Continuare.
-359-
“Eu, deci alerg, dar nu ca și cum n-aș ști încotro alerg, mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin în stăpânire.” (1 Corinteni 9, 26.27.) Există aici o lucrare de făcut pentru fiecare bărbat, femeie și copil. Satana caută continuu să câștige stăpânire asupra trupului și duhului vostru. Dar Hristos v-a cumpărat și voi sunteți proprietatea Sa. și acum este rândul vostru să lucrați, în unire cu Hristos și cu îngerii sfinți, care vă slujesc. Este partea voastră să vă purtați aspru cu trupul vostru și să-l țineți în stăpânire. Dacă nu faceți aceasta, veți pierde cu siguranță viața veșnică și coroana nemuririi. și totuși, unii vor spune: “Ce treabă are cineva ce mănânc sau ce beau eu?” V-am arătat ce legătură are calea voastră cu alții. Ați văzut că aceasta are mult de-a face cu influența pe care o exercitați în familiile voastre. Are mult de-a face cu modelarea caracterului copiilor voștri. Așa cum am spus mai înainte, noi trăim într-un veac stricat. Este un timp când Satana pare să aibă aproape un control perfect asupra sufletelor care nu sunt pe deplin consacrate lui Dumnezeu. De aceea, este o foarte mare răspundere care apasă asupra părinților și a tutorilor care au de crescut copii. Părinții și-au luat răspunderea să dea naștere acestor copii; și acum care este datoria lor? Este oare să-i lase să crească așa cum pot și cum vor ei? Dați-mi voie să vă spun că asupra acestor părinți zace o grea răspundere. “Deci, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva; să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 10, 31.) Faceți voi acest lucru când pregătiți hrana pentru masă și chemați familia să ia parte la ea? Puneți voi în fața copiilor voștri numai acea hrană despre care știți că va produce sângele cel mai bun? Este ea acea hrană care va păstra organismul lor în cea mai slabă stare de agitație? Este ea aceea care îi va pune în cea mai bună legătură cu viața și sănătatea? Este aceasta acea hrană pe care o pregătiți voi și o puneți în fața copiilor voștri? Sau, fără a ține seamă de binele viitorului lor, procurați pentru ei hrană nesănătoasă excitantă și iritantă?
-360-
Dați-mi voie să vă spun că acești copii s-au născut pentru rău. Satana se pare că are stăpânire asupra lor. El ia în stăpânire mintea lor tânără și îi corupe. De ce acționează tații și mamele ca și când ar fi cuprinși de amorțeală? Ei nu bănuiesc că Satana seamănă sămânța rea în familia lor. Ei sunt atât de orbi, de neglijenți și de nepăsători cu privire la aceste lucruri cât le este în putință să fie. De ce nu se trezesc, nu citesc și nu studiază aceste subiecte? Apostolul a spus: “Uniți cu credința voastră fapta, cu fapta cunoștința; cu cunoștința înfrânarea; cu înfrânarea răbdarea, etc.” (2 Petru 1, 5.6.) Iată o lucrare care revine oricui mărturisește a fi urmaș al lui Hristos; ea constă în a trăi dezvoltându-se.
Mi-a fost dezvăluit subiect după subiect. Pot să aleg din această comunitate un număr de familii cu copii, fiecare dintre ele tot atât de stricate ca iadul. Unii dintre ei mărturisesc a fi urmași ai lui Hristos, și voi, părinții lor, sunteți așa de nepăsători ca și cum ați fi paralizați.
Am spus că unii dintre voi sunteți egoiști. Voi n-ați înțeles ce-am vrut să spun. Ați cercetat care hrană ar fi cea mai gustoasă. Gustul și plăcerea au stăpânit în loc de slava lui Dumnezeu și o dorință de înaintare în viața spirituală, și de sfințire desăvârșită în temere de Dumnezeu. Voi v-ați luat după plăcerea și apetitul vostru și, în timp ce faceți aceasta, Satana câștigă marșul asupra voastră, și după cum este cazul, în general, zădărnicește eforturile voastre de fiecare dată.
Unii dintre voi i-ați dus pe copiii voștri la medic, să vadă ce-i cu ei. Eu puteam să vă spun în două minute care era necazul. Copiii voștri sunt corupți. Satana a obținut stăpânire asupra lor. El a venit de îndată în urma voastră, în timp ce voi, care sunteți ca Dumnezeu pentru ei, spre a-i păzi, erați liniștiți, amorțiți și adormiți. Dumnezeu v-a poruncit să-i creșteți în frica și educația Domnului. Dar Satana a intrat pe fir înaintea voastră și a țesut în jurul lor legături puternice. și totuși, continuați să dormiți. Fie ca Cerul să aibă milă de voi și de copiii voștri, pentru că fiecare dintre voi aveți nevoie de îndurarea Lui.
-361-
Dacă ați fi luat poziție față de reforma sanitară, dacă ați fi adăugat la credința voastră, fapta, la faptă cunoștința, la cunoștință înfrânarea, lucrurile ar fi putut fi diferite. Dar voi ați fost treziți numai în parte de nelegiuirea și corupția care există în casele voastre. Voi v-ați deschis ochii doar puțin și apoi v-ați liniștit spre a adormi din nou. Credeți că îngerii pot să vină în locuințele voastre? Credeți că copiii voștri sunt sensibili la influențele cele sfinte cu aceste lucruri în mijlocul vostru? Pot să enumăr, familie după familie, pe cele care sunt aproape întru totul sub stăpânirea lui Satana. Eu știu că lucrurile acestea sunt adevărate și doresc ca poporul să se trezească înainte să fie pentru totdeauna prea târziu și ca sângele sufletelor, chiar sângele sufletelor propriilor lor copii, să fie găsit pe hainele lor.
Mintea unora dintre acești copii este atât de slăbită, încât ei n-au decât jumătate sau o treime din strălucirea intelectuală pe care ar fi putut s-o aibă, dacă ar fi fost virtuoși și curați. Ei au risipit-o prin masturbație. Chiar aici, în această comunitate, stricăciunea abundă peste tot. Din când în când, are loc o oră de cântec sau vreo adunare de plăcere. De fiecare dată când aud despre aceasta, mă simt ca și când m-aș îmbrăca în sac. “O, de mi-ar fi capul plin de apă, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrimi!” (Ieremia 9, 1.) “Doamne, îndură-Te de poporul Tău!” (Ioel 2, 17.) Mă simt adânc întristată. Am un chin sufletesc care este peste puterea mea, ca să vi-l pot descrie. Voi sunteți adormiți. Oare fulgerul și tunetul de pe Sinai are să trezească biserica aceasta? Vă vor trezi ele pe voi, tați și mame, spre a începe lucrarea de reformă în casele voastre? Trebuie să-i educați pe copiii voștri. Trebuie să-i instruiți cum să se ferească de viciile și corupția acestui veac. În loc de aceasta, mulți caută să obțină ceva bun de mâncat. Voi puneți pe masă unt, ouă și carne și copiii voștri au parte de ele. Ei sunt hrăniți chiar cu acele lucruri care vor excita pasiunile lor animalice, și apoi veniți la adunare și cereți ca Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă salveze copiii. Până la ce înălțime urcă rugăciunile voastre? Mai întâi, voi aveți de făcut o lucrare. Când ați făcut pentru copiii voștri tot ceea ce a lăsat Dumnezeu pe seama voastră să faceți, atunci puteți solicita cu toată încrederea ajutorul special pe care Dumnezeu a făgăduit să vi-l dea.
-362-
Voi trebuie să căutați cumpătarea în toate lucrurile. Trebuie s-o căutați în ceea ce mâncați și în ceea ce beți. și totuși, spuneți: “Nu este treaba nimănui ce mănânc, ce beau sau ce pun eu pe masa mea.” Este treaba cuiva, afară de cazul că vă luați copiii și-i închideți sau mergeți în pustie, unde nu aveți nici o sarcină pentru alții și unde copiii voștri neascultători și vicioși nu vor strica societatea în care sunt amestecați.
Mulți dintre cei care au adoptat reforma sanitară au părăsit tot ce era vătămător, dar oare, din cauză că au părăsit aceste lucruri pot să mănânce atât de mult cât le place? Se așează la masă, și, în loc să se gândească cât trebuie să mănânce, se dedau apetitului și mănâncă peste măsură de mult. și stomacul face tot ce poate, sau ce ar trebui să facă în restul zilei, spre a scăpa de povara care i-a fost impusă. Toată hrana care este băgată în stomac, și de care organismul nu se poate folosi, este o povară pentru el. Ea îngreunează această mașinărie vie. Organismul este împovărat și nu-și poate aduce la îndeplinire cu succes lucrarea. Organele vitale sunt împovărate fără să fie necesar, iar puterea sistemului nervos este solicitată de stomac, ca să ajute organelor digestive să aducă la îndeplinire lucrarea lor de a scăpa de mulțimea de hrană care nu face bine organismului.
-363-
În felul acesta, puterea creierului este micșorată prin atragerea lui atât de puternică să ajute stomacul să se descurce cu povara lui grea. și după ce sarcina a fost adusă la îndeplinire, care sunt senzațiile experimentate ca rezultat a acestei nenecesare cheltuieli de forță vitală? O senzație de epuizare, de slăbiciune, ca și cum ar trebui să mâncați. Poate că acest simțământ vine chiar înainte de timpul mesei. Ce îl generează? Forța vitală a fost istovită de lucrarea ei și este complet extenuată, iar urmarea este că aveți această senzație de slăbiciune. Iar voi credeți că stomacul spune: “mai multă hrană”, când în slăbiciunea lui, el spune clar: “dă-mi odihnă”.
Stomacul are nevoie de odihnă, ca să-și adune energiile istovite. Dar, în loc să i se îngăduie o perioadă de odihnă, voi credeți că are nevoie de hrană mai multă, și astfel se încarcă organismul cu o altă povară și i se refuză odihna necesară. Aceasta este ca un om care lucrează în câmp în timpul primei părți a zilei până obosește. La amiază intră în casă și spune că este obosit și epuizat, dar tu îi spui să meargă din nou la lucru și va obține alinare. Acesta este felul în care vă tratați stomacul. El este complet epuizat. Dar, în loc să-l lăsați să se odihnească, îi dați mai multă mâncare, și apoi se solicită vitalitatea altor părți ale organismului să ajute la digestie.
Mulți dintre voi ați simțit uneori o amețeală în jurul creierului. Ați simțit o aversiune să vă apucați de vreo muncă ce cerea efort fizic sau mintal, până nu v-ați odihnit de simțământul acestei poveri impuse organismului vostru. Apoi, din nou, apare un simțământ de slăbiciune, dar voi spuneți că se dorește mâncare mai multă, și băgați în stomac o cantitate dublă, de care să se îngrijească. Chiar dacă sunteți stricți în ce privește calitatea hranei voastre, slăviți voi pe Dumnezeu în trupul și duhul vostru, care sunt ale Lui, îmbuibându-vă cu o astfel de cantitate de hrană? Cei care încarcă stomacul cu atât de multă mâncare, împovărând astfel organismul, nu pot aprecia adevărul pe care l-ar auzi și nu pot stărui asupra lui. Ei nu pot trezi sensibilitățile creierului pentru a-și da seama de valoarea ispășirii și marea jertfă care a fost adusă pentru omul căzut. Este imposibil pentru unii ca aceștia să aprecieze marea, prețioasa și nespus de bogata răsplătire care este păstrată pentru credincioșii biruitori. Partea animală a naturii noastre nu trebuie să fie lăsată niciodată să stăpânească partea morală și intelectuală.
-364-
și ce influență are prea multa mâncare asupra stomacului? Acesta ajunge slăbit, organele digestive sunt slăbite, și boala, cu toată suita ei de rele, este rezultatul. Dacă persoanele erau bolnave mai dinainte, ele își măresc astfel dificultățile și își micșorează vitalitatea în fiecare zi cât trăiesc. Ei apelează la puterile lor vitale pentru acțiuni care nu sunt necesare, să poarte de grijă hranei puse în stomacul lor. Ce teribil este să te afli în situația aceasta! Noi cunoaștem ceva despre dispepsie, din experiență. Am avut-o în familia noastră și socotim că ea este o boală de temut. Când o persoană devine complet dispeptică, ea suferă mult, mintal și fizic, iar prietenii ei trebuie să sufere și ei, dacă nu sunt tot atât de nesimțitori ca animalele. și totuși, voi veți spune: “Nu este nicidecum treaba ta ce mănânc sau ce cale urmez eu.” Suferă cineva din jur de dispepsie? Fă doar ceva care să-l irite în vreun fel. Ce natural este să fii irascibil! Aceștia se simt rău și li se pare că copiii lor sunt foarte răi. Ei nu pot vorbi calm cu ei, nici fără un har special, să acționeze calm în familia lor. Toți din jurul lor sunt afectați de boala pe care o au; toți trebuie să sufere consecințele infirmităților lor. Ei aruncă o umbră întunecoasă. Atunci, obiceiurile voastre de mâncare și băutură nu-i influențează pe alții? Cu siguranță că da. și voi trebuie să fiți foarte atenți, să vă păstrați în cea mai bună stare de sănătate, ca să-I puteți aduce lui Dumnezeu o slujire desăvârșită și să vă faceți datoria în societate și în familia voastră.
-365-
Dar chiar și adepții reformei sanitare pot greși în ceea ce privește cantitatea hranei. Ei pot să mănânce exagerat din hrană de bună calitate. Unii din această comunitate greșesc cu privire la calitate. Ei niciodată n-au luat poziție față de reforma sanitară. Ei au ales să mănânce și să bea ce le place și când le place. În felul acesta, ei își vatămă organismul. Dar nu numai atât, ci își vatămă și familiile, punând pe mesele lor o dietă excitantă, care mărește pasiunile instinctuale ale copiilor lor și îi face să se îngrijească prea puțin de lucrurile cerești. În felul acesta, părinții întăresc puterile instinctuale și slăbesc puterile spirituale ale copiilor lor. Ce pedeapsă grea va trebui să plătească ei în cele din urmă! și apoi se miră de ce copiii lor sunt atât de slabi din punct de vedere moral!
Părinții n-au dat copiilor lor educația cea bună. Adesea ei manifestă aceleași nedesăvârșiri care sunt văzute în copiii lor. Ei mănâncă nepotrivit, și aceasta solicită energiile lor nervoase pentru stomac și n-au vitalitate de folosit în alte direcții. Ei nu pot să-i stăpânească cum trebuie pe copiii lor, din cauza propriei lor nerăbdări, și nici nu-i pot învăța calea cea dreaptă. Poate că se țin de ei cu asprime și le mai dau în grabă și câte-o bătaie. Eu am spus că a-l amenința pe un copil înseamnă a băga două duhuri rele în el, în timp ce pe unul îl gonește afară. Dacă un copil este rău, bătaia îl va face mai rău. Aceasta nu-l va supune. Când organismul nu este în stare bună, când circulația este deranjată, iar puterea nervoasă face tot ce poate hrană de o proastă calitate, sau într-o mare cantitate chiar din cea care este bună, părinții nu au stăpânire de sine. Ei nu pot să judece de la cauză la efect. Acesta este motivul pentru care fiecare mișcare pe care o fac în familia lor produce mai mult necaz decât vindecare. Ei par să nu înțeleagă și să judece de la cauză la efect și merg la lucrarea lor ca orbii. Ei par să acționeze ca și cum, purtându-se ca niște sălbatici și reprimând prin asuprire și violență răul care ar putea apărea în familia lor, L-ar slăvi pe Dumnezeu în mod deosebit.
-366-
Cine sunt copiii noștri? Ei sunt numai frații și surorile mai tineri din familia pe care Dumnezeu o recunoaște ca fiind a Lui. Noi avem de-a face cu membrii familiei Domnului! și, deoarece grija lor ne-a fost încredințată nouă, cât de atenți trebuie să fim spre a-i crește pentru Domnul, în așa fel ca, atunci când va veni Stăpânul, să putem spune: “Iată, eu și copiii pe care mi i-a dat Domnul.” (Isaia 8, 18.) Vom fi noi atunci în stare să spunem: “Am încercat să facem lucrarea noastră, și am încercat s-o facem bine”?
Am văzut mame din familii mari, care nu puteau să vadă lucrarea care era chiar în calea lor, chiar înaintea lor, în propriile lor familii. Ele doreau să fie misionare și să facă o mare lucrare. Căutau pentru ele în afară vreo poziție înaltă, dar neglijau să se îngrijească de lucrarea din cămin, pe care Domnul le-a lăsat-o în seamă. Cât de important este ca mintea să fie lucidă! Cât de important este ca trupul să fie scutit, pe cât este posibil, de boală, pentru ca să putem face lucrarea pe care cerul ne-a lăsat-o s-o facem și s-o îndeplinim în așa fel, încât Stăpânul să poată spune: “Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.” (Matei 25, 21.) Surorile mele, să nu disprețuiți puținele lucruri pe care Domnul le-a lăsat pentru voi să le faceți. Faceți treburile fiecărei zile să fie în așa fel, încât, în ziua socotelilor, să nu vă fie rușine să dați față cu raportul ținut de îngerul raportor.
-367-
Dar ce se poate spune despre o dietă improvizată? Noi am vorbit despre importanța cantității și a calității hranei. Ea trebuie să fie în strictă conformitate cu legile sănătății. Însă noi nu recomandăm o dietă improvizată. Mi-a fost arătat că mulți au adaptat un punct de vedere greșit despre reforma sanitară și adoptă o dietă prea săracă. Ei se întrețin cu o hrană ieftină, de slabă calitate, pregătită fără atenție sau cu referire la hrănirea organismului. Este important ca hrana să fie pregătită cu grijă, ca apetitul, dacă nu este pervertit, s-o poată savura. Pentru că noi am renunțat din principiu să folosim carnea, untul, tocătura, pateurile, condimentele, untura și ceea ce irită stomacul și distruge sănătatea, niciodată n-ar trebui să fie sugerată ideea că este doar de mică importanță ceea ce mâncăm.
Sunt unii care merg spre extreme. Ei trebuie să mănânce exact numai o astfel de porție și exact o astfel de calitate, iar ei se limitează la două sau trei lucruri. Ei permit să li se pună în față, lor și familiei lor, numai puține lucruri pentru mâncare. Mâncând o mică porție de hrană și aceea nu de cea mai bună calitate, ei nu mănâncă ceea ce va fi hrană potrivită pentru organism. Hrana săracă nu poate fi transformată în sânge bun. O dietă improvizată va improviza sângele. Am să amintesc cazul sorei A. Acel caz mi-a fost prezentat spre a arăta o extremă. În fața mea, au fost prezentate două clase. Prima, cei care nu trăiau după lumina pe care le-a dat-o Dumnezeu. Ei au adoptat reforma, pentru că altcineva o începuse, dar n-au înțeles sistemul acesteia pentru ei înșiși. Sunt mulți între voi care mărturisesc adevărul, pe care l-au primit, pentru că altcineva îl primise, dar nu puteți arăta argumente pentru viața voastră. Așa se explică de ce sunteți așa de slabi ca apa. În loc să cântăriți motivele voastre în lumina veșniciei, în loc să aveți o cunoaștere practică a principiilor care stau la baza tuturor acțiunilor voastre, în loc să săpați până la fund și să clădiți o temelie bună pentru voi înșivă, voi umblați în scânteile aprinse de alții. Astfel veți da greș, după cum ați dat greș în reforma sanitară. Dacă ați fi acționat din principiu, n-ați fi făcut acest lucru.
-368-
Unii nu pot fi făcuți să înțeleagă necesitatea de a mânca și a bea spre slava lui Dumnezeu. Îngăduința apetitului îi afectează în toate relațiile vieții lor. Aceasta se vede în familiile lor, în comunitatea lor, în adunarea de rugăciune și în comportarea cu copiii lor. Acesta a fost blestemul vieții lor. Nu-i poți face să înțeleagă adevărurile pentru aceste zile din urmă. Dumnezeu a dat totul din belșug pentru întreținerea și fericirea tuturor creaturilor Sale; și dacă legile n-ar fi fost niciodată călcate, și toți ar fi acționat în armonie cu voința divină, ar fi fost experimentate sănătatea, pacea și fericirea în locul nenorocirii și al răului continuu.
O altă clasă care a ținut seamă de reforma sanitară este foarte severă. Ea ia o poziție, stă cu încăpățânare în acea poziție și trece peste limită cu aproape orice. Unul dintre aceștia a fost sora A. Ea n-a fost compătimitoare, iubitoare și afectuoasă, asemenea divinului Domn. Tot ce putea ea să vadă era judecata. Ea a împins lucrurile mai departe decât dr. Trall. Pacienții ei a trebuit chiar s-o părăsească, pentru că nu puteau primi destulă mâncare. Dieta ei improvizată i-a dat sânge improvizat.
Mâncărurile cu carne vor scădea valoarea sângelui. Pregătiți hrană cu condimente și mâncați-o cu prăjituri și plăcinte bogate și veți avea un sânge de calitate rea. Organismul este prea greu împovărat cu asimilarea acestui fel de hrană. Plăcinta cu carne și murăturile, care niciodată nu trebuie să fie introduse într-un stomac, vor da sângelui o calitate mizerabilă. Dar și o hrană de slabă calitate, pregătită într-un fel nepotrivit și în cantitate insuficientă, nu poate să dea un sânge bun. Mâncarea cu carne și o hrană bogată, ca și o dietă improvizată, vor avea aceleași rezultate.
și acum cu privire la lapte și zahăr. Cunosc persoane care s-au speriat de reforma sanitară și au spus că nu vor avea nimic de-a face cu ea, pentru că a vorbit împotriva folosirii libere a acestor lucruri. Schimbarea trebuie făcută cu multă grijă și trebuie să acționăm precaut și în mod înțelept. Noi dorim să urmăm acea cale care se va recomanda pe sine bărbaților și femeilor inteligente ale țării. Mari cantități de lapte și zahăr, mâncate împreună, sunt vătămătoare. Ele umplu de impurități organismul. O vacă poate să pară bine dimineața și să moară seara. Ea era bolnavă în acea dimineață, și laptele ei era bolnav, dar voi nu știați acest lucru. Lumea animală este bolnavă. Mâncarea de carne înseamnă boală. Dacă am ști că animalele sunt perfect sănătoase, aș recomanda ca oamenii să mănânce carne, mai degrabă decât mari cantități de lapte și zahăr. Aceasta n-ar produce vătămarea pe care o produce laptele și zahărul. Zahărul umple organismul cu necurăție. El îngreunează lucrarea mașinăriei vii.
Va continua.