Continuare.
Dacă medicilor și lucrătorilor le place să creadă că trebuie să afle un leac pentru diferitele nenorociri ale pacienților lor, aprovizionându-i cu o serie de distracții asemănătoare cu cele care au fost blestemul vieții lor, ei vor fi dezamăgiți. Nu lăsați ca distracțiile acestea să fie puse în locul care trebuie să fie ocupat de Izvorul cel viu. Sufletul flămând și însetat va continua să flămânzească și să înseteze atâta timp cât ia parte la aceste plăceri nesatisfăcătoare. Dar cei care beau din apa vie nu vor mai înseta după distracții frivole, senzuale, incitante. Principiile înnobilatoare ale religiei vor întări puterile mintale și vor nimici gustul pentru aceste satisfacții.
Povara păcatului, cu dorințele lui neliniștite și nesatisfăcute, se află la temelia unui mare număr de boli de care suferă cel păcătos. Marele vindecător al sufletului bolnav de păcat este Hristos. Acești sărmani îndurerați au nevoie de o mai clară cunoaștere a Lui, având prin aceasta viață veșnică. Ei au nevoie să fie învățați cu răbdare și blândețe și să lase ca lumina soarelui iubirii lui Dumnezeu să vină să lumineze camerele întunecate ale minții. Cele mai înalte adevăruri spirituale pot fi explicate inimii prin lucrurile din natură. Păsările cerului, florile câmpului, în frumusețea lor strălucitoare, grăuntele care răsare, mlădițele roditoare ale viței-de-vie, pomii care lasă să apară mugurii lor cei fragezi, gloriosul apus de soare, norii purpurii care prezic o dimineață frumoasă — toate acestea ne pot învăța lecții prețioase despre adevăr și credință. Imaginația are aici un domeniu bogat în care să se desfășoare. Mintea ageră poate contempla cu mare satisfacție acele învățături ale adevărului divin pe care Răscumpărătorul lumii le-a asociat cu lucrurile din natură.
-580-
Hristos i-a mustrat aspru pe oamenii timpului Său pentru că ei n-au învățat din natură lecțiile spirituale pe care le-ar fi putut învăța. Toate lucrurile, însuflețite și neînsuflețite, vorbesc omului despre cunoașterea de Dumnezeu. Aceeași inteligență divină care lucrează asupra lucrurilor din natură vorbește minții și inimii oamenilor și creează o dorință fierbinte după ceva ce ei nu au. Lucrurile lumii nu le pot satisface dorința. Tuturor acestor suflete însetate, li se adresează mesajul divin: “Duhul și Mireasa zic: ‘Vino!’ și cine aude, să zică: ‘Vino!’ și celui ce îi este sete, să vină; cine vrea să ia apa vieții fără plată!”
Duhul lui Dumnezeu impresionează continuu mintea oamenilor să caute după acele lucruri care numai ele le pot da pace și odihnă — bucuriile mai mari și mai sfinte ale cerului. Hristos, Domnul vieții și al slavei, și-a dat viața pentru a răscumpăra pe om din puterea lui Satana. Mântuitorul nostru este continuu la lucru, prin influențe văzute și nevăzute, pentru a atrage mintea oamenilor de la plăcerile nesatisfăcătoare ale acestei vieți spre neprețuitele comori care pot fi ale lor într-un viitor nemuritor.
Dumnezeu dorește ca poporul Său să arate lumii, prin cuvinte și comportament, că nici o atracție pământească sau bogăție lumească nu pot compensa pierderea moștenirii cerești. Cei care sunt într-adevăr copii ai luminii și ai zilei nu vor fi ușuratici și frivoli în conversație, în îmbrăcăminte sau în comportament, ci sobri, meditativi, exercitând în mod constant o influență care atrage sufletele la Mântuitorul. Iubirea lui Hristos, reflectată de la cruce, pledează în favoarea păcătosului, atrăgându-l cu funii de nemărginită iubire la pacea și fericirea găsite în Mântuitorul nostru. Dumnezeu cere tuturor urmașilor Săi să aducă o mărturie prin vorbirea, purtarea, îmbrăcămintea și conversația lor, în toate domeniile vieții, că puterea adevăratei evlavii este avantajoasă tuturor în această viață și în viața viitoare și că numai aceasta poate satisface sufletul primitorului.
-581-
Slava lui Dumnezeu este arătată în lucrarea mâinilor Sale. Aici sunt taine care, fiind cercetate, vor întări mintea. Mințile care au fost amăgite și abuzate prin lectura ficțiunilor pot găsi în natură o carte deschisă din care să citească adevărul în lucrările lui Dumnezeu din jurul lor. Toți pot găsi subiecte de studiu în frunza cea simplă a copacilor pădurii, în plante și flori, în maiestuoșii copaci ai pădurii, în munții cei înalți, stâncile de granit, oceanul agitat, prețioasele perle de lumină care împodobesc cerurile spre a face ca noaptea să fie frumoasă, nesecatele bogății ale luminii solare, solemnele splendori ale lunii, frigul iernii, căldura verii, periodicele schimbări ale anotimpurilor, în desăvârșită ordine și armonie, stăpânite de puterea nemărginită; iată subiecte care solicită o cugetare adâncă și dezvoltarea imaginației.
Dacă cei ușuratici și căutători de plăceri vor îngădui ca mintea lor să stăruie asupra a ceea ce este real și adevărat, inima nu poate fi decât plină de respect și ei vor adora pe Dumnezeul naturii. Contemplarea și studierea caracterului lui Dumnezeu, așa cum este descoperit în lucrările create de El, vor deschide un domeniu de cugetare care va îndepărta mintea de distracțiile josnice, înjositoare și enervante. Cunoașterea lucrărilor și a căilor lui Dumnezeu doar începe în această lume; studiul va fi continuat pe parcursul veșniciei. Dumnezeu a procurat pentru om subiecte de cugetare care vor pune în acțiune fiecare capacitate a minții. Noi putem descifra caracterul Creatorului în cerurile de sus și în pământul de jos, umplând inima cu recunoștință și mulțumire. Fiecare nerv și simț vor răspunde expresiilor iubirii lui Dumnezeu în lucrările Sale minunate. Satana inventează atracții pământești, astfel ca mintea firească să fie atrasă de acele lucruri care nu pot înălța, curăța și înnobila; puterile ei sunt astfel pipernicite și schilodite, iar bărbații și femeile care ar putea ajunge la desăvârșirea caracterului devin înguști, slabi și defectuoși.
-582-
Dumnezeu a intenționat ca sanatoriul pe care l-a înființat să stea în față ca un semnal de lumină, de avertizare și mustrare. El va dovedi lumii că o instituție condusă de principii religioase, ca o casă de sănătate pentru bolnavi, poate fi susținută fără sacrificarea caracterului ei special și sfânt; că ea poate fi păstrată liberă de caracteristicile neplăcute care există în alte instituții de același fel. Ea trebuie să fie o unealtă în mâna Lui spre a înfăptui reforme mari. Obiceiurile rele trebuie corectate, morala ridicată, gusturile schimbate, îmbrăcămintea reformată.
Multe boli sunt aduse asupra trupului printr-un stil nesănătos de îmbrăcăminte care este la modă și trebuie scos în evidență faptul că trebuie să aibă loc o reformă înainte ca tratamentul să efectueze o vindecare. Apetitului pervertit i s-a făcut pe plac până ce a rezultat boala. Aptitudinile și organele schilodite și pipernicite nu pot fi întărite și fortificate fără reforme hotărâte. Și dacă cei care lucrează la sanatoriu nu sunt în orice privință reprezentanți ai adevărurilor despre reforma sănătății, atunci o reformă categorică trebuie să-i facă ceea ce ar trebui să fie, altfel ei trebuie să fie îndepărtați din instituție.
Mintea multora se află la un nivel atât de scăzut, încât Dumnezeu nu poate lucra pentru ei sau prin ei. Felul de cugetare trebuie schimbat, sensibilitățile morale trebuie trezite spre a simți cerințele lui Dumnezeu. Fondul principal al adevăratei religii este să avem și să mărturisim continuu legătura noastră cu Dumnezeu, prin cuvinte, prin îmbrăcăminte și prin comportament. Smerenia trebuie să ia locul mândriei; sobrietatea, locul ușurătății; devoțiunea, pe cel al nereligiozității și indiferenței nepăsătoare.
Cei care au mulți ani de experiență în lucrarea lui Dumnezeu ar trebui, mai presus de toți ceilalți, să pună la lucru în cel mai înalt grad talentele încredințate lor de Stăpân. Dar exemplul unora a fost mai degrabă de partea conformării cu lumea decât de cea a păstrării caracterului distinct al poporului deosebit al lui Dumnezeu. Ei au influențat mai degrabă satisfacerea apetitului și înclinația de a se îmbrăca în acord cu standardul lumii. Toate acestea sunt în opoziție cu lucrarea pe care Dumnezeu și îngerii caută s-o facă pentru noi, ca popor, de a ne scoate, a ne despărți și a ne deosebi de lume. Noi trebuie să ne sfințim ca popor și să cerem putere de la Dumnezeu spre a întâmpina nevoile acestui timp. Când nelegiuirea predomină în lume, poporul lui Dumnezeu trebuie să caute a fi într-o legătură mai strânsă cu cerul. Torentul de morală primejdioasă vine asupra noastră cu așa putere, încât noi ne vom pierde echilibrul și vom fi măturați de curent, dacă picioarele noastre nu stau ferm pe Stânca Isus Hristos.
-583-
Prosperitatea sanatoriului nu este dependentă numai de inteligența și cunoștințele medicilor lui, ci și de favoarea lui Dumnezeu. Dacă este condus într-o așa manieră, încât Dumnezeu să-l poată binecuvânta, el va avea mult succes și va sta înaintea oricărei alte instituții de acest fel din lume. Au fost date multă lumină, multă cunoștință și privilegii superioare. Și în conformitate cu lumina care a fost primită, dar care n-a fost folosită pentru luminarea altora, va fi și condamnarea.
Mintea unora a intrat pe făgașul necredinței. Persoanele acestea cred că au motive să se îndoiască de Cuvântul și lucrarea lui Dumnezeu, pentru că umblarea unora, care mărturisesc a fi creștini, li se pare îndoielnică. Dar îndepărtează aceasta temelia? Noi nu trebuie să facem din umblarea altora baza credinței noastre. Trebuie să-l imităm pe Hristos, Modelul desăvârșit. Dacă îngăduim ca prinderea noastră de El să slăbească, pentru că oamenii greșesc, pentru că se văd defecte în caracterele celor care mărturisesc adevărul, ei se vor afla mereu pe nisipul mișcător. Privirea lor trebuie îndreptată spre Autorul și Desăvârșitorul credinței lor; ei trebuie să-și întărească sufletele cu asigurarea marelui apostol: “Totuși, temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, având pecetea aceasta: ‘Domnul cunoaște pe cei ce sunt ai Lui’”. Dumnezeu nu poate fi înșelat. El citește corect caracterul. El cântărește motivele. Nimic nu scapă privirii Lui atotvăzătoare: gândurile, intențiile și țintele noastre — toate sunt văzute de El.
Nu există nici o scuză pentru îndoială sau scepticism. Dumnezeu și-a luat măsuri de precauție pentru a întări credința tuturor oamenilor, dacă unii vor să se hotărască doar pe baza greutății evidenței. Dar, dacă așteaptă să fie îndepărtată orice obiecțiune aparentă înainte să creadă, ei nu vor fi niciodată stabiliți, înrădăcinați și întemeiați în adevăr. Dumnezeu nu va îndepărta niciodată toate dificultățile aparente din calea noastră. Cei care doresc să se îndoiască vor avea prilejul să o facă; cei care vor să creadă vor găsi dovezi bogate pe care să-și întemeieze credința. Poziția unora este inexplicabilă, chiar și pentru ei. Sunt purtați de curent fără ancoră, mânați încoace și încolo în ceața nesiguranței. Atunci, Satana pune repede mâna pe cârmă și duce barca lor fragilă oriunde îi place. Ei devin supușii voinței lui. Dacă n-ar fi ascultat de Satana, aceștia n-ar fi fost înșelați de sofismele lui; dacă s-ar fi înclinat de partea lui Dumnezeu, n-ar fi devenit confuzi și n-ar fi fost induși în eroare.
-584-
Dumnezeu și îngerii urmăresc cu mare interes dezvoltarea caracterului și cântăresc valoarea morală. Cei care rezistă născocirilor lui Satana vor ieși ca aurul încercat în foc. Cei care sunt luați de valurile ispitei își închipuie, așa cum a făcut Eva, că devin extraordinar de înțelepți, ieșind din ignoranța și conștiinciozitatea lor îngustă; dar, ca și ea, ei vor afla cu durere că au fost înșelați. Alergau după umbre, schimbând înțelepciunea cerească cu slaba judecată omenească. Puțină cunoștință i-a făcut îngâmfați. O cunoaștere mai adâncă și mai amănunțită a lor înșiși și a lui Dumnezeu i-ar face din nou oameni rezonabili și sensibili și i-ar înclina de partea adevărului, a îngerilor și a lui Dumnezeu.
La ziua de apoi, Cuvântul lui Dumnezeu ne va judeca pe fiecare dintre noi. Tinerii vorbesc despre știință și despre faptul că sunt înțelepți mai presus de ce este scris; ei încearcă să explice căile și lucrarea lui Dumnezeu spre a corespunde cu priceperea lor mărginită; dar totul este un eșec mizerabil. Știința adevărată și inspirația sunt în armonie desăvârșită. Știința falsă este ceva independent de Dumnezeu. Ea este o ignoranță pretențioasă. Această putere înșelătoare a captivat și a înrobit mintea multora și ei au ales întunericul mai degrabă decât lumina. Au luat poziție de partea necredinței, ca și când aceasta ar fi o virtute, iar a se îndoi, semnul unei minți inteligente, când acest lucru arată o minte prea slabă și prea îngustă spre a-L zări pe Dumnezeu în lucrările create de El. Ei nu puteau înțelege taina providenței Sale, chiar dacă ar fi studiat cu toată puterea lor timp de o viață întreagă. Și pentru că lucrările lui Dumnezeu nu pot fi explicate de minți mărginite, Satana aduce sofismele lui spre a le îndrepta asupra lor și a-i încurca în plasele necredinței. Dacă acești îndoielnici vor veni într-o legătură strânsă cu Dumnezeu, El va lămuri, pentru priceperea lor, scopurile Sale.
-585-
Lucrurile spirituale sunt judecate spiritual. Mintea firească nu poate pricepe aceste taine. Dacă cei care se îndoiesc continuă să-l urmeze pe marele înșelător, impresiile și convingerile Duhului lui Dumnezeu vor descrește din ce în ce, sugestiile lui Satana vor fi mai frecvente, până ce mintea va ajunge întru totul supusă controlului lui. Atunci, ceea ce li se pare acestor minți rătăcite ca fiind nebunie va fi puterea lui Dumnezeu, și ceea ce Dumnezeu privește ca nebunie va fi pentru ei tărie și înțelepciune.
Una dintre consecințele rele care însoțesc cercetarea și investigațiile științei este că, de multe ori, cei care se angajează în aceste cercetări prea adesea pierd din vedere caracterul curat și nealterat al religiei. Înțelepții în felul lumii au încercat să explice, pe baza principiilor științifice, influența Duhului lui Dumnezeu asupra inimii. Cea mai mică înaintare în această direcție va conduce sufletul la încurcături și scepticism. Religia Bibliei este simplitatea tainei evlaviei; nici o minte omenească n-o poate înțelege pe deplin și este cu desăvârșire de neînțeles pentru inima nerenăscută.
Fiul lui Dumnezeu a comparat lucrările Duhului Sfânt cu vântul, care “suflă încotro vrea și-i auzi vuietul; dar nu știi de unde vine, nici încotro merge”. Și iarăși, citim în raportul sacru că Răscumpărătorul lumii s-a bucurat în duhul și a spus: “Te laud, Tată, Doamne al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți, și le-ai descoperit pruncilor”.
-586-
Mântuitorul S-a bucurat pentru că planul mântuirii este întocmit în așa fel, încât cei care sunt înțelepți, după propria lor părere, care sunt plini de mândrie datorită învățăturilor filozofiei trufașe, nu pot vedea frumusețea, puterea și taina ascunsă a Evangheliei. Dar tuturor celor care sunt smeriți cu inima, care au o dorință sinceră, ca de copil, care se lasă învățați să cunoască și să facă voia Tatălui lor ceresc, le este descoperit Cuvântul ca putere a lui Dumnezeu pentru mântuirea lor. Lucrarea Duhului lui Dumnezeu este nebunie pentru omul nerenăscut. Apostolul Pavel spune: “Și dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu”.
Succesul sanatoriului depinde de păstrarea simplității evlaviei și a evitării nebuniilor lumii în mâncare, băutură, îmbrăcăminte și distracții. El trebuie să fie reformator în toate principiile lui. Nimic să nu fie inventat spre a satisface dorințele sufletului, luând astfel locul și timpul pe care le cere Hristos în slujirea Lui; pentru că aceasta va nimici puterea instituției ca unealtă a lui Dumnezeu pentru convertirea sufletelor sărmane, bolnave de păcat, care, necunoscând calea vieții și a păcii, au căutat fericirea în mândrie și nebunie zadarnică.
“Susținerea unui scop adevărat” să fie poziția tuturor celor care lucrează la sanatoriu. În timp ce nimeni nu trebuie să impună credința noastră pacienților sau să se angajeze în controverse cu ei, broșurile și publicațiile noastre, alese cu atenție, trebuie să fie la vedere aproape peste tot. Elementul religios trebuie să predomine. Aceasta a fost și va fi mereu puterea acelei instituții. Căminul nostru de sănătate să nu fie pervertit pentru slujirea deșertăciunii lumești și a modei. În țara noastră există destule instituții igienice care seamănă mai mult cu un hotel serviabil decât cu un loc unde cei bolnavi și suferinzi pot obține alinare pentru infirmitățile lor trupești și unde sufletul bolnav de păcat poate găsi pace și odihnă în Isus, care nu se află nicăieri în altă parte.
-587-
Faceți ca principiile religioase să fie predominante și păstrați-le așa; mândria și popularitatea să fie îndepărtate; simplitatea și claritatea, amabilitatea și credincioșia să fie văzute peste tot; atunci sanatoriul va fi exact ceea ce a intenționat Dumnezeu să fie; atunci Domnul îl va favoriza.
nfluența anturajului
În instituțiile noastre cu mulți lucrători, influența anturajului este foarte mare. A căuta să te împrietenești este ceva natural. Fiecare va găsi prieteni sau și-i va face. Și exact proporțional cu puterea prieteniei va fi și cantitatea de influență pe care aceștia o vor manifesta unul asupra altuia, spre bine sau spre rău. Toți vor avea tovarăși pe care îi vor influența și de care vor fi influențați la rândul lor.
Ceea ce aduce inimile oamenilor laolaltă este o legătură misterioasă, astfel încât simțămintele, gusturile și principiile ce caracterizează doi indivizi sunt strâns asociate. Unul reține și imită spiritul, căile și faptele celuilalt. După cum ceara reține chipul sigiliului, tot așa mintea reține impresia produsă de o relație interumană. Se poate să nu-ți dai seama de influență, totuși aceasta nu o face mai puțin puternică.
Dacă tinerii ar putea fi convinși să se asocieze cu cei curați, cu cei cugetători și buni la suflet, efectul ar fi cel mai binefăcător. Dacă alegerea este făcută dintre cei care se tem de Domnul, influența va duce la adevăr, la datorie și la sfințenie. O adevărată viață creștină este o putere spre bine. Dar, pe de altă parte, cei care se asociază cu bărbați și femei cu o morală îndoielnică, cu principii și practici rele, în curând vor merge pe aceeași cale. Tendința inimii firești este de a coborî. Cel care se asociază cu scepticii în curând va deveni sceptic; cel care se întovărășește cu ticăloșii va deveni, foarte sigur, un ticălos. A merge la sfatul celor răi este primul pas spre a se opri pe calea celor păcătoși și a se așeza pe scaunul celor batjocoritori.
-588-
Toți cei care doresc să-și formeze un caracter bun trebuie să-și aleagă prieteni dintre cei care au mintea înclinată către seriozitate, meditație și care sunt atrași de cele religioase. Cei care calculează prețul și doresc să clădească pentru veșnicie trebuie să pună material bun în clădirea lor. Dacă acceptă lemnărie putredă, dacă sunt mulțumiți cu un caracter deficient, clădirea este condamnată la ruină. Toți să ia seama cum clădesc. Furtuna ispitei va sufla peste clădire, și dacă nu este construită ferm și cu credincioșie, ea nu va rămâne în picioare la încercare.
Un nume bun este mai prețios decât aurul. Tinerii au înclinația să se unească cu cei care sunt inferiori în cugetare și morală. Ce fericire adevărată poate să aștepte o persoană tânără de la legătura cu persoane care au un nivel inferior de cugetare, simțăminte și comportament? Unii sunt stricați la gust și depravați în obiceiuri și toți cei care aleg astfel de întovărășiri vor urma exemplul lor. Noi trăim în vremuri de primejdie, care ar trebui să facă să se teamă inimile tuturor. Noi vedem mintea multora rătăcind prin încurcăturile scepticismului. Cauzele acestui fapt sunt: ignoranța, mândria și un caracter defectuos. Umilința este o lecție greu de învățat pentru omul căzut. În inima omenească există ceva care se ridică împotriva adevărului descoperit despre Dumnezeu și păcătoși, călcarea legii divine și iertarea prin Hristos.
Frați și surori, bătrâni și tineri, când aveți un ceas de răgaz, deschideți Biblia și îmbogățiți-vă mintea cu adevărurile ei prețioase. Când sunteți angajați în lucru, păziți-vă mintea, păstrați-o să se sprijine pe Dumnezeu, vorbiți mai puțin și meditați mai mult. Aduceți-vă aminte că: “În ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit”. Cuvintele voastre să fie alese; aceasta va închide ușa împotriva vrăjmașului sufletelor. Faceți ca ziua voastră să înceapă cu rugăciune; lucrați ca în fața lui Dumnezeu. Îngerii Lui se află totdeauna alături de voi, înregistrând cuvintele, comportamentul și felul în care este făcută lucrarea voastră. Dacă vă îndepărtați de sfatul cel bun, alegând să vă asociați cu cei pe care aveți motiv să-i bănuiți că nu sunt înclinați spre cele religioase, cu toate că ei mărturisesc a fi creștini, curând veți deveni asemenea lor. Voi vă așezați în calea ispitei, pe terenul de luptă al lui Satana, și dacă nu sunteți continuu păziți, veți fi biruiți de urzelile lui. Sunt unele persoane care pentru un timp au făcut o mărturisire de credință religioasă, dar care sunt în toate privințele fără Dumnezeu și fără o conștiință sensibilă. Ei sunt ușuratici și superficiali, iar conversația lor este de calitate inferioară. Mintea este preocupată de curtenie și căsătorie, excluzând astfel cugetele mai înalte și nobile.
Va continua.