Continuare
Nimeni să nu nutrească cumva gândul că regret sau că-mi retrag mărturia clară pe care am adresat-o atât persoanelor în mod individual, cât și poporului. Dacă am greșit undeva, atunci am greșit în faptul că n-am mustrat păcatul în mod mai categoric și mai ferm. Unii dintre frați și-au asumat răspunderea de a critica lucrarea mea și a propune o cale mai ușoară de a corecta greșelile. Acestor persoane le spun: Eu am ales calea lui Dumnezeu, și nu a voastră. Ceea ce am spus sau am scris în mărturiile adresate n-a fost exprimat așa de clar cum ar fi trebuit.
Dumnezeu mi-a dat lucrarea pe care o fac și eu trebuie să mă întâlnesc cu ea în ziua judecății. Aceia care au ales propria lor cale, care s-au ridicat împotriva mărturiilor ce mi-au fost date și au căutat să zdruncine credința altora în ele trebuie să rezolve această problemă cu Dumnezeu. Nu retrag nimic, nu îndulcesc nimic ca să corespundă cu ideile lor sau ca să scuze defectele de caracter. Eu n-am vorbit, de fapt, așa de clar cum era cazul. Aceia, care pe orice cale caută să slăbească forța mustrărilor pătrunzătoare pe care mi le-a dat Dumnezeu să le rostesc, va trebui să se întâlnească cu această lucrare a lor în ziua judecății.
Cu câteva săptămâni în urmă, aflându-mă față în față cu moartea, am avut ocazia să privesc mult mai de aproape veșnicia. Dacă Domnul va dori să mă ridice din starea mea actuală de slăbiciune, sper, în puterea harului și a tăriei ce vin de sus, să rostesc cu credincioșie cuvintele pe care El mi le dă să le rostesc. În toată viața mi-a fost teribil de greu să rănesc simțămintele cuiva sau să zdruncin autoînșelarea lor, atunci când am rostit mărturia ce mi-a fost dată de Dumnezeu. Este contrar naturii mele. Îmi produce mare durere și multe nopți nedormite. Acelora care și-au luat răspunderea să mă mustre și, în judecata lor mărginită, să propună o cale ce le pare lor mai înțeleaptă, le repet: Nu accept eforturile voastre. Lăsați-mă cu Dumnezeu și lăsați-mă să mă învețe El. Am să iau cuvintele de la Domnul și am să le rostesc poporului. Nu aștept ca toți să primească mustrarea și să facă reformă în viața lor, dar trebuie să-mi îndeplinesc datoria întotdeauna la fel. Voi umbla în umilință înaintea lui Dumnezeu, îndeplinindu-mi lucrarea pentru prezent și veșnicie.
-20-
Dumnezeu n-a dat fraților mei lucrarea pe care mi-a dat-o mie. Mi s-a reproșat că modul meu de a transmite mustrările în public i-a făcut pe alții să fie tăioși, critici și severi. Dacă lucrurile stau astfel, atunci aceștia trebuie să-și rezolve problema cu Dumnezeu. Dacă alții își asumă o responsabilitate pe care Dumnezeu nu le-a dat-o; dacă ei nesocotesc învățătura pe care El le-a dat-o mereu și mereu prin instrumentul umil pe care l-a ales, de a fi buni, răbdători și îngăduitori, atunci ei singuri trebuie să răspundă pentru urmări. Cu o inimă plină de durere mi-am adus la îndeplinire datoria neplăcută față de scumpii mei prieteni, neîndrăznind să-mi plac mie însumi, nereținând mustrările, chiar când era vorba de soțul meu; și nu voi fi mai puțin credincioasă în avertizarea altora, fie că vor auzi sau nu. Când le vorbesc oamenilor, eu rostesc multe cuvinte pe care nu le-am gândit mai dinainte. Duhul Domnului vine adesea asupra mea. Simt că sunt purtată, dusă departe de mine; viața și caracterul diferitelor persoane sunt prezentate în mod clar minții mele. Văd greșelile lor și primejdiile în care se află și mă simt obligată să vorbesc despre cele ce sunt aduse înaintea mea. Nu îndrăznesc să mă împotrivesc Duhului lui Dumnezeu.
Știu că unora nu le place mărturia mea. Ea nu se potrivește cu mândria lor, cu inimile lor neconsacrate. Simt din ce în ce mai profund pierderea pe care poporul nostru a suportat-o prin eșecul de a primi lumina pe care Dumnezeu le-a dat-o și a asculta de ea. Tinerii mei frați în lucrarea de slujire, vă somez să reflectați mai mult și mai profund asupra responsabilității voastre solemne. Dacă vă consacrați lui Dumnezeu, puteți exercita o influență puternică spre bine în biserică și în lume; dar vă lipsește o evlavie și o devoțiune sinceră. Dumnezeu v-a trimis să fiți o lumină în lume, atât prin faptele voastre bune, cât și prin cuvintele și teoriile voastre. Dar mulți dintre voi sunt, într-adevăr, reprezentați prin fecioarele neînțelepte, care nu aveau ulei în candelele lor.
-21-
Frații mei, dați ascultare mustrării și sfatului Martorului Credincios și Dumnezeu va lucra pentru voi și cu voi. Vrăjmașii voștri pot fi puternici și hotărâți, dar Unul mai mare decât ei va fi ajutorul vostru. Lăsați lumina să lumineze și ea își va face lucrarea. Domnul oștirilor este cu noi; Dumnezeul lui Iacov este refugiul nostru.
Colegiul nostru
[Citită la College Hall, decembrie, 1881, înaintea delegaților și a lucrătorilor din spitale, colegii, birourile Review and Herald. ]
Există primejdia pentru colegiul nostru să fie îndepărtat de la scopul lui originar. Scopul lui Dumnezeu a fost făcut cunoscut, ca poporul nostru să aibă ocazia să studieze știința, dar în același timp să învețe cerințele Cuvântului Său. Trebuie să fie prezentate lecturi biblice; studiul Sfintelor Scripturi trebuie să aibă primul loc în sistemul nostru de educație.
Studenții sunt trimiși la mare distanță ca să urmeze Colegiul de la Battle Creek, cu scopul de a primi învățătură din lecțiile ce tratează subiecte biblice. Dar de un an sau doi s-a făcut un efort de a modela școala noastră după alte colegii. Când se face acest lucru, nu-i mai putem încuraja pe părinți să-și trimită copiii la Colegiul de la Battle Creek. Influențele morale și religioase nu trebuie să fie neglijate. În trecut, Dumnezeu a conlucrat cu eforturile profesorilor și multe suflete au cunoscut adevărul și l-au îmbrățișat și s-au întors la casele lor să trăiască de atunci încolo pentru Dumnezeu, ca rezultat al legăturii lor cu colegiul. Văzând că studiul Bibliei făcea parte din educația lor, ei au fost îndrumați să-l considere ca o problemă de cel mai mare interes și de cea mai mare importanță.
-22-
Prea puțină atenție a fost dată educației tinerilor pentru slujire. Acesta era primul lucru ce trebuia realizat la înființarea colegiului. În nici un caz lucrul acesta nu trebuie ignorat sau privit ca un lucru de o importanță secundară. De ani de zile, totuși, numai puțini au plecat din această instituție pregătiți să-i învețe pe alții adevărul. Unii care au venit cu prețul unor mari cheltuieli, și care aveau în plan pregătirea pentru pastorație, au fost încurajați de către profesori să se angajeze în studii mai avansate, timp de mulți ani, iar pentru a obține mijloace pentru realizarea acestor planuri, au intrat în lucrarea de colportaj, abandonând orice gând în legătură cu lucrarea de predicare. Acest lucru este în totul greșit. Nu mai avem prea mulți ani de lucrat și profesorii și directorul ar trebui să fie plini de Duhul lui Dumnezeu și să lucreze în armonie cu voința Sa descoperită, în loc să aducă la îndeplinire propriile lor planuri. În fiecare an, noi pierdem mult pentru că nu ascultăm ce a spus Dumnezeu despre aceste lucruri.
Colegiul nostru este destinat de Dumnezeu să răspundă nevoilor din ce în ce mai mari ale acestui timp primejdios și demoralizator. Numai studierea cărților nu poate să le dea studenților educația de care au nevoie. Trebuie să fie pusă o temelie mai largă. Colegiul n-a fost adus la existență ca să poarte amprenta vreunei minți omenești. Profesorii și directorul trebuie să lucreze împreună ca frați. Ei trebuie să se consulte împreună și, de asemenea, să se sfătuiască cu pastorii și bărbații de răspundere și, mai presus de toate, să caute înțelepciunea de sus, pentru ca toate hotărârile lor cu privire la școală să poarte aprobarea lui Dumnezeu.
Scopul acestei instituții nu este acela de a da studenților numai o cunoștință din cărți. O astfel de educație poate fi obținută la oricare alt colegiu din țară. Mi-a fost arătat că este scopul lui Satana să împiedice atingerea acelui obiectiv pentru care a fost înființat colegiul. Împiedicați de șiretlicurile lui, administratorii gândesc în modul în care gândește lumea, copiază planurile ei și imită obiceiurile ei. Dar, făcând astfel, ei nu vor fi în armonie cu gândul Spiritului lui Dumnezeu.
-23-
Este nevoie de o educație mult mai cuprinzătoare, educație care să ceară de la profesori și director o astfel de gândire și un astfel de efort, pe care instruirea numai în cele ale științei nu o cere. Caracterul trebuie să primească o educație potrivită, pentru deplina și nobila lui dezvoltare. La colegiu, studenții trebuie să primească o astfel de educație, care să-i facă în stare să mențină o atitudine respectabilă, onestă și virtuoasă în societate, împotrivindu-se influențelor demoralizatoare care îi strică pe tineri.
Ar fi bine dacă s-ar putea ca acest colegiu să aibă un teren pentru a fi cultivat și ateliere sub conducerea unor oameni competenți, care să-i învețe pe studenți în diferite compartimente ale muncii fizice. Se pierde foarte mult prin neglijarea îmbinării muncii fizice cu eforturile intelectuale. Orele libere ale studenților sunt adesea ocupate cu plăceri frivole, care slăbesc puterile fizice, mintale și morale. Datorită puterii înjositoare a îngăduinței senzuale sau a emoțiilor înainte de vreme ale curteniei și căsătoriei, mulți studenți nu ajung la acea înălțime a dezvoltării intelectuale, la care altfel ar putea ajunge.
Tinerii trebuie să fie impresionați zilnic de simțământul răspunderii lor față de Dumnezeu. Legea Sa este continuu violată chiar de către copiii ai căror părinți sunt religioși. Unii dintre aceștia, foarte tineri, frecventează casele de desfrâu și puterile minții și ale corpului suferă consecințele. Această categorie de tineri îi fac și pe alții să urmeze căile lor. Astfel că, în timp ce directorul și profesorii lor predau învățături în cele ale științei, Satana, cu iscusința lui diavolească, folosește orice energie pentru a câștiga controlul asupra minții elevilor și îi duce la ruină.
Vorbind la modul general, tinerii au puțină tărie morală. Acesta este rezultatul neglijării educației din copilărie. O cunoaștere a caracterului lui Dumnezeu și a obligațiilor noastre față de El n-ar trebui să fie socotită ca având consecințe neînsemnate. Religia Bibliei este singura siguranță pentru tineri. Moralitatea și religia ar trebui să se bucure de o atenție specială în instituțiile noastre de educație.
Biblia ca manual de studiu
Nici un alt studiu nu va înnobila fiecare gând, fiecare simțământ și aspirație ca studiul Sfintelor Scripturi. Acest cuvânt sacru este voia lui Dumnezeu descoperită oamenilor. Din ea, învățăm ce așteaptă Dumnezeu de la ființele făcute după chipul Său. Învățăm, de asemenea, cum să facem viața aceasta mai bună și cum să ne asigurăm de viața viitoare. Nici o altă carte nu poate să satisfacă căutările minții și năzuința inimii. Obținând o cunoaștere a Cuvântului lui Dumnezeu și ascultând apoi de el, oamenii se pot ridica din cele mai de jos adâncimi ale ignoranței și degradării, spre a deveni fii ai lui Dumnezeu, conlucrători ai îngerilor necăzuți în păcat.
O concepție clară cu privire la Dumnezeu și cu privire la ceea ce ne cere să fim ne va face să avem păreri umile despre noi. Acela care va studia Cuvântul lui Dumnezeu așa cum se cuvine va învăța că intelectul uman nu este atotputernic; va învăța că, fără un ajutor, care nu este altul decât acela pe care Dumnezeu îl poate da, tăria și înțelepciunea omenească nu sunt decât slăbiciune și ignoranță.
Ca putere educatoare, Biblia nu are rival. Nimic nu va da vigoare tuturor facultăților de care studenții au nevoie pentru a pricepe descoperirile minunate ale adevărului. Mintea se adaptează în mod treptat subiectelor de care i se îngăduie să se ocupe. Dacă este ocupată numai cu probleme obișnuite, până acolo încât să excludă subiectele mari și înălțătoare, ea se va pipernici și va slăbi. Dacă nu va fi pusă niciodată să se ocupe cu probleme dificile sau să fie lărgită pentru a înțelege adevăruri importante, după un timp, ea își va pierde puterea de a se dezvolta.
-25-
Biblia este cea mai completă și cea mai instructivă istorie pe care o au oamenii. Ea vine proaspătă din fântâna adevărurilor eterne și o mână divină a păstrat puritatea ei în decursul veacurilor. Razele ei luminoase strălucesc la o mare distanță în trecut, acolo unde zadarnic caută cercetările omenești să ajungă. Numai în Cuvântul lui Dumnezeu găsim o autentică relatare a creațiunii. Aici privim puterea ce a pus temeliile pământului și care a întins cerurile. Numai aici putem găsi o istorie a rasei umane, nemânjită de prejudecăți sau mândrie omenească.
În Cuvântul lui Dumnezeu, mintea găsește subiecte pentru cele mai profunde meditații, cum și pentru cele mai înalte aspirații. Aici, putem avea comuniune cu patriarhii și profeții și putem asculta vocea Celui Veșnic vorbindu-le oamenilor. Aici privim Maiestatea cerului, umilindu-Se pentru a deveni Înlocuitorul și siguranța noastră, spre a Se împotrivi cu mâinile goale puterilor întunericului și a câștiga biruința pentru noi. O contemplare plină de respect a unor astfel de subiecte cu siguranță va înmuia, va curăți și înnobila inima și, în același timp, va inspira mintea cu noi puteri și cu vigoare.
Dacă moralitatea și religia trebuie să fie prezente, să fie vii într-o școală, atunci aceasta se poate realiza printr-o cunoaștere a Cuvântului lui Dumnezeu. Unii vor susține că, dacă educația religioasă va fi predominantă în școlile noastre, ele vor deveni nepopulare; că aceia care nu au credința noastră nu vor veni la colegiu. Foarte bine, deci, să meargă la alte colegii, acolo unde vor găsi un sistem de educație care să le satisfacă gusturile. școlile noastre sunt înființate nu numai să studieze știința, ci și pentru scopul de a da învățătură în ceea ce privește marile principii ale Cuvântului lui Dumnezeu și în îndatoririle practice ale vieții de fiecare zi.
Aceasta este educația de care este atâta nevoie în prezent. Dacă o influență omenească trebuie să domine în școlile noastre, atunci vindeți-le celor lumești și lăsați-i să aibă întregul control asupra lor; iar aceia care și-au investit mijloacele în aceste instituții să înființeze alte școli, care să fie conduse nu după planul școlilor populare, nu după dorințele directorului și ale profesorilor, ci după planul pe care Dumnezeu l-a arătat.
-26-
În Numele Domnului meu, vă somez pe toți cei ce aveți poziții de răspundere în această școală, să fiți oameni ai lui Dumnezeu. Când Domnul ne cere să fim deosebiți și aparte, cum putem să râvnim după popularitate sau să căutăm să învățăm obiceiurile și practicile lumii? Dumnezeu a făcut cunoscut scopul Său, acela de a avea un colegiu în țară, unde Biblia să aibă locul ei în educarea tinerilor. Ne vom face oare noi partea noastră în realizarea acestui scop?
Ar putea să pară că învățarea Cuvântului lui Dumnezeu nu are decât un mic efect supra minții și inimii multor studenți; dar dacă lucrarea profesorului a fost adusă la îndeplinire în Dumnezeu, atunci unele lecții ale adevărului divin vor rămâne în memoria chiar și a celor mai nepăsători. Duhul Sfânt va uda sămânța semănată și, adesea, ea va răsări după multe zile și va da roade spre slava lui Dumnezeu.
Satana caută mereu să abată atenția oamenilor de la Biblie. Cuvintele lui Dumnezeu adresate oamenilor, care ar trebui să capteze atenția noastră, sunt neglijate în favoarea celor spuse de înțelepciunea omenească. Cum poate El, care este infinit în putere și înțelepciune, să suporte nerușinarea oamenilor!
Prin mijlocirea presei, cunoștințe de tot felul sunt așezate la îndemâna tuturor; și totuși, o mare parte din fiecare comunitate de oameni sunt stricați din punct de vedere moral și superficiali în realizările lor intelectuale. Dacă oamenii ar deveni cititori studioși ai Sfintelor Scripturi, am vedea o cu totul altă stare de lucruri.
Într-un veac ca acesta în care trăim, în care nelegiuirea abundă și caracterul lui Dumnezeu și Legea Sa sunt privite cu dispreț, o grijă deosebită trebuie să fie manifestată în a învăța pe tineri să studieze, să respecte și să asculte de voința divină așa cum este ea descoperită oamenilor. Temerea de Domnul dispare din mintea tinerilor noștri, din cauză că ei neglijează studiul Bibliei.
-27-
Directorul și profesorii ar trebui să aibă o legătură vie cu Dumnezeu și ar trebui să stea tari și fără teamă, ca martori pentru El. Niciodată, din lașitate sau din interese omenești, nu lăsa ca Cuvântul lui Dumnezeu să fie așezat pe locul al doilea. Prin studierea lui, studenții vor avea de câștigat atât din punct de vedere intelectual, cât și moral și spiritual.
Scopul colegiului
Colegiul nostru se află astăzi într-o poziție pe care Dumnezeu nu o aprobă. Mi-a fost arătată primejdia ce amenință această importantă instituție. Dacă oamenii ce poartă răspunderea lui caută să atingă standardele lumii, dacă ei copiază planurile și metodele altor colegii, mânia lui Dumnezeu va fi asupra școlii noastre.
A venit timpul să vorbesc în mod categoric. Scopul lui Dumnezeu în înființarea colegiului nostru a fost prezentat în mod clar. Este o nevoie urgentă de lucrători în câmpul Evangheliei. Tinerii care doresc să intre în lucrarea de slujire nu-și pot permite să petreacă un număr de ani pentru obținerea educației necesare. Profesorii trebuie să fie capabili să înțeleagă situația și să-și adapteze planul lor de învățământ la nevoile acestei clase. Avantaje speciale ar trebui să le fie acordate pentru un studiu scurt, dar cuprinzător al ramurilor celor mai necesare, spre a-i face capabili în lucrarea lor. Dar mi-a fost arătat că lucrul acesta nu s-a realizat.
Fratele _____ ar fi putut face o lucrare mai bună decât aceea pe care a făcut-o pentru aceia care aveau să fie slujitori ai lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este mulțumit cu poziția lui în problema aceasta. El nu s-a adaptat acestei situații. Oameni care și-au părăsit câmpul de lucru, făcând un sacrificiu considerabil pentru a învăța ceea ce pot într-un timp scurt, n-au primit totdeauna acel ajutor și încurajare pe care ar fi trebuit să le găsească. Oameni care au ajuns la vârsta maturizării lor, care au ajuns chiar la apogeul vieții lor, care au familii, au fost supuși unor dificultăți nenecesare. Fratele _____ este el însuși extrem de sensibil, dar nu și-a dat seama de faptul că și alții pot simți ascuțimea batjocurii, a sarcasmului sau a cenzurii tot atât de puternic ca și el. Comportându-se astfel, a rănit pe frații săi și a displăcut lui Dumnezeu.
-28-
Profesorii din colegii
Este o lucrare de făcut pentru fiecare profesor din colegiul nostru. Nici unul nu este lipsit de egoism. Dacă profesorii ar avea un caracter moral și religios, atunci s-ar exercita o influență mai bună asupra studenților. Profesorii nu caută în mod individual să-și aducă la îndeplinire lucrarea, având ochiul îndreptat numai spre slava lui Dumnezeu. În loc să privească la Isus și să-I imite viața și caracterul, privesc la ei înșiși și doresc prea mult să atingă un standard omenesc. Aș dori să pot influența pe fiecare profesor, spre a avea o înțelegere deplină a responsabilității sale, având în vedere influența pe care o exercită asupra tinerilor. Satana este neobosit în eforturile sale de a se asigura de serviciile tinerilor noștri. Cu o mare atenție, el își întinde cursele pentru picioarele lipsite de experiență. Poporul lui Dumnezeu să se păzească cu gelozie împotriva șiretlicurilor sale.
Dumnezeu este întruchiparea bunăvoinței, a milei și a iubirii. Aceia care sunt într-adevăr legați de El nu vor putea să fie în dezacord unii cu alții. Spiritul Său domnind în inimă va aduce armonie, iubire și unitate. Ceea ce este în opoziție cu aceasta este văzut printre copiii lui Satana. Lucrarea sa este aceea de a stârni invidie, lupte și gelozie. În Numele Stăpânului meu, îi întreb pe cei ce mărturisesc a fi urmași ai lui Hristos: Ce roade aduceți?
În sistemul de instruire folosit în școlile obișnuite, partea esențială a educației este neglijată, și anume religia Bibliei. Educația nu numai că afectează într-o mare măsură viața studenților din această lume, dar influența ei se extinde până în veșnicie. Deci, cât de important este ca profesorii să fie persoane capabile să exercite o influență dreaptă! Ei trebuie să fie bărbați și femei cu o experiență religioasă, primind zilnic lumină divină, pe care s-o împartă cu elevii lor.
Va continua.