Consecințele unei discipline laxe
Frații C. și D. nu au adus acea ușurare pentru lucrare la _____, pe care ar fi trebuit s-o aducă. Dacă s-ar fi păstrat amândoi umiliți, în temere de Dumnezeu, stăruind în facerea de bine atât în comunitate, cât și la serviciu, ei ar fi fost o mare binecuvântare pentru lucrarea lui Dumnezeu. Dacă ar fi simțit răspunderea lor în fața lui Dumnezeu pentru instruirea și disciplinarea copiilor lor, ei ar fi fost exemple valoroase pentru alții. Copiii aceștia aveau nevoie nu numai de educația obținută la școală, ci și de educația din cămin, pentru ca puterile lor mintale și morale să se poată dezvolta în proporția cuvenită, fiecare având exercițiul necesar. Aptitudinile fizice, mintale și spirituale trebuie dezvoltate pentru a forma un caracter complet și echilibrat.
-198-
Pentru a realiza această lucrare cu succes, copiii trebuie supravegheați, păziți și instruiți. Spre a-i modela pe cei tineri într-o manieră corectă, se cere iscusință și efort răbdător. Anumite tendințe rele trebuie restrânse cu grijă și mustrate cu blândețe; mintea trebuie stimulată în favoarea a ceea ce este drept. Copilul trebuie să fie încurajat să manifeste stăpânire de sine și toate acestea trebuie făcute cu înțelepciune, altfel scopul dorit nu va fi atins.
Părinții, pe drept, pot să întrebe: “Cine este potrivit pentru aceste lucruri?” Numai Dumnezeu este îndestularea lor; și dacă ei Îl lasă pe dinafară, fără să caute ajutorul și sfatul Lui, sarcina lor este, într-adevăr, fără nădejde. Dar, prin rugăciune, prin studiul Bibliei și prin zel serios, ei pot avea un succes minunat în această sarcină importantă, fiind răsplătiți de o sută de ori pentru tot timpul și purtarea lor de grijă. Dar clevetirea și grija pentru înfățișarea exterioară au ocupat timpul prețios care trebuia devotat rugăciunii pentru înțelepciune și putere de la Dumnezeu, spre a îndeplini răspunderea lor cea mai sacră. Părinții care sunt înțelepți în ale mântuirii vor aranja în așa fel cele din jurul lor, încât acestea să fie favorabile pentru formarea unui caracter corect în copiii lor. Ei pot face acest lucru aproape totdeauna. Izvorul înțelepciunii, din care pot scoate toată cunoștința necesară în această privință, este deschis.
Biblia, o carte bogată în învățătură, trebuie să fie manualul lor. Dacă își educă copiii în conformitate cu preceptele ei, nu numai că pun picioarele tinerilor pe calea cea dreaptă, ci se educă și pe ei înșiși în cele mai sfinte sarcini ale lor. Impresiile făcute asupra tinerilor sunt greu de șters. Cât de important este, deci, ca aceste impresii să fie din cele bune, care să îndrepte facultățile în formare ale tânărului în direcția cea bună!
Unii părinți au venit la _____ cu copiii lor și i-au depus în comunitate, ca și cum de aici înainte ei nu mai au nici o răspundere în educația religioasă și morală. Fratele și sora C. și fratele și sora D. au făcut o greșeală în disciplinarea copiilor lor, precum și în privința lor înșiși. Copiii lor s-au bucurat de libertate și au făcut ceea ce le-a plăcut. Ei au fost scutiți de răspunderi în cămin și au disprețuit restricția. O viață cu folos li se părea o viață de trudă. Conducerea slabă din cămin i-a făcut nepotriviți pentru orice poziție și, ca o consecință naturală, ei s-au răzvrătit împotriva disciplinei școlare. Părinții i-au crezut atunci când s-au plâns și, simpatizând cu necazurile lor imaginare, și-au încurajat copiii să facă rele. Părinții aceștia au crezut, în multe cazuri, neadevăruri evidente care le-au fost plasate de copiii lor, înșelându-i. Câteva astfel de cazuri de copii indisciplinați care se prefăceau aveau să contribuie mult la dărâmarea oricărei autorități în școală și să demoralizeze tineretul din biserica noastră.
-199-
În cer există ordine desăvârșită, armonie și înțelegere perfectă. Dacă părinții neglijează astfel să-și aducă copiii sub autoritatea care se cuvine aici, cum pot spera că vor fi socotiți partenerii potriviți pentru îngerii cei sfinți într-o lume de pace și armonie? Părinții îngăduitori, care își îndreptățesc copiii în facerea de rele, creează prin aceasta un element care va aduce discordie în societate și va distruge autoritatea atât în comunitate, cât și la școală.
Copiii au nevoie de îngrijire și călăuzire atentă ca niciodată mai înainte, pentru că Satana se străduiește să pună stăpânire asupra minții și inimii lor și să-L alunge pe Duhul lui Dumnezeu. Înfricoșătoarea stare a tinerilor din acest veac constituie unul dintre cele mai puternice semne că trăim în zilele de pe urmă, însă ruinarea multora poate fi urmarea directă a greșitei conduceri a părinților. Spiritul de murmurare împotriva mustrării a prins rădăcini și își aduce roada lui de insubordonare. Chiar dacă nu sunt mulțumiți cum se dezvoltă caracterul copiilor lor, părinții nu reușesc să vadă greșelile care i-au adus în această stare.
Eli i-a dojenit pe fiii lui, dar nu a acționat prompt spre a-i ține în frâu. Tatăl afectuos și cu iubire neconstrângătoare a fost avertizat de Dumnezeu că neglijența lui va fi urmată de pedeapsă, dar, chiar și atunci, el nu a fost impresionat de faptul că era important să înlăture răul cel dezgustător din Israel. El trebuia să ia măsuri prompte; dar, în loc de aceasta, a spus, cu o remarcabilă resemnare: “Domnul este acesta, să facă ce va crede!” Dacă s-ar fi trezit și și-ar fi dat seama că este direct vinovat de neglijență, Israel ar fi putut fi salvat de înfrângerea umilitoare, și chivotul lui Dumnezeu nu ar fi căzut în mâinile inamicului.
-200-
Dumnezeu condamnă neglijența care cochetează cu păcatul, nelegiuirea și nepăsarea care împiedică descoperirea prezenței lui periculoase în familiile pretinșilor creștini. El îi face răspunzători, în mare măsură, pe părinți pentru defectele și nebuniile odraslelor lor. Dumnezeu a abătut blestemul Lui nu numai asupra fiilor lui Eli, ci și asupra lui Eli însuși, și acest exemplu înfricoșător trebuie să fie o avertizare pentru părinții din această vreme.
În timp ce priveam asupra situației periculoase a tinerilor noștri și mi se arăta cât de indiferenți sunt părinții față de bunăstarea lor, inima mea a fost deprimată și slăbită; îngerii au fost mâhniți și au plâns îndurerați. Tinerii merg în lume în mâinile lui Satana. Ei devin tot mai puțin sensibili față de plăcutele influențe ale harului lui Dumnezeu, mai îndrăzneți și mai sfidători și manifestă o lipsă de respect crescândă pentru interesele veșnice. L-am văzut pe Satana implantându-și steagul în familiile celor care mărturisesc a fi cei aleși de Dumnezeu, dar cei care umblă în lumină trebuie să fie în stare să vadă deosebirea dintre steagul negru al vrăjmașului și drapelul pătat de sânge al lui Hristos.
Copiii trebuie să fie învățați prin poruncă și exemplu. Părinții trebuie să privească gravele lor răspunderi cu teamă și cutremur. Rugăciuni fierbinți trebuie înălțate pentru putere și călăuzire divină în această însărcinare. În multe familii, semințele vanității și ale egoismului sunt semănate în inima copiilor aproape din timpul prunciei. Micile lor cuvinte și comportarea drăgălașă sunt comentate și lăudate în prezența lor și repetate altora cu exagerări. Micuții iau notă de acestea și se umflă de îngâmfare; ei își permit să interpreteze conversațiile și devin încrezuți și nerușinați. Măgulirea și indulgența hrănesc vanitatea și încăpățânarea lor, până când, destul de des, cel mai tânăr conduce întreaga familie, inclusiv pe tată și mamă.
-201-
Mentalitatea formată prin acest fel de educație nu poate fi lăsată la o parte când copilul se coace pentru o judecată mai matură. Aceasta crește o dată cu el și ceea ce era drăgălaș devine vrednic de dispreț și păcătos la bărbatul sau femeia matură. Ei caută să stăpânească asupra colaboratorilor lor, și dacă cineva refuză să se supună dorințelor lor, ei se consideră jigniți și insultați. Aceasta se datorează faptului că li s-a îngăduit să jignească în tinerețe, în loc să fi fost învățați lepădarea de sine necesară pentru a suporta greutățile și muncile vieții.
Adesea, părinții îi răsfață și îi satisfac pe copii pentru că aceasta pare a fi o cale mai ușoară decât să-i mustre pentru înclinațiile lor nesupuse care apar cu putere în inima lor. Totuși, acest procedeu este fals. Este ceva păcătos să te sustragi astfel de la răspundere, pentru că va veni timpul când acești copii, ale căror înclinații necontrolate s-au întărit în adevărate vicii, vor aduce rușine și dezonoare asupra lor înșiși și a familiilor lor. Ei pornesc în munca grea din viață nepregătiți pentru ispitirile ei, nu destul de tari să îndure încurcăturile și necazurile; pătimași, aroganți, nedisciplinați, ei caută să-i înduplece pe alții față de voința lor și, nereușind, se consideră rău tratați de lume și se întorc împotriva ei.
Lecțiile din copilărie, bune sau rele, nu sunt învățate în zadar. La tineri, caracterul se dezvoltă spre bine sau spre rău. În cămin, poate să fie lăudat și măgulit greșit; în lume însă, fiecare stă pe propriile lui merite. Cei răsfățați, față de care s-a supus toată autoritatea familiei, sunt expuși zilnic procesului de mortificare, fiind obligați să se supună altora. Mulți învață chiar atunci care este locul pe care trebuie să-l ocupe prin aceste lecții practice din viață. Prin eșecuri, dezamăgiri și o evaluare clară din partea superiorilor lor, adesea ei descoperă adevăratul lor nivel și sunt umiliți spre a înțelege și a accepta locul care li se cuvine. Dar această încercare prin care trec este aspră și nenecesară și putea fi evitată printr-o pregătire corectă în tinerețea lor.