Continuare.
Fie ca toți aceia care mărturisesc a crede adevărul pentru acest timp și vor să fie reformatori să acționeze în armonie cu credința lor. Dacă cineva, al cărui nume este scris în registrul comunității, fabrică vin sau cidru pentru piață, să se lucreze cu el în mod sincer și, dacă continuă să practice acest lucru, trebuie să fie pus sub dezaprobarea bisericii. Cei care nu vor fi convinși să nu mai facă lucrul acesta nu sunt vrednici să ocupe un loc și să aibă un nume în poporul lui Dumnezeu. Noi trebuie să fim urmașii Domnului Hristos și să punem inimile și influența noastră împotriva practicilor rele. Cum ne vom simți, în ziua în care judecățile lui Dumnezeu vor fi revărsate, să întâlnim oameni care au devenit bețivi datorită influenței noastre? Trăim în antitipica zi a ispășirii și cazul nostru trebuie să vină în curând înaintea lui Dumnezeu. Cum vom sta în curțile cerului, dacă comportamentul nostru a încurajat la folosirea stimulentelor care pervertesc rațiunea și distrug virtutea, curăția și iubirea de Dumnezeu?
Un învățător al legii L-a întrebat pe Isus: “‘Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?’ Isus i-a zis: ‘Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?’ El a răspuns: ‘Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău; și pe aproapele tău ca pe tine însuți’. ‘Bine ai răspuns’, i-a zis Isus; ‘fă așa, și vei avea viața veșnică’”. Viața veșnică este premiul pus în joc și Domnul Hristos ne spune cum o putem câștiga. El ne îndreaptă la cuvântul scris: “Cum citești?” Acolo ne este arătată calea; noi trebuie să-L iubim pe Dumnezeu mai presus de orice și pe aproapele nostru ca pe noi înșine. Dar dacă iubim pe aproapele nostru ca pe noi înșine, atunci nu vom aduce la piață nimic care să fie o cursă pentru el.
A iubi pe Dumnezeu și pe om, aceasta este toată datoria noastră de creștin. Legea iubirii este scrisă pe tablele sufletului, Duhul lui Dumnezeu locuiește în el și caracterul Său se manifestă în fapte bune. Isus S-a făcut sărac pentru ca prin sărăcia Lui noi să ne putem îmbogăți. Ce sacrificii suntem dispuși să facem de dragul Lui? Am tezaurizat noi iubirea Lui în inimile noastre? Iubim noi pe aproapele nostru așa cum ne iubește Domnul Hristos pe noi? Dacă avem această iubire pentru suflete, ea ne va face să fim foarte atenți, ca nu cumva, prin cuvintele, prin faptele sau influența noastră, în vreun fel oarecare, să așezăm ispita înaintea acelora care au puțină putere morală. Noi nu vom blama pe cel slab și suferind, așa cum făceau mereu fariseii, ci ne vom strădui să îndepărtăm orice piatră de poticnire din calea fraților noștri, ca nu cumva cel ce șchiopătează să fie abătut din cale.
-360-
Ca popor, noi mărturisim că suntem reformatori purtători de lumină în lume, santinele credincioase pentru Dumnezeu, păzind fiecare cale prin care Satana ar putea veni cu ispitele sale ca să pervertească apetitul. Exemplul și influența noastră trebuie să fie o putere de partea reformei. Noi trebuie să ne abținem de la orice practică ce ar slăbi conștiința sau ar încuraja ispita. Nu trebuie să-i deschidem vreo ușă lui Satana, care să-i ofere acces la mintea unei ființe omenești create după chipul lui Dumnezeu. Dacă toți ar fi vigilenți și credincioși în păzirea deschiderilor făcute de folosirea moderată a așa-numitelor băuturi nevătămătoare, ca vinul și cidrul, atunci calea spre beție ar fi închisă. În fiecare comunitate este nevoie de o atitudine și o voință hotărâtă de a nu atinge, a nu gusta și a nu umbla cu aceste băuturi și atunci reforma în ceea ce privește cumpătarea va fi puternică, permanentă și în mod deplin.
Iubirea de bani îi va duce pe oameni la violarea conștiinței. Poate că acei bani pot fi aduși în tezaurul Domnului, dar El nu va primi nici o astfel de jertfă; aceasta este o ofensă pentru El. Banii aceia au fost obținuți prin călcarea Legii Sale, care cere ca omul să-și iubească aproapele ca pe sine însuși. Nu este nici o scuză pentru călcătorul legii să spună că, dacă el nu face vin și cidru, fac alții și aproapele poate tot atât de bine să devină un bețiv. Pentru că cineva pune sticla la buzele aproapelui său, își va permite creștinul să-și păteze hainele cu sângele sufletelor și să stârnească astfel blestemul pronunțat asupra acelora care pun această ispită în calea celor greșiți? Isus îi cheamă pe urmașii Săi să stea sub steagul Său și să ajute la nimicirea lucrării diavolului.
-361-
Răscumpărătorul lumii, care cunoaște bine starea societății din zilele din urmă, prezintă mâncarea și băutura ca fiind păcatele ce condamnă veacul acesta. El ne spune că așa cum era în zilele lui Noe, tot așa va fi și când va veni Fiul omului. “Mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și n-au știut nimic, până când a venit potopul și i-a luat pe toți, tot așa va fi la venirea Fiului omului.” Exact asemenea stări de lucruri vor exista în zilele din urmă, și aceia care cred și primesc aceste avertizări vor fi foarte atenți să nu cumva să ia o poziție care să-i aducă sub condamnare.
Fraților, să privim această problemă în lumina Sfintelor Scripturi și să exercităm o hotărâtă influență de partea temperanței în toate lucrurile. Merele și perele sunt daruri ale lui Dumnezeu; ele pot fi folosite în mod minunat ca articole sănătoase de hrană sau se poate abuza de ele, folosindu-le în mod greșit. Dumnezeu deja distruge viile și recolta de mere, din cauza practicilor păcătoase ale oamenilor. Noi stăm înaintea oamenilor ca reformatori; să nu le dăm nici o ocazie celor necredincioși să reproșeze ceva credinței noastre. Domnul Hristos a spus: “Voi sunteți sarea pământului”, “lumina lumii”. Să arătăm că inimile și conștiința noastră sunt sub influența transformatoare a harului divin și că viața noastră este guvernată de principiile curate ale Legii lui Dumnezeu, chiar dacă aceste principii cer sacrificarea intereselor temporare.
Căsătoria cu cei necredincioși
Iubită soră L.,
Am auzit de planul tău de a te căsători cu unul care nu are aceeași credință ca tine, și mă tem că n-ai cântărit cu grijă această importantă problemă. Mai înainte de a face un pas care îți va influența viitorul, te somez să acorzi acestui subiect o atenție deosebită, cu multă rugăciune. Se va dovedi această nouă legătură sursa unei adevărate fericiri? Te va ajuta pentru tine în viața de creștin? Va fi plăcut acest lucru înaintea lui Dumnezeu? Exemplul tău va fi sigur de urmat și de alții?
-362-
Mai înainte de a accepta o cerere în căsătorie, fiecare femeie ar trebui să se întrebe dacă acela cu care este gata să-și unească destinul este vrednic. Care este raportul din trecut al vieții sale? Este viața sa curată? Are iubirea pe care el o exprimă un caracter nobil și elevat sau este numai o atracție sentimentală? Are el trăsături de caracter care o vor face fericită? Poate să găsească ea o adevărată pace și bucurie în această afecțiune? I se va îngădui oare să-și păstreze individualitatea sau judecata și conștiința ei va trebui să fie supuse sub controlul soțului ei? Ca ucenic al Domnului Hristos, ea nu mai este a ei; a fost cumpărată cu un preț. Poate ea să onoreze cerințele Mântuitorului ca fiind o valoare supremă? Vor fi păstrate corpul și sufletul, gândurile și planurile curate și sfinte? Aceste întrebări au o importanță vitală pentru binele fiecărei femei care intră în relația de căsătorie.
Este nevoie de religie în cămin. Numai aceasta poate preveni greșelile dureroase care atât de adesea produc amărăciuni vieții de familie. Numai acolo unde domnește Hristos poate să existe o iubire profundă, adevărată și neegoistă. Atunci suflet va fi unit cu suflet și cele două vieți vor fi unite în armonie. Îngerii lui Dumnezeu vor fi atunci oaspeți ai căminului și vegherea lor sfântă va aureola sala de căsătorie. Atunci senzualitatea înjositoare va fi izgonită, gândurile vor fi înălțate spre Dumnezeu; către El se va înălța atunci devoțiunea inimii.
Inima tânjește după iubirea omenească, dar această iubire nu este destul de puternică sau destul de prețioasă pentru a lua locul iubirii Domnului Hristos. Numai în Mântuitorul ei poate soția să găsească înțelepciune, tărie și har pentru a face față grijilor, răspunderilor și necazurilor vieții. Fie ca femeile să se predea lui Hristos mai înainte de a se lega de un prieten omenesc și să nu intre în nici o relație care este în conflict cu credința ei. Aceia care vor găsi adevărata fericire trebuie să aibă binecuvântarea cerului asupra a tot ce au sau tot ce fac. Neascultarea de Dumnezeu este aceea care umple atâtea inimi și cămine cu nenorocire. Sora mea, dacă vrei să nu ai un cămin deasupra căruia umbrele să nu se ridice niciodată, atunci nu te uni cu unul care este vrăjmașul lui Dumnezeu.
-363-
Ca una care aștept să mă întâlnesc cu aceste cuvinte în ziua judecății, te implor să chibzuiești bine asupra pasului pe care plănuiești să-l faci. Întreabă-te: “Oare un soț necredincios nu va îndepărta gândurile mele de Isus? El este mai mult un iubitor de plăceri decât un iubitor de Dumnezeu; nu mă va face el să iubesc lucrurile pe care le iubește el?” Calea spre viața veșnică este aspră și abruptă. Nu lua nici o greutate în plus care să-ți întârzie progresul. Ai prea puțină putere spirituală și, în loc de lucruri care să te împiedice, ai nevoie de ajutor.
Domnul le-a poruncit israeliților să nu se căsătorească cu cei sau cele din națiunile idolatre din jurul lor. “Să nu te încuscrești cu popoarele acestea, să nu măriți pe fetele tale după fiii lor și să nu iei pe fetele lor de neveste după fiii tăi”. Este dat și motivul pentru care nu trebuie să facă acest lucru. Înțelepciunea Infinită, prevăzând rezultatul unor asemenea uniri, declară: “Căci ar abate de la Mine pe fiii tăi și ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul s-ar aprinde de mânie împotriva voastră și te-ar nimici îndată.” “Căci tu ești un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău te-a ales ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fața pământului.” “Să știi dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu. El este un Dumnezeu credincios și Își ține legământul și îndurarea până la al miilea neam de oameni față de cei ce-L iubesc și păzesc poruncile Lui. Dar răsplătește îndată pe cei ce-L urăsc, și-i pierde; nu dă nici o păsuire celui ce-L urăște, ci-i răsplătește îndată.”
În Noul Testament găsim interdicții asemănătoare cu privire la căsătoria creștinilor cu cei nesfinți. Apostolul Pavel, în prima sa Epistolă către Corinteni, declară: “O femeie măritată este legată de lege câtă vreme îi trăiește bărbatul; dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul”. Din nou, în cea de-a doua sa Epistolă, el scrie: “Nu vă înjugați la un jug nepotrivit cu cei necredincioși. Căci ce legătură este între neprihănire și fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înțelegere poate fi între Hristos și Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem templul Dumnezeului celui viu cum a zis Dumnezeu: Eu voi locui și voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor și ei vor fi poporul Meu! De aceea: Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeți de ce este necurat și vă voi primi. Eu vă voi fi Tată și voi îmi veți fi fii și fiice, zice Domnul Cel Atotputernic”.
-364-
Sora mea, îndrăznești oare să nesocotești aceste îndrumări clare și pozitive? Ca un copil al lui Dumnezeu, un supus al împărăției Sale, cumpărat cu sângele Său, cum te poți lega de unul care nu recunoaște cerințele Lui, care nu este controlat de Duhul Său? Poruncile pe care le-am citat nu sunt cuvintele unui om, ci ale lui Dumnezeu. Deși tovarășul pe care l-ai ales poate fi valoros din toate celelalte puncte de vedere (dar nu este), totuși n-a acceptat adevărul pentru acest timp; el este un necredincios și ești oprită de cer să te unești cu el. Nu poți, fără să-ți prigonești propriul tău suflet, să desconsideri această poruncă divină.
Vreau să te avertizez de primejdie mai înainte de a fi prea târziu. Tu asculți cuvintele liniștitoare, plăcute, și ești făcută să crezi că toate lucrurile vor fi bune; dar nu citești motivele ce determină aceste vorbe plăcute. Nu poți vedea adâncimile nelegiuirii ascunse în inimă. Nu poți privi în spatele scenei, să distingi cursele pe care Satana le pregătește pentru sufletul tău. El te va face să urmezi un astfel de drum, încât să poată obține cu ușurință acces, astfel ca săgeata ispitei sale să-și atingă ținta. Nu-i da nici cel mai mic avantaj. În timp ce Dumnezeu impresionează mintea slujitorilor Săi, Satana lucrează prin fiii neascultării. Nu este nici o armonie între Hristos și Belial. Aceștia doi nu se pot armoniza. A te lega cu un necredincios înseamnă să te așezi pe terenul lui Satana. Întristezi pe Duhul lui Dumnezeu și pierzi protecția Sa. Îți poți permite să ai astfel de forțe teribile împotriva ta în ducerea bătăliei pentru viața veșnică?
-365-
Tu poți spune: “Dar am făgăduit! Ce să fac, să-mi iau cuvântul înapoi?” Răspund: Dacă ai făcut o făgăduință contrară Sfintei Scripturi, în mod sigur retrage-o fără întârziere și cu umilință înaintea lui Dumnezeu, pocăiește-te de nebunia dragostei care te-a făcut să faci o făgăduință atât de pripită. Este mult mai bine să retragi o asemenea făgăduință, în temere de Dumnezeu, decât să o păstrezi, și prin aceasta să-L dezonorezi pe Creatorul tău.
Nu uita, ai un cer de câștigat și o cale deschisă spre pierzare de evitat. Dumnezeu înțelege exact ceea ce spune. Când El le-a interzis primilor noștri părinți să mănânce din fructele pomului cunoștinței, neascultarea lor a deschis porțile potopului de necazuri pentru întreaga omenire. Dacă umblăm împotriva voinței lui Dumnezeu, El va merge împotriva noastră. Singura noastră umblare sigură este aceea de a asculta de toate cerințele Lui, coste aceasta oricât ar costa. Toate sunt întemeiate pe o infinită iubire și înțelepciune.
Spiritul unui intens comportament lumesc ce există acum, dispoziția de a nu recunoaște o cerință mai înaltă, alta decât aceea a satisfacerii propriilor dorințe, constituie unul din semnele zilelor din urmă. “Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe”, a spus Domnul Hristos, “aidoma se va întâmpla și la venirea Fiului omului. Ei mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și n-au știut nimic, până când a venit potopul și i-a luat pe toți.” Oamenii din această generație se însoară și se mărită cu aceeași nepăsătoare desconsiderare a cerințelor lui Dumnezeu, așa cum s-a dat pe față și în zilele lui Noe. Există în lumea creștină o indiferență uimitoare și alarmantă cu privire la învățăturile Cuvântului lui Dumnezeu cu privire la căsătoria credincioșilor cu cei necredincioși. Mulți dintre cei ce mărturisesc că-L iubesc și se tem de Dumnezeu aleg mai degrabă să urmeze tendințele propriilor minți decât să primească sfatul Înțelepciunii Infinite. Într-o problemă care privește în mod vital fericirea și bunăstarea ambelor părți în lumea aceasta și în cea următoare, rațiunea, judecata și temerea de Dumnezeu sunt date la o parte și impulsului orb, hotărârii încăpățânate li se îngăduie să aibă controlul. Bărbați și femei, care de altfel sunt sensibili și conștiincioși, își astupă urechile la sfat; sunt surzi la apelurile și îndemnurile prietenilor, rudelor și ale slujitorilor lui Dumnezeu. Exprimarea unei îngrijorări sau a unei avertizări este privită ca un amestec necuvenit și chiar și prietenul care este destul de credincios ca să rostească o mustrare este tratat ca un vrăjmaș. Toate acestea sunt așa cum a dorit Satana. El și-a țesut vraja în jurul sufletului care a fost vrăjit și prostit. Rațiunea a lăsat să-i cadă frânele controlului de sine pe gâtul plăcerilor, pasiunile nesfinte au pus stăpânire pe el, până când, poate prea târziu, victima se trezește la o viață de mizerie și sclavie. Acesta nu este un tablou creionat de imaginație, ci o prezentare faptică. Dumnezeu nu poate aproba o unire pe care El a interzis-o în mod expres. Timp de ani de zile, am primit scrisori de la diferite persoane care au întemeiat căsătorii nefericite și relatările revoltătoare prezentate deschis înaintea mea sunt suficiente să facă să mă doară inima. Nu este un lucru ușor să hotărăști ce sfat se poate da acestor nefericiți sau cum poate să fie ușurată situația lor; dar experiența lor tristă trebuie să fie o avertizare pentru alții.
-366-
În acest veac al lumii, pe măsură ce scenele istoriei pământului se vor închide în curând, și noi suntem aproape să intrăm într-un timp de strâmtorare cum n-a mai fost niciodată, cu cât sunt încheiate mai puține căsătorii, cu atât va fi mai bine pentru toți, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Mai presus de orice, când Satana lucrează cu toată puterea înșelăciunii și a nelegiuirii în cei ce pier, creștinii să fie atenți în ceea ce privește legătura lor cu cei necredincioși. Dumnezeu a vorbit. Toți cei care se tem de El se vor supune înțeleptelor Lui porunci. Sentimentele noastre, impulsurile și afecțiunile noastre trebuie să se îndrepte spre cer, și nu spre cele de pe pământ, nu către ceea ce este jos, nu către canalul josnic al gândurilor și satisfacerii pornirilor senzuale. Acum este timpul când fiecare suflet să stea ca în prezența unui Dumnezeu care cercetează inima.
Scumpa mea soră, ca ucenic al Domnului Isus, trebuie să te întrebi care va fi influența pasului pe care ești gata să-l faci, și aceasta nu numai asupra ta, ci și asupra altora. Urmașii Domnului Hristos trebuie să fie conlucrători cu Stăpânul lor; ei trebuie să fie “fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu fără vină în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care”, spunea apostolul Pavel, “străluciți ca niște lumini în lume”. Noi trebuie să primim razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii și prin faptele noastre bune să le lăsăm să strălucească mai departe asupra altora, în raze clare, sigure, niciodată schimbătoare, niciodată întunecându-se. Nu putem fi siguri că nu facem nici un rău celor din jurul nostru, decât numai dacă exercităm o influență pozitivă asupra lor, care să-i ducă spre cer.
-367-
“Voi sunteți martorii mei”, a spus Domnul Isus, și la fiecare act al vieții noastre ar trebui să ne întrebăm: Cum va afecta comportamentul nostru interesele împărăției Răscumpărătorului? Dacă sunteți într-adevăr ucenici ai Domnului Hristos, atunci veți alege să umblați pe urmele pașilor Lui, oricât de dureros poate fi acest lucru pentru sentimentele voastre firești. Pavel spunea: “În ce mă privește, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită față de mine, și eu față de lume!” Soră L., tu ai nevoie să stai la picioarele Domnului Isus și să înveți de la El, așa cum a făcut Maria în vechime. Dumnezeu cere de la tine o predare totală a voinței, a planurilor și scopurilor tale. Isus este conducătorul tău; la El trebuie să privești și în El trebuie să te încrezi și nu trebuie să îngădui ca ceva să te abată de la o viață de consacrare pe care o datorezi lui Dumnezeu. Vorbirea ta trebuie să fie vorbirea cerului, de unde Îl aștepți pe Mântuitorul tău. Evlavia ta trebuie să fie de o așa natură, încât să se facă singură simțită de către toți cei din sfera ta de influență. Dumnezeu îți cere ca în fiecare act al vieții să te ferești de orice aparență rea. Faci lucrul acesta? Te afli sub cea mai sacră obligație, de a nu minimaliza sau compromite credința ta sfântă, unindu-te cu vrăjmașii Domnului. Dacă ești ispitită să desconsideri poruncile Cuvântului Său numai pentru faptul că și alții au făcut acest lucru, nu uita că exemplul tău va exercita, de asemenea, o influență. Și alții vor face ce ai făcut tu și în felul acesta răul se va extinde. În timp ce mărturisești că ești un copil al lui Dumnezeu, dacă vei îndepărta cerințele Sale, va rezulta o infinită vătămare pentru aceia care au privit la tine pentru călăuzire.
Mântuirea sufletelor va fi scopul permanent al acelora care sunt în Hristos Isus. Dar ce ai făcut pentru a aduce laudă Lui, Aceluia care te-a chemat din întuneric? “Deșteaptă-te, tu care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina.” Scutură-te de această nebunie fatală ce-ți amorțește simțurile și-ți paralizează energiile sufletului.
-368-
Înaintea noastră sunt puse cele mai puternice stimulente pentru credincioșie, motivația cea mai înaltă și răsplata cea mai glorioasă. Creștinii trebuie să fie reprezentanți ai Domnului Hristos, fii și fiice ale lui Dumnezeu. Ei sunt pietrele Lui prețioase, comoara Sa deosebită. Despre toți aceia care își vor păstra neclintită credința, El declară: “Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcați în alb, fiindcă sunt vrednici”. Aceia care ajung la porțile binecuvântărilor veșnice nu vor considera că vreun sacrificiu pe care l-au făcut a fost prea mare.
Dumnezeu să te ajute să treci cu bine proba și să-ți păstrezi integritatea. Prinde-te prin credință de Isus. Nu-L dezamăgi pe Răscumpărătorul tău.
St. Helena, California,
13 februarie 1885.