Am văzut că noi ne aflăm acum în timpul de cernere. Satana lucrează cu toată puterea lui pentru a smulge sufletele din mâna lui Hristos și a le determina să-L calce în picioare pe Fiul lui Dumnezeu. Îngerul a repetat încet și apăsat aceste cuvinte: “Cu cât mai aspră pedeapsă credeți că va lua cel ce calcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări sângele legământului cu care a fost sfințit și va batjocori pe Duhul harului?” (Evrei 10, 29.) Caracterul se formează. Îngerii lui Dumnezeu cântăresc valoarea morală. Dumnezeu Își încearcă poporul. Aceste cuvinte mi-au fost prezentate de către înger: “Luați seama dar, fraților, ca nici unul dintre voi să nu aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. Ci îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, câtă vreme se zice: ‘Astăzi’, pentru ca nici unul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. Căci ne-am făcut părtași ai lui Hristos, dacă păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început.” (Evrei 3, 12-14.) Dumnezeu este întristat atunci când cineva din poporul Său, care a cunoscut puterea harului Său, vorbește de îndoielile pe care le are și în acest fel devine un canal pentru Satana, care transmite prin el sugestiile sale altor minți. Sămânța necredinței și a păcatului nu este ușor de dezrădăcinat. Satana o alimentează în fiecare ceas, și aceasta înflorește și devine puternică. Sămânța cea bună, când este semănată, are nevoie să fie hrănită, udată și îngrijită cu atenție; pentru că orice influență otrăvitoare din jur îi stânjenește creșterea și îi produce moartea.
-430-
Eforturile lui Satana sunt acum mai puternice decât oricând înainte, pentru că el știe că timpul pe care îl are pentru a înșela este scurt. Frate Hull, am văzut că tu ți-ai făcut un mare rău, dându-ți în vileag slăbiciunea și vorbind despre îndoielile tale acelora care sunt agenții lui Satana. Ai fost amăgit prin cuvinte plăcute și cuvântări atrăgătoare și te-ai expus singur atacurilor lui Satana în modul cel mai nechibzuit. Cum ai putut să-ți faci un asemenea rău și să aduci ocară asupra cauzei lui Dumnezeu? Te-ai repezit cu nesăbuință pe terenul de luptă al lui Satana și nu este de mirare că mintea ta este atât de stupidă și nesimțitoare. Deja Satana, prin agenții săi, a otrăvit atmosfera pe care o respiri; deja îngerii cei răi au transmis agenților săi de pe pământ ceea ce ai făcut. Și este vorba despre o persoană pe care Dumnezeu a chemat-o să stea între cei vii și cei morți, unul dintre străjerii de pe zidurile Sionului care trebuie să spună poporului ce ceas din noapte este. Tu ai o mare răspundere. Dacă tu mergi în jos, nu mergi singur; pentru că Satana te va folosi drept agent al său pentru a duce suflete spre pieire.
Am văzut că îngerii lui Dumnezeu priveau cu îngrijorare asupra ta. Ei au plecat de lângă tine, te-au părăsit triști, în timp ce Satana și îngerii lui rânjeau cu satisfacție, tresăltând pentru tine. Dacă te-ai fi luptat singur cu îndoielile și nu l-ai fi încurajat pe diavol să te ispitească, vorbind despre necredința ta și plăcându-ți să zăbovești asupra acestui subiect, tu nu i-ai fi atras pe îngerii nelegiuiți într-un asemenea număr în preajma ta. Însă tu ai ales să vorbești despre necredința și întunericul din tine și să zăbovești asupra acestui lucru; și cu cât vorbești mai mult despre aceasta și insiști asupra acestui subiect, cu atât te cufunzi mai mult în întuneric. Tu îndepărtezi de la tine orice rază de lumină cerească; și între tine și aceia care doar ei te-ar putea ajuta, se face o mare prăpastie. Dacă vei continua în felul în care ai început, necazul și nenorocirea sunt în fața ta. Mâna lui Dumnezeu va fi asupra ta într-un fel în care nu îți convine. Mânia lui nu va dormita. Însă acum El te invită. Acum, chiar acum, te cheamă să te întorci la El fără întârziere și te va ierta cu îndurare și îți va vindeca toate rănile tale. Dumnezeu conduce un popor care este deosebit, pe care îl va curăți pentru a corespunde în vederea mutării în Împărăția Sa. Orice lucru firesc trebuie despărțit de comorile deosebite ale lui Dumnezeu, până când acest popor va fi de șapte ori curățit ca și aurul.
-431-
Am văzut că frații A. și B. s-au așezat într-o stare teribilă, slujind scopurilor lui Satana, îngăduind minților lor să hoinărească, de parcă el le-ar fi condus pe canalul necredinței. Cel mai mare păcat al lor a fost acela că au vorbit despre aceste îndoieli amarnice, această necredință cruntă, și i-au condus și pe alții în aceeași direcție întunecoasă.
Poporul lui Dumnezeu va fi cernut, așa cum se cerne grâul în sită, până ce toată pleava este separată de boabele curate de grâu. Noi trebuie să-L luăm pe Domnul Hristos ca exemplu și să imităm umilul model. Tu nu te împaci cu disciplina de care ai nevoie și nici nu dai dovadă de acea tăgăduire de sine pe care Domnul Hristos o cere de la aceia care sunt adevărați moștenitori ai mântuirii. Aceia care se angajează în lucrarea de salvare a sufletelor sunt împreună lucrători cu Hristos. Lucrarea Sa a fost o lucrare de bunăvoință continuă, dezinteresată și de sacrificiu de Sine. Cei pentru care s-a făcut un sacrificiu atât de mare ca să devină părtași ai harului divin trebuie și ei, la rândul lor, să se sacrifice și să dea dovadă de tăgăduire de sine, pentru a contribui la marea lucrare de a aduce și pe alții la cunoștința adevărului. Propriile interese trebuie lăsate deoparte; dorințele egoiste și propriul confort nu trebuie să stea acum în calea lucrării lui Dumnezeu de salvare a sufletelor. Pastorii lui Dumnezeu lucrează în locul lui Hristos; ei sunt ambasadorii Săi. Ei nu trebuie să caute tihnă, confort, plăcere, dorințe sau avantaje proprii. Ei trebuie să sufere pentru Hristos, să fie răstigniți împreună cu El și să se bucure că, în toate sensurile cuvântului, pot cunoaște părtășia suferințelor lui Hristos.
-432-
Am văzut că pastorii care lucrează prin cuvânt și învățătură au o mare lucrare în fața lor; o mare răspundere zace asupra lor. În lucrarea pe care o fac, ei nu se apropie în suficientă măsură de inimi. Lucrarea lor este prea generală și adesea prea împrăștiată, în loc să se concentreze chiar spre aceia pentru care lucrează. Când predică de la amvon, ei doar își încep lucrarea. După aceea, trebuie să trăiască ceea ce au predicat, veghind încontinuu asupra lor înșiși, pentru a nu atrage nici o batjocură asupra cauzei lui Dumnezeu. Ei trebuie să ilustreze, prin exemplul lor, viața lui Hristos. 1 Corinteni 3, 9: “Pentru că noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu.” 2 Corinteni 6, 1: “Ca unii care lucrăm împreună cu Dumnezeu, vă sfătuim să faceți așa ca să nu fi primit în zadar harul lui Dumnezeu.” Lucrarea pastorului nu se termină când pleacă de la amvon. El nu trebuie să lase deoparte povara și să-și ocupe mintea cu cititul sau scrisul decât atunci când acest lucru este neapărat necesar. El trebuie să facă în așa fel, încât lucrarea sa publică să fie urmată de eforturi speciale, lucrând personal pentru suflete ori de câte ori se ivește ocazia, discutând la gura sobei, implorând sufletele în Numele lui Hristos să se împace cu Dumnezeu. Lucrarea noastră de aici se va încheia în curând și “fiecare își va lua răsplata după osteneala lui.” (1 Corinteni 3, 8.)
Mi-a fost arătată răsplata sfinților, moștenirea nemuririi. Apoi am văzut cât de mult a suferit poporul lui Dumnezeu pentru adevăr și faptul că ei socotesc cerul, chiar în aceste condiții, suficient de ieftin. Ei socotesc că suferințele de acum nu sunt vrednice să fie comparate cu slava care trebuie să fie descoperită în ei. Poporul lui Dumnezeu din timpul din urmă va fi încercat. Însă, în curând, va veni ultima lor încercare și apoi vor primi darul vieții veșnice.
Frate Hull, tu ai fost batjocorit pentru cauza adevărului. Ai simțit puterea adevărului și a unei vieți fără sfârșit. Ai avut dovada mărturiei Duhului lui Dumnezeu că I-ai aparținut și ai fost acceptat de El. Am văzut că, dacă te vei încinge din nou cu armura și vei sta la post, împotrivindu-te diavolului și luptând cu bărbăție în luptele Domnului, vei fi biruitor și în curând îți vei lăsa armura deoparte și vei purta cununa biruinței. Oh, nu este oare îndestulătoare această moștenire? Nu a costat aceasta un preț atât de scump, agonia și sângele Fiului lui Dumnezeu? Fac apel la tine, în Numele Domnului, să te trezești. Îndepărtează de la tine amăgirea îngrozitoare pe care Satana a aruncat-o asupra ta. Apucă viața veșnică. Împotrivește-te diavolului. Îngerii cei răi sunt în jurul tău, șoptindu-ți la ureche, dându-ți târcoale cu vise amăgitoare, fiind mulțumiți că tu le dai ascultare. Oh, de dragul lui Hristos și de dragul propriului tău suflet, smulge-te de sub această influență teribilă înainte ca Duhul lui Dumnezeu să nu Se retragă cu totul de la tine.
-433-
În Sabatul din 6 iunie 1863, mi-au fost arătate câteva lucruri cu privire la lucrarea lui Dumnezeu și răspândirea adevărului. Predicatorii și membrii au prea puțină credință, prea puțină devoțiune și evlavie adevărată. Poporul îl imită pe predicator și astfel el are o foarte mare influență asupra lor. Frate Hull, Dumnezeu dorește ca tu să te apropii mai mult de El, astfel să poți apuca tăria Lui și, printr-o credință vie, să poți proclama mântuirea Sa, devenind un bărbat puternic. Dacă ai fi un bărbat consacrat, evlavios, atât la amvon, cât și în afara acestuia, o puternică influență ar însoți atunci predicarea ta. Tu nu îți cercetezi cu atenție propria ta inimă. Ai studiat multe lucrări pentru a avea cuvântări meticuloase, complete, plăcute; însă ai neglijat cel mai mare și cel mai necesar studiu: cercetarea de sine. O cunoaștere deplină a propriei tale persoane, cu meditație și rugăciune, ai lăsat-o printre lucrurile secundare. Succesul tău ca pastor depinde de felul în care îți păstrezi propria ta inimă. Vei primi mai multă tărie dacă vei petrece o oră în fiecare zi în meditație și întristare a inimii pentru greșelile pe care le faci și pentru păcate, implorând iertarea plină de îndurare a lui Dumnezeu și asigurarea iertării păcatelor, decât dacă ai petrece mai multe ore și zile studiind cei mai capabili autori și te-ai familiariza cu obiecțiile care sunt aduse credinței noastre și cu cele mai puternice dovezi în favoarea ei.