Continuare.
Te sfătuiesc să te umilești în inima ta și să-ți mărturisești greșelile. Nu uita cumplita însărcinare pe care David i-a dat-o lui Solomon, pe patul de moarte. “Eu merg pe calea pe care merge toată lumea. Întărește-te și fii om! Păzește poruncile Domnului, Dumnezeului tău, umblând în căile Lui și păzind legile Lui, poruncile Lui, hotărârile Lui și învățăturile Lui, după cum este scris în legea lui Moise, ca să izbutești în tot ce vei face și ori încotro te vei întoarce.” Pune acest sfat la inimă. Nimeni să nu te amăgească să faci ce este rău. În timp ce este rușinos să păcătuiești, să știi că nu este rușinos, ci mai degrabă este o onoare ca cineva să-și mărturisească păcatele. Păstrează-ți adevărata personalitate și cultivă în mod deosebit demnitatea. Dă la o parte mândria, îngâmfarea și falsa demnitate, căci consecințele lor sunt teribile.
Nu cântecul zgomotos, compania chefliilor sau băuturile alcoolice pot să te facă om înaintea lui Dumnezeu sau să-ți veselească inima în vreme de suferință sau necaz. Numai adevărata religie poate fi plăcerea și mângâierea ta. Educația pe care ai primit-o în instituție n-a fost mai rigidă și mai severă decât ți-a poruncit Cuvântul lui Dumnezeu. Vei numi oare pe Dumnezeu nedrept? Îi vei spune oare în față că este arbitrar, pentru că declară că cei ce fac răul vor fi despărțiți de prezența Sa?
Cât de clar este tabloul pe care îl găsim în Cuvântul lui Dumnezeu despre modul în care Se poartă Dumnezeu cu omul care acceptă invitația Sa la nuntă, dar care nu îmbracă haina de nuntă care a fost pregătită pentru el, haina neprihănirii Domnului Hristos! Omul consideră că hainele sale mânjite sunt destul de bune pentru a veni în prezența lui Dumnezeu, a Domnului Hristos. Dar el a fost aruncat afară ca unul care L-a insultat pe Domnul Său și a abuzat de iubirea Lui plină de bunătate.
-510-
Fratele meu, neprihănirea ta nu va fi suficientă. Tu trebuie să te îmbraci în haina îndreptățirii Domnului Hristos. Nu uita încercarea severă pe care Domnul Hristos a îndurat-o în pustia ispitirii, în ceea ce privește apetitul. El a fost istovit, slăbit de acel post lung, pentru tine și pentru mine; a luptat și l-a biruit pe Satana, ca să ne poată oferi opoziție avantajoasă, dându-ne tărie divină pentru a birui apetitul și orice pasiune nesfântă.
Te rog să privești această problemă așa cum este ea. Atunci când te unești cu cei care Îl disprețuiesc pe Dumnezeu, bând bere, vin sau băuturi tari, imaginează-ți-L pe Domnul Isus stând înaintea ta, suferind cele mai puternice dureri din cauza foamei, ca să poată frânge puterea lui Satana și să facă posibil ca omul să biruiască spre binele său. Adu-ți aminte că atunci când împreună cu cei care sunt fără Dumnezeu, care resping adevărul și resping mântuirea, ridici cana cu bere spumoasă, Isus este acolo și privește la tine, chiar acel Isus pe care tu Îl consideri Mântuitorul tău, în care ți-ai concentrat nădejdea vieții veșnice. O, cum poți, cum poți să fii așa de slab să înțelegi și să nu vezi influența acestor lucruri asupra ta și asupra altora! Tu ai călcat cel mai solemn legământ și apoi vorbești că ești persecutat.
Când cei care se simt obligați să facă ceva pentru a frânge puterea lui Satana, pe care acesta o exercită asupra tinerilor noștri, cum poți sta înaintea lor sfidător, fără nici o părere de rău pentru comportarea ta? Îți spun cu durere că, dacă nu-ți schimbi obiceiurile, nu te mai pot ține în lucrarea lui Dumnezeu ca traducător. Cum privește oare Mântuitorul, care și-a dat viața pentru tine, această atitudine a ta? Și totuși tu consideri că ești persecutat. “Căci toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-și primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.” Când stai înaintea acestui mare și înfricoșat tribunal, știind că împotriva deciziilor lui, care nu pot fi greșit interpretate sau greșit înțelese, nu se poate face recurs, atunci vei fi fără cuvânt. Nu vei avea nimic de spus în apărarea umblării tale. Vei fi vinovat, condamnat și fără speranță, afară de cazul în care îndepărtezi acum păcatele din viața ta, cu o lucrare de pocăință serioasă, și te îmbraci în haina neprihănirii Domnului Hristos.
-511-
Ce altă atitudine putea fi luată față de tine decât aceea care a fost luată? Am cele mai profunde sentimente de părere de rău și iubire pentru tine, dar nu voi rosti niciodată cuvinte de falsă simpatie, care să te susțină în răzvrătirea ta și în sfidarea acelora pe care Dumnezeu i-a așezat în poziții de răspundere în lucrarea Sa. Am prea multă considerație pentru tine ca să-ți spun, așa cum în mod sigur alții au făcut-o, că-ți va fi bine dacă iei o asemenea poziție, o asemenea atitudine, bătându-ți joc de anii tăi, de vârsta ta, deformând chipul moral al lui Dumnezeu în sufletul tău, înșelând propria ta inimă, deformându-L pe Acela care te-a răscumpărat cu prețul sângelui Său.
Domnul Hristos a spus: “Celui ce va birui, îi voi da să șadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum și Eu am biruit și am șezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.” Ești biruitor sau ești biruit de plăcerile, apetitul și pasiunile tale?
Pentru a avea încredere totală în traducerea lucrărilor noastre, pentru a mânui lucrurile sfinte, nu trebuie oare să ai o deplină legătură cu Dumnezeu și o desăvârșită consacrare în slujba Sa? Nu trebuie să te afli acolo unde îngerii cei sfinți pot să-ți slujească, dându-ți înțelepciune și cunoștințe, așa cum Dumnezeu i-a dat lui Daniel, ca să te inspire, să-ți dea idei corecte, ca să poți traduce corect aceste lucrări? Dacă alegi să-ți deschizi inima în fața sugestiilor lui Satana, dacă alegi societatea vrăjmașilor lui Hristos, aștepți oare ca Dumnezeu să facă o minune, nelăsându-te să te supui puterii lui Satana? Îngerii cei răi se strâng în jurul tău, dar ei sunt oaspeți invitați. Ei fac propuneri, iar tu le accepți. Până când nu ești hotărât să asculți de voia lui Dumnezeu, nu poți să te bucuri de călăuzirea Lui.
Isus așteaptă de la toți cei care pretind că sunt ostași ai Săi să facă slujba pentru El. El așteaptă de la tine să-l recunoști pe vrăjmaș și să-i reziști, nu să-l inviți să aibă încrederea ta și să trădezi astfel încrederea cea sfântă. Domnul te-a așezat într-o poziție în care poți să fii înălțat și înnobilat și să obții marea capacitate necesară pentru lucrarea Sa. Dacă nu obții aceste calificări, atunci singurul vinovat ești tu.
-512-
Există trei căi prin care Domnul ne călăuzește și ne face capabili să putem călăuzi și noi pe alții. Cât de mult cunoaștem glasul Său, deosebindu-l de acela al unui străin? Domnul ne descoperă voia Sa în Cuvântul Său, în Sfânta Scriptură. Glasul Său este, de asemenea, descoperit în lucrările Sale providențiale și va fi recunoscut, dacă noi nu ne despărțim sufletele de Domnul, mergând pe căile noastre, făcând lucruri după propria noastră voință și dând curs îndemnurilor inimii nesfințite, până când simțurile devin atât de confuze, încât lucrurile cele veșnice nu mai sunt deslușite, iar glasul lui Satana așa de mascat, încât va fi primit ca fiind glasul lui Dumnezeu.
O altă cale prin care glasul lui Dumnezeu este auzit sunt apelurile Duhului Său Cel Sfânt, impresionând inima și marcând caracterul. Dacă ai îndoieli cu privire la vreun subiect, atunci, în primul rând, consultă Cuvântul Scripturii. Dacă într-adevăr ai început viața de credință și te-ai consacrat lui Dumnezeu ca să fii în totul al Lui, El te-a luat să te modeleze și să-ți dea formă în armonie cu planurile și scopurile Sale, ca să poți fi un vas de cinste. Tu trebuie să ai o dorință zeloasă pentru a fi maleabil în mâinile Sale și să-L urmezi oriunde te va conduce. Atunci, te încrezi în El ca să realizeze planurile Sale, dar, în același timp, conlucrezi cu El, la propria ta mântuire, cu teamă și cutremur. Tu, fratele meu, vei găsi că este dificil; pentru că n-ai învățat din experiență să cunoști glasul Păstorului cel Bun, aceasta te va duce la îndoială și te va pune în primejdie. Tu trebuie însă să fii în stare să deosebești glasul Său.
-513-
Exercitarea voinței
Adevărata religie are de-a face cu voința. Voința este puterea ce guvernează natura omului, aducând toate celelalte facultăți sub stăpânirea ei. Voința nu este gustul sau înclinația, ci este puterea de decizie care lucrează în fiii oamenilor, spre ascultarea sau neascultarea de Dumnezeu.
Ești un tânăr inteligent; dorești să-ți trăiești viața în așa fel, încât să te pregătești pentru cer. Adesea ești descurajat, găsindu-te la un moment dat slab din punct de vedere moral, sclav al îndoielilor și stăpânit de practici și obiceiuri ale vechii tale vieți de păcat. Găsești că natura ta emoțională este necredincioasă față de tine, față de cele mai bune hotărâri ale tale. Nimic nu pare adevărat. Propria ta instabilitate te duce să te îndoiești de sinceritatea acelora care doresc să-ți facă bine. Cu cât te lupți mai mult cu îndoiala, cu atât mai mult totul pare ireal, până când se pare că nu este nicăieri un teren solid, sigur pentru tine. Făgăduințele tale par asemenea unor funii de nisip și privești în aceeași lumină ireală cuvintele și lucrările acelora în care ar trebui să te încrezi.
Vei fi totdeauna într-o continuă primejdie, până când vei înțelege adevărata putere, adevărata forță a voinței. Poți crede și poți făgădui orice, toate lucrurile, dar făgăduințele tale sau credința ta nu au nici o valoare, până când nu-ți vei pune voința de partea adevărului și a acțiunii. Dacă lupți lupta credinței cu toată puterea, vei birui. Nu te poți încrede în sentimentele, în impresiile și emoțiile tale, pentru că ele nu sunt vrednice de încredere, în mod deosebit datorită ideilor tale pervertite; iar cunoașterea făgăduințelor tale călcate și legămintelor tale nerespectate îți slăbește încrederea în tine însuți, cum și credința altora în tine.
Dar nu trebuie să ajungi la disperare. Trebuie să fii hotărât să crezi, deși nimic nu ți se pare real și adevărat. Nu este nevoie să-ți spun eu că tu singur te-ai adus în această situație de neinvidiat. Trebuie să-ți recâștigi încrederea în Dumnezeu și în frații tăi. Depinde de tine să-ți supui propria voință, voinței lui Isus Hristos; și făcând lucrul acesta, Dumnezeu te va lua imediat în stăpânire și va lucra în tine și voința, și înfăptuirea, după buna Lui plăcere. Întreaga ta natură va fi adusă atunci sub controlul Duhului lui Hristos și chiar gândurile tale vor fi supuse Lui. Tu nu-ți poți controla, nu-ți poți stăpâni impulsurile și emoțiile așa cum ai dori; dar îți poți controla voința și poți să faci o schimbare totală în viața ta. Supunându-ți voința lui Hristos, atunci viața ta va fi ascunsă cu Hristos în Dumnezeu și aliată cu puterea care este mai presus de toate domniile și puterile. Atunci vei avea tărie de la Dumnezeu, care te va ține strâns în tăria Lui; și o lumină nouă, chiar lumina unei credințe vii, va străluci asupra ta. Dar voința ta trebuie că conlucreze cu voința lui Dumnezeu, și nu cu voința acelor prieteni prin care Satana lucrează mereu pentru a te prinde în cursă și a te nimici.
-514-
N-ar trebui oare să te așezi, fără întârziere, într-o dreaptă legătură cu Hristos? Nu vei spune: “Îmi voi supune voința lui Isus și voi face lucrul acesta chiar acum”, și din acest moment să fii cu totul de partea Domnului? Nu mai da atenție obiceiurilor, dorințelor, apetitului și pasiunilor. Nu-i da nici o șansă lui Satana, ci spune-i: “Ești un ipocrit ticălos!” Închide ușa, astfel încât Satana să nu te mai acuze și să te descurajeze. Spune: “Eu voi crede; cred că Dumnezeu este ajutorul meu”, și vei constata că ești biruitor în Dumnezeu. Păstrând cu tărie voința de partea Domnului, fiecare emoție va fi adusă roabă ascultării de voința Domnului Isus. Vei constata atunci că picioarele tale stau pe stânca cea tare. Aceasta va cere adesea fiecare părticică a puterii voinței pe care o ai; dar Dumnezeu este Acela care lucrează pentru tine și vei ieși din acest proces modelator un vas de cinste.
Vorbește cu și despre credință. Stai și rămâi de partea lui Dumnezeu. Nu-ți pune piciorul pe terenul vrăjmașului și atunci Domnul va fi ajutorul tău. El va face pentru tine ceea ce tu singur nu poți face. Rezultatul va fi acela că vei deveni asemenea “unui cedru din Liban”. Viața ta va fi o viață nobilă și faptele tale vor fi săvârșite în Dumnezeu. Va fi atunci în tine o putere, un zel și o simplitate care te vor face un instrument lustruit în mâinile lui Dumnezeu.
-515-
Ai nevoie să bei zilnic din fântâna adevărului, ca să înțelegi secretul plăcerii și bucuriei în Domnul. Dar nu trebuie să uiți că voința ta este izvorul tuturor acțiunilor tale. Această voință, care formează un important factor în caracterul omului, a fost, la căderea în păcat, supusă controlului și stăpânirii lui Satana; și de atunci, el lucrează totdeauna în om și voința, și înfăptuirea, după cum are plăcerea, dar spre ruina și mizeria totală a omului. Dar sacrificiul infinit al lui Dumnezeu, prin faptul că L-a dat pe Domnul Isus, Fiul Său cel iubit, spre a deveni o jertfă pentru păcat, Îl face în stare să spună, fără să calce vreun principiu al guvernării Sale: “Supune-te Mie; dă-Mi Mie voința ta; ia-o de sub controlul lui Satana și atunci am să o iau Eu în stăpânire. Apoi voi putea lucra în tine și voința, și înfăptuirea, după buna Mea plăcere.” Când El îți dă gândul, voința ta devine asemenea voinței Sale și caracterul tău este transformat spre a fi asemenea caracterului Domnului Hristos. Este scopul tău să faci voia lui Dumnezeu? Dorești să asculți de Sfânta Scriptură? “Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze.”
Nu există altceva mai de preț decât să-L urmezi pe Domnul Hristos, atunci când refuzi să-ți satisfaci înclinațiile și te hotărăști să asculți de Dumnezeu. Nici simțămintele și nici emoțiile tale nu fac din tine un copil al lui Dumnezeu, ci împlinirea voinței lui Dumnezeu. O viață în care să fii de folos îți stă înainte, dacă voința ta va deveni voința lui Dumnezeu. Apoi poți sta în plinătatea bărbăției, a maturității date de Dumnezeu, ca un exemplu de fapte bune. Atunci vei ajuta la menținerea regulilor de disciplină, în loc să ajuți la dărâmarea lor. Atunci vei ajuta la păstrarea ordinii, în loc să disprețuiești și să îndemni la dezordine, chiar prin felul tău de viață. Îți spun, în temere de Dumnezeu: știu ce vei putea fi dacă îți așezi voința de partea lui Dumnezeu. “Noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu.” Poți să-ți aduci la îndeplinire lucrările tale pentru prezent și veșnicie în așa fel, încât să reziste probei judecății. Vrei să încerci? Nu vrei să faci acum o schimbare categorică, sinceră? Tu ești obiectul iubirii și mijlocirii Domnului Hristos. Nu vrei să te supui acum lui Dumnezeu și să-i ajuți pe cei care sunt așezați ca santinele, să păzească interesele lucrării Sale, în loc să le aduci durere și descurajare?
516-
Lectura potrivită pentru copii
Scumpe frate E.,
Tocmai am citit Review and Herald și am văzut articolul tău, în care dai o listă de cărți bune pentru tinerii noștri. Am fost foarte surprinsă când am citit recomandarea unor astfel de cărți, cum ar fi: Coliba unchiului Tom și Robinson Crusoe. Ești în primejdia de a deveni oarecum neglijent în ceea ce scrii. Ar fi bine să gândești și să studiezi cu atenție tot ceea ce trebuie să fie imortalizat în scris. Sunt într-adevăr alarmată să constat că vederea, concepția ta spirituală cu privire la problema alegerii și recomandării cărților pentru lectura tinerilor noștri nu este clară. Eu știu că recomandarea în revistele noastre a unor astfel de cărți ce orbesc și sucesc mințile, cum este Coliba unchiului Tom, va justifica în multe minți citirea și a altora care nu sunt altceva decât ficțiuni. Această recomandare va determina o lucrare apăsătoare pentru aceia care se străduiesc să-i facă pe tineri să renunțe la citirea de literatură de ficțiune. Am văzut în repetate rânduri consecințele rele care apar în urma citirii unor astfel de cărți, ca acelea pe care le-ai recomandat, și am un articol gata pregătit, în care îi avertizez pe tinerii noștri asupra acestei probleme.
Fii atent, fratele meu, să nu te îndepărtezi de cercetarea Scripturilor. Mi-a fost descoperit că, prin cumpărarea și vânzarea cărților de povești, frații noștri sunt atrași în cursă de Satana. Aceasta îi face pe copiii noștri să cheltuiască banii pe acele cărți care le înfierbântă imaginația și-i face incapabili să-și îndeplinească îndatoririle reale ale vieții practice. Poți fi sigur că această recomandare a voastră va fi luată în considerație. Tinerii n-au nevoie de o astfel de aprobare sau o astfel de libertate, căci gustul și înclinațiile lor sunt îndreptate în această direcție. Dar sper ca astfel de recomandări să nu mai apară niciodată. Probabil că te-ai îndepărtat de Domnul Isus și de învățăturile Lui și nu-ți dai seama de lucrul acesta.
-517-
Este lucrarea lui Satana să le prezinte tinerilor noștri, în ziare și cărți, povești ce fascinează simțurile, în felul acesta distrugându-le gustul pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Scumpul meu frate, nu pune tot ceea ce-ți vine în minte în paginile revistei Review and Herald, ci scrie cu multă grijă. Dacă Spiritul Domnului Hristos te inspiră să scrii, atunci folosește-ți pana simțind povara pentru suflete, plângând între tindă și altar și strigând: “Doamne, îndură-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moștenirea Ta.” Dar dacă numai propriile tale simțăminte și mintea ta activă te îndeamnă să scrii, atunci reține-te, până când Duhul Domnului te presează și te inspiră. Să nu crezi că, dacă urmezi un anume drum în viață și faci anumite lucruri, înseamnă că ele sunt bune și că trebuie să le prezinți și altora ca o regulă sau ca un ghid. Nu este cel mai bun lucru pentru tine să te simți liber să spui ce crezi tu cu privire la aceste lucruri, recomandând cărți care nu te îndeamnă spre spiritualitate sau evlavie. Dacă îți imaginezi că o astfel de lectură va dezvolta principii ferme, nemânjite, te înșeli. Domnul să te ajute să umbli cu multă atenție și în umilință și nu publica în reviste declarații ce duc pe căi greșite; căci ele vor fi considerate ca fiind aprobate de poporul nostru. Astfel, tu îi împovărezi pe alții, care trebuie să contracareze influența acestor sentimente.
Fratele meu, vei fi în siguranță dacă vei umbla în umilință cu Dumnezeu. Tremur atunci când citesc multele tale articole care dau sfaturi și fac reguli pentru alți slujitori ai Evangheliei. Nu este potrivit, nu este bine pentru tine să ai atâtea de spus în această direcție. Dacă devii mulțumit de tine și plin de încredere în tine, cu siguranță că Domnul te va lăsa să faci unele greșeli. Ai nevoie să-ți păzești sufletul foarte atent și să cauți să ai o experiență zilnică și vie în lucrurile lui Dumnezeu. Trebuie să-ți ții eul ascuns și lasă-L pe Domnul Isus Hristos să apară. Hristos este tăria ta, scutul tău; tu ești un om slab, supus greșelii, și ai nevoie să fii foarte atent, ca nu cumva să te împiedici și să cazi. Te somez să ai grijă ca nu cumva, prin cuvânt sau faptă, să pătezi lucrarea cea sfântă a lui Dumnezeu.
-518-
Am fost foarte recunoscătoare că poți să acționezi ca o parte a acestei mari lucrări. Isus te iubește și El va lucra împreună cu eforturile tale, dacă ai o legătură vie cu Dumnezeu. Dar trebuie să trăiești o viață de veghere și rugăciune. Nu deveni nepăsător. Nu te despărți de Isus, ci adu-L în experiența vieții tale de fiecare zi. Nu lucra pentru tine și pentru alții prin mărturisiri și sfaturi neglijente; ci trebuie să știi că, dacă nu-L primești pe Domnul Hristos în inima ta, dacă ochii tăi nu sunt ațintiți numai la slava lui Dumnezeu, mândria va pune stăpânire pe inima ta, prețuirea de sine va predomina și, mai înainte de a fi conștient de acest lucru, vei ajunge să umbli în mod nepăsător: “Croiți cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce șchiopătează să nu se abată din cale, ci mai degrabă să fie vindecat.”
Sunt mulți tineri pe care Dumnezeu i-a înzestrat cu calități superioare. El le-a dat cele mai bune talente; dar puterile lor au fost vlăguite, mintea lor a devenit confuză și slabă și ani de zile ei n-au crescut în har și în cunoașterea temeiurilor credinței noastre, pentru că și-au satisfăcut gustul de a citi povești. Ei au o dificultate tot atât de mare de a-și controla apetitul sau plăcerea pentru o astfel de lectură superficială, după cum are bețivul de a-și stăpâni pofta după băuturi alcoolice. Aceștia pot să fie astăzi legați de casele noastre de editură și să fie lucrători eficienți, să țină registrele, să pregătească material pentru tipărit, să facă corectură; dar talentele lor au fost pervertite până acolo că au devenit dispeptici mintal și, în consecință, nu sunt capabili să ocupe o poziție de răspundere în nici un loc. Imaginația le este bolnavă. Ei trăiesc o viață ireală. Nu sunt pregătiți, nu sunt capabili pentru împlinirea îndatoririlor practice ale vieții; și ceea ce este cel mai trist și descurajator este faptul că au pierdut orice plăcere pentru o lectură bună. Au ajuns orbiți și fermecați de o astfel de hrană pentru minte, cum sunt poveștile foarte captivante cuprinse în cartea Coliba unchiului Tom. Cartea aceasta a făcut mult bine, la vremea ei, acelora care au avut nevoie de o trezire în legătură cu ideile lor greșite cu privire la sclavie; dar noi ne aflăm acum pe pragul lumii veșnice, unde astfel de povestiri nu sunt necesare în pregătirea pentru viața veșnică.
Va continua.