Mărturii pentru Comunitate Vol. 2 pp 429-438 Ziua 114

Continuare.

-429-

De asemenea, trebuie să ai o țintă, un scop în viață. Unde nu există un scop, există o predispoziție spre indolență; dar unde se are în vedere un obiectiv suficient de important, toate puterile minții vor intra într-o activitate spontană. Pentru a avea succes în viață, cugetul trebuie să fie neclintit îndreptat asupra obiectivului vieții, și nu să fie lăsat să rătăcească și să fie ocupat cu lucruri fără importanță sau să fie mulțumit cu contemplare inactivă, care este rodul fugii de răspundere. Proiectele nerealizate strică mintea.

Începe cu ziua de azi. Fă totul cu voință, cu toată inima. Trebuie să te hotărăști să faci ceva care îți va cere atât efort mintal cât și fizic. Inima ta trebuie să fie unde este munca ta. Sarcina care îți este acum în față este tocmai lucrarea pe care dorește cerul s-o îndeplinești. A visa la o lucrare îndepărtată și a-ți imagina un plan cu privire la viitor se vor dovedi fără folos și te vor face nepotrivită pentru o lucrare oricât de mică ar putea să fie, dar pe care cerul ți-o pune astăzi în față. Preocuparea ta să fie nu să faci vreo lucrare mare, ci să faci cu voioșie și bine lucrarea pe care o ai de făcut astăzi. ție ți-au fost încredințați talanți spre a fi dublați. Răspunzi de folosirea lor corectă sau de irosirea lor. Nu trebuie să aspiri la lucruri mari spre a face serviciu mare, ci să faci lucrul tău cel mic. Îmbunătățește-ți talentele, chiar dacă sunt puține și fie ca simțământul de responsabilitate față de Dumnezeu, pentru folosirea lor corectă, să rămână asupra ta.

Nu trebuie să te aștepți să eviți durerea și oboseala în muncile grele și în necazurile vieții. Fiul lui Dumnezeu a fost părtaș al naturii umane. Adesea, El a fost obosit cu trup și suflet. El a spus: “Cât este ziuă trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze.” (Ioan 9, 4.) Tu trebuie să încetezi să mai visezi departe, ci să cugeți la îndatoririle tale prezente, și să le îndeplinești cu voioșie.

-430-

Lumea aceasta nu este cerul creștinului. Ea este un simplu loc de ajustare. Este scena luptelor vieții noastre, a conflictelor și a durerilor noastre; și este important ca toți să ne prindem cu hotărâre de acea lume mai bună, unde, când lupta se va încheia, se va găsi pace, bucurie și binecuvântare de care să ne bucurăm pentru totdeauna. Am văzut că amândoi veți fi în mare pericol de a naufragia în credință, din cauză că v-ați unit să priviți problemele într-o lumină falsă. Amândoi aveți de făcut o mare lucrare pentru voi înșivă, dar voi sunteți în pericol să vă orbiți ochii cu greșeli reciproce.

Sora P. trebuie să se păzească să nu stârnească temperamentul iute al soțului ei, povestindu-i presupusele ei motive de nemulțumire spre a obține simpatie. El vede lucrurile într-o lumină puternică și simte adânc cu privire la probleme care nu merită să fie luate în seamă. Ea va trebui să învețe acest lucru și să înțeleagă că este înțelept să tacă. Ea are nevoie de puterea răbdării. Este mult mai ușor să vâri în minte un lucru decât să-l scoți afară după ce se află acolo. Este mai ușor să stărui asupra unei presupuse greșeli decât să pacifici sau să stăpânești simțămintele o dată ce au fost trezite.

Fratele P. are calități care ar fi excelente, dacă ar fi perfecționate prin influențele înălțătoare ale religiei curate. El poate fi de folos. Numai o evlavie sinceră îl poate califica să-și îndeplinească îndatoririle sale în această lume și să-l facă potrivit pentru cer. Un caracter ceresc trebuie dobândit pe pământ, frate al meu, altfel nu-l vei avea niciodată; de aceea, trebuie să te angajezi de îndată în lucrarea pe care o ai de făcut. Trebuie să lucrezi serios pentru a fi potrivit pentru cer. Trăiește pentru cer. Trăiește prin credință.

Frate P., tu ești o piatră brută; dar mâna unui meșter iscusit este asupra ta. Vrei să-L lași să te cioplească, să te taie și să te lustruiască pentru acea clădire care este clădită fără zgomotul securii sau ciocanului? Nici o lovitură nu va mai fi dată după încheierea harului. Tu trebuie ca acum, în timpul harului, să-ți învingi temperamentul tău impetuos, altfel, în cele din urmă, vei fi despărțit de Dumnezeu.

-431-

Isus vă iubește pe amândoi și vrea să vă salveze, dacă vreți să fiți salvați în felul hotărât de El. Voi puteți avea religie experimentală, dacă într-adevăr însetați și flămânziți după ea. Mergeți la Dumnezeu cu credință și umilință, cereți și veți primi; dar să vă aduceți aminte că ucenicul nu este mai mare decât Învățătorul, nici slujitorul nu este mai mare decât Domnul lui. Voi trebuie să cultivați acea umilință și smerenie a duhului care era în Hristos.

Battle Creek, Michigan,

9 februarie 1869.

Hărnicie și economie

Iubite frate R,

Căutam ocazia să vă scriu, dar am fost bolnavă și n-am fost în stare să scriu nimănui. Dar în această dimineață, am să încerc să scriu câteva rânduri.

Când mi-au fost arătate îndatoririle poporului lui Dumnezeu, cu privire la cei săraci și mai ales cu privire la văduve și orfani, mi s-a arătat că soțul meu și cu mine eram în pericolul de a lua asupra noastră poveri pe care Dumnezeu nu le-a pus asupra noastră, și, prin aceasta, să ne micșorăm curajul și puterea prin creșterea grijilor și a neliniștii noastre. Am văzut că soțul meu a mers, în cazul vostru, mai departe decât era datoria lui să meargă. Interesul lui pentru voi l-a făcut să-și ia o sarcină pe care a purtat-o în afara datoriei lui și care nu v-a fost de nici un folos, ci a încurajat în voi dispoziția de a depinde de frații voștri. Voi priviți la ei, ca să vă ajute, să vă susțină, în timp ce nu munciți așa de greu ca ei, nici nu economisiți deloc timpul, așa cum socotesc ei că este datoria lor să facă.

Mi-a fost arătat, fratele și sora mea, că aveți multe de învățat. Voi n-ați trăit în limita mijloacelor voastre. N-ați învățat să economisiți. Dacă câștigați salarii mari, nu știți cum să faceți să cheltuiți în măsura în care este posibil. Voi vă consultați cu gustul și apetitul vostru, în loc să fiți prudenți. Uneori, cheltuiți bani pentru o calitate de hrană pe care frații voștri nu și-o pot îngădui. Banii alunecă prea ușor din buzunarul vostru.

-432-

Sora R. are o sănătate slabă. Ea își satisface apetitul și își împovărează prea mult stomacul. Ea îl împovărează prin mâncare prea multă și de o calitate menită a nu fi cea mai bună pentru organismul ei. Mănâncă mult, și face numai puțin exercițiu; în felul acesta, organismul este sever împovărat. Conform cu lumina pe care ne-a dat-o Domnul, hrana simplă este cea mai bună spre a asigura sănătatea și puterea. Pentru sănătatea ei, este necesar exercițiul fizic.

Lepădarea de sine este o lecție pe care ambii o mai aveți de învățat. Limitează-ți apetitul, frate R. Dumnezeu ți-a dat un capital de putere. Aceasta este de mai mare valoare pentru tine decât banii, și ar trebui prețuită mult mai mult. Tăria nu poate fi cumpărată cu aur sau argint, cu case sau țarine. Ea este o mare avere pe care o posezi. Dumnezeu cere să folosești cu chibzuință capitalul și puterea cu care te-a binecuvântat. Tu ești tot atât de mult un ispravnic al Lui, ca și cel care are un capital sub formă de bani. Este tot atât de rău pentru tine să nu reușești să folosești puterea ta spre cel mai bun avantaj, precum este pentru un om bogat care cu zgârcenie reține bogățiile lui pentru că îi place să facă așa. Tu nu faci efortul pe care ar trebui să-l faci pentru a-ți întreține familia. Poți lucra, și lucrezi dacă lucrarea este convenabil pregătită pentru a fi efectuată, dar nu te străduiești să te apuci de lucru, simțind că este o datorie să folosești timpul și puterea cât mai avantajos posibil și cu frică de Dumnezeu.

Tu ai avut o ocupație care, uneori, putea să producă profituri mari. După ce ai câștigat bani, n-ai căutat să economisești, având în vedere un timp când banii nu aveau să fie câștigați așa ușor, ci ai cheltuit mult pentru lipsuri imaginare. Dacă tu și soția ta ați fi înțeles că este o datorie pe care v-a prescris-o Dumnezeu să vă lepădați de gustul și de dorințele voastre și să faceți provizii pentru viitor, în loc să trăiți numai pentru prezent, acum ați fi putut avea o viață îmbelșugată, și familia voastră ar fi avut o viață confortabilă. Voi aveți de învățat o lecție, ca să nu fiți înapoiați în învățătură. Este aceea de a privi ceva mai departe.

-433-

Sora R. s-a sprijinit prea mult pe soțul ei. Ea a fost toată viața prea dependentă de alții pentru simpatie, crezându-se și făcând din sine un centru. A fost dezmierdată prea mult și n-a învățat să fie încrezătoare în sine. Ea n-a fost de ajutor pentru soțul ei, așa cum ar fi putut să fie în lucrurile vremelnice sau spirituale. Ea trebuie să învețe să poarte infirmități trupești și nu să stăruie asupra lor așa cum face. Trebuie să ducă luptele vieții pentru ea însăși; asupra ei apasă o responsabilitate individuală.

Soră R., viața ta a fost greșită. Tu te-ai complăcut în a citi orice și de toate. Mintea ta n-a profitat de atât de multă lectură. Nervii tăi au fost excitați, în timp ce urmăreai grăbită istorisirea. Dacă copiii tăi te întrerupeau, în timp ce erai ocupată cu cititul, vorbeai agitată și nerăbdătoare. N-ai stăpânire de sine, și de aceea nu reușești să-i ții pe copiii tăi cu o mână fermă, cumpănită. Tu acționezi din impuls. Îi răsfeți și le faci pe voie, apoi te agiți, îi cerți și ești aspră. Această manieră schimbătoare este foarte derutantă pentru ei. Ei au nevoie de o mână fermă sigură, pentru că sunt nestatornici. Au nevoie de disciplină regulată, înțeleaptă și rațională.

Tu poți scăpa de multă încurcătură, dacă iei atitudinea de femeie și acționezi din principiu, și nu din impuls. Tu ți-ai închipuit că soțul tău trebuie să fie cu tine și că tu nu poți sta singură. Trebuie să înțelegi că datoria lui este să-și întrețină familia. Tu trebuie să ajungi să te lipsești de dorințele tale, și să nu-l faci să simtă că el trebuie să se adapteze după tine. Ai o parte de acțiune în purtarea sarcinilor vieții. Tu trebuie să te înarmezi cu curaj și tărie. Fii femeie, nu un copil capricios. Ai fost răsfățată și poverile tale au fost purtate timp prea îndelungat. Acum este de datoria ta să cauți să renunți la dorințele tale, și să acționezi din principiu pentru binele actual și viitor al familiei tale. Tu nu te simți bine; dar, dacă vei cultiva un spirit mulțumit și vesel, vei înțelege mai bine viața aceasta și, de asemenea, și viața viitoare.

-434-

Frate R., este datoria ta să folosești cu atenție și judicios capitalul de putere pe care ți l-a dat Dumnezeu.

Soră R., creierul tău este obosit și împovărat din cauza cititului. Trebuie să renunți la înclinația de a aduna în mintea ta tot ceea ce poate ea să înghită. Nu ți-ai folosit timpul în modul cel mai potrivit. N-ai folosit nici tu, nici cei din jurul tău. Te-ai rezemat de mama ta mai mult decât era spre binele tău. Dacă ai fi depins mai mult de puterile tale, dacă ai fi avut mai multă încredere în tine, ai fi fost mai fericită. Acum trebuie să-ți porți poverile cum poți mai bine și să-l încurajezi pe soțul tău să și le poarte pe ale lui, făcând lucrarea sa.

Dacă ai fi renunțat la gustul tău pentru citit și la dorința de a te place pe tine, dacă ai fi consacrat mai mult timp pentru exercițiu fizic și ai fi mâncat ordonat hrană potrivită și sănătoasă, ai fi evitat multă suferință. O parte din această suferință a fost imaginară. Dacă ți-ai fi fortificat mintea să reziste la predispoziția de a ceda infirmităților, n-ai fi avut crize nervoase. Mintea ta trebuie să fie atrasă de la tine spre îndatoririle gospodăriei, ținându-ți casa în ordine, curățenie, și cu gust. Lectura multă și îngăduirea ca mintea să fie abătută spre lucruri mici, te-a făcut să-ți neglijezi datoria față de copii și față de gospodăria ta. Chiar acestea sunt sarcinile pe care ți le-a dat Dumnezeu să le aduci la îndeplinire.

Tu ai avut multă simpatie pentru tine însăți. Mintea ta a fost atrasă asupra ta însăți și ai stăruit asupra sărmanelor tale simțăminte. Sora mea, mănâncă mai puțin. Angajează-te în muncă fizică și consacră-ți mintea lucrurilor spirituale. Abține-te de a te mai gândi la tine însăți. Cultivă un duh mulțumit și bine dispus. Vorbești prea mult despre lucruri fără importanță. Nu câștigi nici o putere spirituală din aceasta. Dacă puterea folosită în discuții ar fi consacrată rugăciunii, ai primi putere spirituală și I-ai cânta lui Dumnezeu în inima ta.

-435-

Ești stăpânită de simțământ, nu de datorie și principiu. Ai cedat simțămintelor tale de nostalgie și ți-ai vătămat sănătatea, nutrind un duh de frământare. Obiceiurile tale nu sunt sănătoase. Ai nevoie de reformă. Nici unul dintre voi nu este dispus să lucreze cum lucrează alții, și să mâncați cum mănâncă frații voștri. Dacă vă stă în putere să obțineți lucruri, voi le aveți. Este datoria voastră să faceți economie.

În contrast cu cazul vostru a fost prezentat acela al sorei S. Sănătatea ei este șubredă și are de întreținut doi copii, cu acul ei, primind foarte puțin pentru munca ei. Timp de ani de zile, cu greu a primit un ajutor minuscul. Sănătatea ei a avut de suferit din cauza bolii, dar, cu toate acestea, și-a dus poverile. Acesta era într-adevăr un caz de caritate. și acum priviți la cazul vostru. Un bărbat cu o familie mică și cu un bun capital de putere, totuși, înglodat mereu în datorii și sprijinindu-se pe alții. Aceasta este întru totul greșit. Trebuie să învățați niște lecții. La sora S., economia este lupta vieții. Iată un om cu energii puternice și totuși nu se întreține singur. Voi aveți o lucrare de făcut. Trebuie să aveți o regularitate în mâncare. Trăiți tot timpul tot așa de simplu cum trăiesc frații voștri. Trăiți reforma sanitară.

Isus a făcut o minune și a hrănit cinci mii, iar apoi i-a învățat o importantă lecție de economie. “Strângeți fărâmiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.” (Ioan 6, 12.) Îndatoriri, importante îndatoriri rămân asupra voastră. “Să nu datorați nimănui nimic.” (Romani 13, 8.) Dacă ați fi infirmi, dacă n-ați fi în stare să munciți, frații voștri ar fi fost la datorie să vă ajute. În realitate, tot ce aveați nevoie de la frații voștri când ați schimbat domiciliul vostru a fost un început. Dacă ați fi fost atât de ambițioși, cum ar fi trebuit să fiți, și dacă tu și soția ta ați fi fost de acord să trăiți în limita banilor voștri, nu v-ați fi aflat într-o criză financiară. Va trebui să muncești pentru o leafă mică, ca și pentru una mare. Hărnicia și economia v-ar fi pus familia mai de mult într-o situație mult mai favorabilă. Dumnezeu dorește să fii un ispravnic credincios al puterii tale. El dorește ca tu s-o folosești pentru a așeza familia ta deasupra lipsei și dependenței.

Battle Creek, Michigan,

22 martie 1869.

436-

Stârnind opoziție

Iubită soră T,

Mi-a fost arătat că, în viața ta religioasă, a existat o greșeală. Tu ai avut prea mult spirit combativ. În timp ce este privilegiul tău să cugeți și să acționezi pentru tine însăți, ai dus lucrul acesta prea departe. Ai avut mai multă independență decât umilință. Ai urmat o cale care mai degrabă irita decât pacifica. Era necesar să posezi fermitate, pentru ca să iei poziție de apărare a adevărului; totuși, adesea ai greșit, neavând acel duh blând și liniștit pe care Dumnezeu îl prețuiește foarte mult. În familia ta, ai avut de întâmpinat opoziție și un dezgust evident față de adevăr, dar tu n-ai reușit să întâmpini aceste necazuri în maniera cea mai bună. Ai vorbit prea mult și ai fost categorică. Ai amestecat prea puțină iubire și delicatețe cu eforturile pentru familia ta, și mai ales pentru soțul tău. Ești în pericol să duci lucrurile la extreme, depășind problema și rănind în loc să vindeci. Oriunde poți renunța la judecată, fără să sacrifici principiile adevărului, este cel mai bine pentru tine să faci astfel, chiar dacă socotești că ai dreptate. Tu ai o responsabilitate, o identitate, care nu pot fi absorbite de soțul tău. Totuși, există o legătură care face din voi unul, și în multe lucruri, dacă ai fi fost mai flexibilă, ar fi fost mult mai bine pentru soțul tău, pentru copiii tăi, și pentru tine. Ești prea pretențioasă. Tu nu cauți să-i câștigi pe cei care se deosebesc de tine. Îți dai seama repede când ești în avantaj și îl folosești la maximum. Dacă ai avea mai multă răbdare, amestecată cu iubirea cea dulce și, dacă, de dragul lui Hristos, ai trece peste multe lucruri, fără să le iei și să insiști acasă asupra lor, creând astfel simțăminte neplăcute, influența ar fi fost mai bună, mai salvatoare. Tu ai nevoie de iubire, milă delicată și afectuoasă.

-437-

Tu sesizezi adevărul și apoi indici unuia și altuia cum să-l pună în practică; și, dacă ei n-au reușit să corespundă indicației date de tine, te distanțezi de ei. Nu te poți întovărăși cu ei, și iubirea pentru ei se stinge în inima ta, când în realitate, ei sunt aproape tot atât de corecți ca și tine. Tu îți faci singură vrăjmași, când ai putea să ai prieteni. Ai un temperament înflăcărat și categoric, și când sesizezi puncte ale adevărului, duci chestiunea la extreme. În felul acesta, respingi persoanele, în loc să le câștigi și să le legi de inima ta. Tu te uiți la trăsăturile de caracter față de care se poate obiecta, ale celor cu care te asociezi, și stărui asupra aparentelor nepotriviri și greșeli, trecând cu vederea bunele lor trăsături de caracter. Am fost îndrumată la textul din Scriptură: “Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, și orice laudă, aceea să vă însuflețească.” (Filipeni 4, 8.) Asupra acestora, iubită soră, poți să meditezi și să cugeți cu folos. Stăruie asupra calităților bune ale celor cu care vii în contact, și privește cât poți mai puțin la greșelile și scăderile lor. Tu ai prea mult spirit vindicativ și împrăștii confuzie și ceartă. Trebuie să-ți schimbi viața și caracterul dacă vrei să fii pusă vreodată alături de cei care aud cuvintele: “Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu.” (Matei 5, 9.) De pe buzele tale să nu iasă altceva decât cuvinte amabile, iubitoare, cu privire la membrii familiei tale sau la membrii bisericii.

-438-

Trebuie să-ți deschizi inima pentru iubire, pentru acea iubire care sălășluiește în inima lui Isus. Dacă Isus te-ar fi tratat pe tine, cum îi tratezi tu pe cei față de care te deosebești, cu siguranță că te-ar găsi într-o stare de profundă întristare. Cazul tău ar fi aproape fără speranță. Dar mulțumesc Domnului că avem un Mare Preot milostiv la care putem ajunge cu simțământul slăbiciunilor noastre. Tu i-ai pus la încercare pe alții și ai mers pe o cale spre ei, pe care Cerul n-o aprobă. Ai o lucrare de făcut, aceea de a lăsa ca influența calmă a harului lui Dumnezeu să intre în inima ta; caută blândețea, caută neprihănirea.

Ești geloasă pentru adevăr. Îl iubești și dorești să investești ceva în el. Aceasta este foarte bine, dar fii atentă ca învățăturile pe care le dai altora să se sprijine pe exemplu. Trebuie să cauți pacea. Poți face aceasta fără să sacrifici vreun principiu al adevărului. Tu ți-ai făcut drum, tunând și fulgerând, și acum trebuie să faci ca influența ta să fie blândă, calmă, plăcută, în loc să stârnească opoziție. Ai avut o prea mare parte de încredere de sine, de prețuire de sine și de înălțare de sine. Acum trebuie să-L înalți pe Isus și să imiți viața Lui inofensivă, a cărui pace L-a urmat peste tot.

Tu, sora mea, te vei dovedi a fi un necaz pentru poporul lui Dumnezeu, dacă nu ești dispusă să înveți și să fii sfătuită. Nu trebuie să continui să crezi că știi totul. Trebuie să mai înveți multe lecții despre a fi desăvârșită înaintea lui Dumnezeu. Cea mai plăcută și mai bună lecție de învățat va fi cea a smereniei. “Învățați de la Mine”, zice umilul Nazarinean, “căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.” (Matei 11, 29.) Această lecție de blândețe, toleranță, răbdare și iubire trebuie s-o mai înveți și s-o practici. Poți fi o binecuvântare. Poți să-i ajuți pe cei care au nevoie de ajutor; dar trebuie să renunți la panglica de măsurat, pentru că aceasta nu-ți este dată ție s-o folosești. Există Unul care nu greșește în judecată, care înțelege slăbiciunile firii noastre căzute și stricate, și care reține măsurătoarea pentru Sine. El cântărește în balanța Sanctuarului, și măsurarea lui dreaptă o vom accepta cu toții.

-439-

Greșești în comportamentul față de soțul tău. Trebuie să cultivi față de el mai multă gentilețe și respect. Ești extrem de pretențioasă. Tu duci lucrurile până la extreme și-ți vatămi sufletul și adevărul. Faci ca adevărul să fie respingător și ca sufletele să se teamă de el. Lasă ca iubirea să-ți îndulcească cuvintele și să dea calitate acțiunilor tale, și atunci vei găsi o schimbare în aceia cu care te asociezi. Va fi pace, unire și armonie, în loc de ceartă, gelozie și discordie. Lasă ca iubirea și delicatețea să fie exercitate, mai ales în familia ta, și vei primi o binecuvântare.

Posted in

Redeșteptare

Leave a Comment