit să o aibă față de sufletele copiilor lor, care nu le-au impus niciodată restricțiile ce se cuveneau și nu le-au dat educație, sunt acum aceia care manifestă cea mai categorică opoziție când copiii lor sunt disciplinați, mustrați și corectați la școală. Unii dintre acești copii sunt o rușine pentru biserică și o rușine pentru numele de adventiști.
Părinții resping ei înșiși mustrarea și resping mustrarea dată copiilor lor și n-au fost destul de atenți ca să nu manifeste acest lucru de față cu ei. Păcatul părinților a început cu greșita administrare a problemelor familiei lor. Sufletele unora dintre acești copii se vor pierde pentru că ei n-au primit învățătura din Cuvântul lui Dumnezeu și n-au devenit creștini în căminul lor. În loc de a simpatiza cu copiii lor într-un mod nedemn, părinții ar fi trebuit să-i mustre și să susțină astfel pe profesorul credincios. Acești părinți nu au fost ei înșiși uniți cu Hristos, și acesta este motivul teribilei lor neglijări a datoriei. Ei vor culege ceea ce au semănat și sunt siguri de acest seceriș.
-52-
În școală, fratele _____ nu a fost împovărat numai datorită comportamentului rău al copiilor, dar și datorită modului incorect în care părinții și-au îndeplinit obligațiile, care au produs și au hrănit ură față de restricții. Lucrul peste măsură, o grijă continuă, fără să aibă ajutor de acasă, ci mai degrabă o continuă iritare, l-au făcut adesea să-și piardă controlul de sine și să acționeze în mod necuvenit. Unii au profitat de lucrul acesta și greșeli minore au fost făcute să apară ca niște păcate deosebit de grave.
Cei care mărturisesc a fi păzitori ai Sabatului și care încearcă să formeze o unire între Hristos și Belial, care se țin cu o mână de adevăr și cu cealaltă de lume, au înconjurat pe copiii lor și au adus asupra comunității un nor și o atmosferă cu totul străină religiei și Spiritului lui Hristos. Nu îndrăznesc să ia o poziție deschisă împotriva cerințelor adevărului. Ei nu îndrăznesc să ia o poziție curajoasă și să spună că ei nu cred mărturiile; dar, în timp ce teoretic le acceptă pe ambele, ei n-ascultă nici de una, nici de alta. Prin atitudinea lor, ei le neagă pe amândouă. Ei doresc ca Domnul să-și împlinească făgăduințele față de ei, dar refuză să îndeplinească condițiile pe care se bazează aceste făgăduințe. Ei nu vor să renunțe la orice rivalitate pentru Hristos. Sub influența predicării cuvântului, există o înăbușire parțială a celor lumești, dar nici o schimbare radicală a afecțiunilor. Dorințele lumești, pofta firii și a ochilor și lăudăroșenia vieții câștigă până la urmă biruința. Cei ce compun această clasă mărturisesc cu toții că sunt creștini. Numele lor sunt scrise în registrele comunității. Pentru un timp, ei trăiesc o presupusă viață religioasă și apoi își supun inimile, prea adesea, în final, influenței predominante a lumii.
-53-
Oricare ar fi greșelile fratelui _____, atitudinea ta este nejustificată și necreștină. Ați mers înapoi ani de zile în istoria vieții lui și ați căutat tot ce era nefavorabil, fiecare umbră a răului, și l-ați făcut vinovat pentru un cuvânt. Ați adus toate puterile pe care le-ați putut aduna ca să vă susțină în atitudinea voastră de acuzatori. Nu uitați, Dumnezeu Se va purta în același fel cu fiecare dintre voi. “Cu ce judecată veți judeca, cu aceea veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura.” Aceia care au luat parte la această degradantă acțiune se vor mai întâlni cu lucrarea lor. Ce influență crezi că va avea comportamentul tău asupra studenților, care au fost totdeauna refractari când era vorba de restricții? Cum ar afecta aceste lucruri caracterul lor și istoria vieții lor?
Ce spun mărturiile despre aceste lucruri? Chiar și o singură trăsătură rea de caracter sau o singură dorință păcătoasă nutrită va face în cele din urmă fără efect toată puterea Evangheliei. Predominarea unei dorințe păcătoase arată înșelarea sufletului. Fiecare satisfacere a acestei dorințe întărește aversiunea sufletului față de Dumnezeu. Truda, osteneala datoriei și plăcerile păcatului sunt funiile cu care Satana îi leagă pe oameni în cursele lui. Aceia care preferă mai degrabă să moară decât să facă un rău sunt singurii care vor fi găsiți credincioși.
Un copil poate să primească o educație religioasă sănătoasă, dar, dacă părinții, profesorii sau cei ce veghează asupra lui îngăduie caracterului său să fie influențat de către un obicei rău, acel obicei, dacă nu este biruit, va deveni o putere predominantă, iar copilul va fi pierdut.
Mărturia dată de Duhul lui Dumnezeu este aceasta: Nu sta la discuție cu vrăjmașul. Distruge mărăcinii sau, de nu, mărăcinii te vor distruge pe tine. Desțelenește ogorul inimii. Lasă ca lucrarea să meargă profund și serios. Lasă ca lama plugului adevărului să smulgă buruienile și mărăcinii.
Domnul Hristos le-a spus fariseilor mânioși și acuzatori: “Cine este fără păcat să arunce primul cu piatra”. Unde sunt cei fără păcat, care erau gata să-l acuze și să-l condamne pe fratele _____? Dacă viața și caracterele lor ar fi cercetate tot așa de atent și public cum le-au cercetat ei pe ale fratelui _____, unii dintre ei ar ieși mai rău decât au încercat ei să-l prezinte pe el.
-54-
Dar nu îndrăznesc să rămân mult timp fără să vorbesc. Îți vorbesc ție și comunității din Battle Creek. Ai făcut o mare greșeală. Ai tratat nedrept pe acela căruia tu și copiii tăi îi datorați recunoștința, de care însă voi nu vă dați seama. Ești răspunzător pentru influența pe care ai exercitat-o asupra colegiului. Pacea s-a restabilit pentru că studenții își au drumul lor. Cu ocazia unei alte crize, ei vor fi tot atât de hotărâți și de perseverenți cum au fost cu această ocazie; și dacă ei vor găsi un avocat tot așa de capabil cum l-au găsit pe fratele _____, își vor împlini din nou scopul. Dumnezeu le-a vorbit atât profesorilor și studenților, cât și membrilor bisericii, dar n-ai luat în seamă cuvintele Lui. Te-ai gândit că este cel mai bine să-ți urmezi drumul, indiferent de consecințe.
Ca popor, Dumnezeu ne-a dat avertizări, mustrări și sfaturi din stânga și din dreapta, pentru a ne îndepărta de obiceiurile omenești și de rânduielile omenești. El ne cere să fim deosebiți în credință și în caracter și să avem un standard mult mai înalt decât cel lumesc. Fratele _____ a venit printre voi fără să cunoască modul în care Se poartă Dumnezeu cu noi. Fiind de curând venit la credință, el trebuia să învețe aproape totul. Și totuși, fără nici o ezitare, ai fost de acord cu judecata lui. Ai aprobat în el un spirit și un fel de a acționa care nu au nimic din Hristos.
Tu ai încurajat în studenți un spirit de critică, pe care Duhul lui Dumnezeu a căutat să-l înfrângă. I-ai dus până acolo încât să trădeze încrederea. Nu sunt puțini acei tineri dintre noi care sunt îndatorați pentru cele mai valoroase trăsături de caracter cunoștințelor și principiilor primite de la fratele _____. Datorită instruirii lui, mulți sunt de folos nu numai în școala de Sabat, ci și în diferite alte ramuri ale lucrării noastre. Cu toate acestea, influența ta a încurajat nerecunoștința și i-a făcut pe studenți să nesocotească lucrurile pe care ei ar fi trebuit să le dorească.
-55-
Poate că cei care n-au trecut prin unele încercări deosebite se felicită, considerându-se mai buni decât aceia care au fost încercați. Dar puneți-i în cuptorul încercărilor și poate că nu vor rezista nici măcar cât aceia pe care i-au criticat și i-au judecat greșit. Cât de puțin putem cunoaște din suferința inimii celuilalt! Cât de puțini sunt aceia care înțeleg situațiile celuilalt! De aici vine și greutatea de a da un sfat înțelept. Ce ni se pare nouă că este un sfat potrivit ar putea, în realitate, să fie exact invers.
Fratele _____ a fost un căutător zelos de cunoștințe. El a căutat să le imprime studenților realitatea faptului că ei sunt răspunzători pentru timpul lor, pentru talentele lor, pentru ocaziile pe care le au. Este imposibil pentru un om să aibă o atât de mare grijă, să poarte răspunderi așa de grele, fără să fie grăbit, obosit și nervos. Aceia care refuză să primească poveri care să le solicite tăria până la maximum nu știu nimic de presiunea ce se exercită asupra acelora care trebuie să poarte aceste poveri.
Sunt unii în colegiu care privesc numai la ceea ce a creat nefericire și neplăcere în relațiile lor cu fratele _____. Aceste persoane n-au spiritul acela nobil, asemenea Domnului Hristos, care nu se gândește la rău. Ei s-au folosit la maximum de orice cuvânt sau acțiune nechibzuită și și-au reamintit într-un timp când invidia, prejudecata și gelozia erau active în inimile necreștine.
Un scriitor a spus că “memoria invidiosului nu este altceva decât un rând de cârlige pentru a atârna în ele animozitățile”. Sunt mulți în lume care consideră că este o dovadă de superioritate să ții socoteala lucrurilor și a persoanelor pe care “nu le poți suporta”, mai degrabă decât a lucrurilor și persoanelor de care ești atras. Dar nu așa spune marele apostol. El îi sfătuiește pe frații săi: “Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună și orice laudă, aceea să vă însuflețească.”
-56-
Invidia nu este numai o pervertire a firii, ci și o nemulțumire care tulbură toate facultățile. Ea a început cu Satana. El a dorit să fie primul în ceruri și, pentru că n-a putut să aibă toată puterea și slava pe care le dorea, s-a răzvrătit împotriva guvernării lui Dumnezeu. El i-a invidiat pe primii noștri părinți și i-a ispitit să păcătuiască, în felul acesta ruinându-i atât pe ei, cât și tot neamul omenesc.
Omul invidios închide ochii în fața calităților bune și a faptelor bune ale altora. El este totdeauna gata să vorbească de rău și să prezinte greșit ceea ce, de fapt, este excelent. Adesea, oamenii mărturisesc și iartă greșelile altora, dar este puțină speranță de la omul invidios. Aceasta pentru că a invidia o persoană înseamnă să admiți că el îți este superior, iar mândria nu admite nici o concesie. Dacă se face o încercare de a convinge pe cel invidios de păcatul său, el devine și mai pornit împotriva obiectului patimii sale și, prea adesea, este incurabil.
Omul invidios împrăștie otravă oriunde merge, înstrăinând pe prieteni și stârnind ură și răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și a omului. El caută să fie considerat ca fiind cel mai bun și cel mai mare, nefăcând eforturi eroice cu lepădare de sine de a atinge ținta desăvârșirii, ci stând pe loc și micșorând meritele altora.
Invidia a fost nutrită în inimile unora din comunitate, ca și de la Colegiu. Dumnezeu este nemulțumit de poziția ta. Te somez, pentru Dumnezeu, nu trata pe altul așa cum l-ai tratat pe fratele _____. O natură nobilă nu se înalță cauzând altora dureri sau găsind plăcere în a descoperi deficiențele lor. Un ucenic al Domnului Hristos se va depărta cu scârbă de acest prânz al scandalului. Unii care au fost activi cu ocazia aceasta repetă atitudinea luată față de unul din slujitorii Domnului ce era suferind, unul care și-a sacrificat sănătatea și puterea în slujba lor. Domnul a reabilitat cauza celui asuprit și și-a întors lumina feței Sale asupra slujitorului Său suferind. Am văzut apoi că Dumnezeu va dovedi că aceste persoane sunt vinovate, așa cum a făcut acum, pentru a scoate la iveală ceea ce era în inimile lor.
-57-
Când David a păcătuit, Dumnezeu i-a oferit posibilitatea să aleagă, să primească pedeapsa de la Dumnezeu sau din mâna oamenilor. Împăratul pocăit a ales să cadă în mâna lui Dumnezeu. Compătimirea milostivă a celui rău este crudă. Omul greșit, păcătos, poate să se păstreze pe drumul cel drept numai prin puterea lui Dumnezeu și, cu toate acestea, este totuși cu inima împietrită, neiertător față de fratele său greșit. Frații mei din Battle Creek, ce raport veți prezenta la bara de judecată a lui Dumnezeu? O mare lumină v-a fost dată, prin mustrări, avertizări și apeluri. Cum ați respins în mod disprețuitor razele trimise de cer?
Limba ce se complace în răutate, limba care flecărește, care spune: “Spune-mi și-am să-ți spun și eu”, este numită de apostolul Iacov “focul gheenei”. Ea aruncă cărbuni aprinși în toate părțile. Ce-i pasă bârfitorului că îl defăimează pe cel nevinovat? El nu-și va opri lucrarea cea rea, deși nimicește speranța și curajul în aceia care deja se prăbușesc sub povara lor. El n-are altă grijă decât satisfacerea înclinațiilor lui iubitoare de scandal. Chiar și cei care mărturisesc că sunt creștini își închid ochii față de tot ceea ce este curat, sincer, nobil și iubitor și strâng tot ce este îndoielnic și neplăcut și apoi le trâmbițează în lume.
Voi ați deschis larg ușile ca Satana să intre. I-ați dat un loc de cinste în cercetările voastre sau în întâlnirile inchizitoriale. Dar n-ați dat pe față nici un respect față de un caracter deosebit, realizat de-a lungul anilor de credincioșie. Gelozia și o vorbire răzbunătoare au colorat astfel acțiunile și motivele pentru ca să se potrivească cu ideile voastre. Ei au făcut ca negrul să arate alb și ceea ce era alb, negru. Când au fost mustrați pentru declarațiile lor, unii au spus: “Este adevărat.” Să admitem că cele afirmate sunt adevărate. Justifică aceasta atitudinea voastră? Nu, categoric nu! Dacă Dumnezeu ar lua toate acuzațiile care într-adevăr ar putea fi aduse împotriva ta și le-ar împleti într-un bici, ca să te pedepsească, rănile tale ar fi mai multe și mai profunde decât acelea pe care le-ai făcut tu fratelui _____. Chiar faptele pot fi astfel prezentate, încât să transmită o impresie falsă. Nu ai dreptul să strângi fiecare lucru ce se spune împotriva lui și să-l folosești apoi spre a-i ruina reputația și a-i distruge capacitatea lui de a fi folositor. Dacă Domnul ar manifesta față de tine același spirit pe care l-ai manifestat tu față de fratele tău, ai fi nimicit fără milă. N-ai nici o mustrare de conștiință? Mi-e teamă că nu. A sosit timpul ca această vrajă satanică să-și piardă puterea. Dacă fratele _____ ar fi așa cum l-ai prezentat tu că este — dar eu știu că nu este așa, nici atunci atitudinea ta n-ar fi justificată.
-58-
Când ascultăm un reproș la adresa fratelui nostru, ne încărcăm cu acel reproș. La întrebarea: “Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfânt?”, psalmistul răspunde: “Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu și spune adevărul din inimă. Acela nu clevetește cu limba lui, nu face rău semenului său și nu aruncă ocara asupra aproapelui său.”
Ce lume de bârfeli ar fi evitată dacă fiecare om și-ar aduce aminte că aceia care îi spun greșelile altora vor face publice tot atât de neîngrădit greșelile lui cu o ocazie favorabilă. Trebuie să ne străduim să gândim bine despre toți oamenii, în mod deosebit despre frații noștri, până când vom fi determinați să gândim altfel. Nu trebuie să ne grăbim în a primi și crede vești rele. Adesea, ele sunt rezultatul invidiei sau al unei înțelegeri greșite sau poate că au pornit dintr-o exagerare sau dintr-o prezentare parțială a faptelor. Gelozia și suspiciunea, o dată ce-i permitem să ia loc, vor semăna pretutindeni, asemenea pufului de scaieți. Dacă cunoști un frate care se află pe drumul rătăcirii, atunci este timpul să-ți arăți adevăratul tău interes față de el. Mergi la el cu blândețe, roagă-te cu el și pentru el, aducându-ți aminte prețul nespus de mare pe care Domnul Hristos l-a plătit pentru răscumpărarea lui. În felul acesta, poți mântui un suflet de la moarte și vei acoperi o sumedenie de păcate.
Va continua.