Cultivă trăsăturile de caracter contrare celor care sunt mustrate aici. Caută să dezvolți bunătatea, răbdarea, iubirea și toate darurile care vor avea o influență transformatoare în căminul tău și vor lumina viața familiei tale și a prietenilor tăi. Mărturisește că ai greșit și apoi întoarce-te în cealaltă direcție și străduiește-te să fii drept și corect. Să nu încerci să faci din soția ta o sclavă a voinței tale, ci, prin amabilitate și dorință neegoistă, să promovezi confortul și fericirea ei și să o atragi spre o mai strânsă simpatie alături de tine. Dă-i ocazie să-și exercite aptitudinile și nu încerca să-i denaturezi mintea și să-i modelezi judecata până cade și-și pierde identitatea ei mintală.
Ea este un copil al lui Dumnezeu și o femeie cu însușiri distinse și cu bun gust, una care are despre sine, în cel mai bun caz, o părere smerită. Și tu i-ai dictat atât de mult și ai descurajat cugetarea ei independentă, încât aceasta a făcut-o să se închidă în sine și să nu-și dezvolte feminitatea cea nobilă care-i aparține de drept. În timp ce te consulți cu soția ta asupra problemelor care afectează interesele ei egale cu ale tale, tu știi bine că, dacă ea exprimă o părere contrară față de a ta, în inima ta apare un simțământ de jignire și eul pune stăpânire pe tine excluzând acel simțământ de respect pe care ar trebui să-l nutrești în mod natural față de tovarășa ta de viață.
Exact același spirit pe care-l exerciți în căminul tău îl vei manifesta, mai mult sau mai puțin, și în biserică. Voința ta hotărâtă și părerile tale rigide vor fi impuse și făcute să fie o putere stăpânitoare, în măsura în care este posibil. Dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată; tu trebuie să simți nevoia ca, ocazional, să-ți supui judecata altora și să nu persiști în ideile tale, până aproape de încăpățânare. Dacă dorești binecuvântarea zilnică a lui Dumnezeu, trebuie să-ți adaptezi temperamentul dictatorial și să-l faci să corespundă cu Modelul divin.
Adesea o întristezi pe soția ta fără să-ți dai seama, pentru că nu-ți măsori cuvintele și faptele cu gingășia cu care ar trebui. În felul acesta, tu faci ca iubirea ei pentru tine să scadă și nutrești o răceală care se furișează în căminul vostru fără să-ți dai seama.
-131-
Dacă te vei gândi mai puțin la tine însuți și mai mult la comorile din familia ta, dând considerația cuvenită membrilor familiei tale și îngăduindu-le exercitarea cuvenită propriei lor judecăți individuale, vei aduce o binecuvântare asupra ta și asupra lor, iar respectul lor pentru tine va crește.
Tu ai fost înclinat să privești cu un fel de dispreț asupra fraților tăi care aveau defecte și cărora, din cauza temperamentului lor natural, le-a fost greu să biruiască relele care îi copleșeau. Dar Isus are milă de ei; El îi iubește și le suportă slăbiciunile tot așa ca și pe ale tale. Faci rău că te înalți pe tine mai presus de cei care nu sunt așa de tari cum ești tu. Faci rău că te închizi de tot în spiritul de îndreptățire de sine, mulțumindu-I lui Dumnezeu că tu nu ești ca alți oameni, ci că zelul și credința ta le întrec pe acelea ale celor sărmani și slabi, care se străduiesc să facă binele, cuprinși de descurajări și întuneric.
Îngerii din cerul curat și sfânt vin în această lume poluată să simpatizeze cu cei mai slabi, cei mai neajutorați și nevoiași, în timp ce Însuși Hristos a coborât de pe tronul Său să-i ajute tocmai pe unii ca aceștia. Tu n-ai nici un drept să te ții la distanță de acești șovăielnici și nici să-ți afirmi evidenta ta superioritate asupra lor. Apropie-te de caracterul lui Hristos, fie-ți milă de cel greșit, ridică mâinile care sunt căzute, întărește genunchii slăbiți și invită inimile înfricate să fie tari. Fie-ți milă de ei și ajută-i întocmai cum și lui Hristos i-a fost milă de tine.
Tu ai dorit să faci o lucrare pentru Domnul. Iată aici o lucrare de făcut pentru tine pe care El o va accepta — este tocmai lucrarea pentru care sunt angajați îngerii s-o facă să înainteze. Tu poți fi un colaborator al lor, dar nu vei fi chemat niciodată să predici poporului Cuvântul. Poți avea, în general, o cunoaștere corectă a adevărului nostru, dar îți lipsesc calificările unui învățător. Tu nu ai însușirea de a te adapta nevoilor și căilor altora. N-ai un suficient volum al glasului. Chiar și la adunările pe conferință, tu vorbești prea încet spre a fi auzit de cei adunați. Iubite frate, adesea ești în primejdia de a fi plicticos. Chiar și în adunările mici, observațiile tale sunt prea lungi. Fiecare cuvânt pe care-l spui poate să fie adevărat, dar, ca să-și găsească drum spre suflet, acesta trebuie să fie însoțit de o înflăcărare a puterii spirituale. Ceea ce spunem trebuie să fie direct, la subiect, și nu să-i obosească pe ascultători; altfel, subiectul temei nu va găsi loc în inimile lor.
-132-
Există pentru toți lucrare de făcut din belșug. Tu, iubite frate, poți face, cu toată siguranța, o bună lucrare pentru Domnul prin ajutorarea celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Poți să socotești că lucrarea ta în această direcție nu este apreciată corect, dar adu-ți aminte că lucrarea Mântuitorului a fost puțin luată în seamă de către cei cărora le-a făcut bine. El a venit să-i salveze pe cei pierduți, dar tocmai cei pe care El a căutat să-i salveze au refuzat ajutorul Lui și până la urmă L-au omorât.
Dacă dai greș în nouăzeci și nouă de ori din o sută, dar reușești să salvezi un singur suflet de la ruină, ai făcut o faptă nobilă pentru cauza Domnului. Dar, dacă vrei să fii conlucrător cu Hristos, trebuie să ai toată răbdarea cu cei pentru care lucrezi, nu să disprețuiești simplitatea lucrării, ci să privești spre rezultatul cel binecuvântat. Când cei pentru care lucrezi nu vin exact întru întâmpinarea spiritului tău, în inima ta spui adesea: “Lasă-i să plece; ei nu sunt vrednici de mântuire.” Ce-ar fi fost dacă Hristos i-ar fi tratat pe cei nenorociți într-un fel asemănător? El a murit spre a salva păcătoși nenorociți, și dacă tu lucrezi în același spirit și în același fel arătat prin pilda Celui pe care tu Îl urmezi, lăsând rezultatul pe seama lui Dumnezeu, nu poți niciodată măsura în această viață cantitatea de bine pe care ai îndeplinit-o.
Ești înclinat să ajungi la o lucrare mai înaltă decât cea care ți se prezintă ție în mod natural. Tu ai căutat să-i influențezi numai pe oamenii intelectuali și onorabili. Dar această clasă, cu siguranță, va dezamăgi așteptările tale. Dacă ei continuă mult timp în fărădelege, rareori vor simți starea lor pierdută și fără speranță. Tu trebuie să lucrezi cum a lucrat Hristos, cu toată umilința, și nu-ți vei pierde răsplata. Este tot atât de onorabil să lucrezi printre cei umili și modești, conducându-i la Mântuitorul, ca și printre cei bogați și mari. Mai presus de orice, să nu-ți iei responsabilități pe care nu ești în stare să le porți.
Trebuie făcut tot ce este posibil spre a face interesante adunările poporului nostru. Tu poți fi de mare ajutor în această privință, dacă alegi calea cuvenită. Mai ales adunările noastre sociale să fie conduse cum trebuie. Câteva cuvinte pătrunzătoare în legătură cu progresul vieții tale spirituale, spuse cu glas clar și audibil, într-o manieră serioasă, fără nici un efort al vorbirii, ar fi edificator pentru alții și o binecuvântare pentru propriul tău suflet.
-133-
Tu ai nevoie de influența înduioșătoare și cuceritoare a Duhului lui Dumnezeu în inima ta. Nimeni nu va accepta că doar o corectă cunoaștere a adevărului va veni în întâmpinarea cerințelor lui Dumnezeu. Iubirea și bunăvoința care există numai când căile noastre sunt recunoscute de prietenii noștri ca fiind drepte nu au o valoare reală, pentru că acest lucru este natural pentru inima nerenăscută. Cei care mărturisesc a fi copii ai lui Dumnezeu și umblă în lumină să nu se simtă deranjați sau mâniați când le este barat drumul.
Tu iubești adevărul și ești doritor ca el să înainteze. Vei fi adus în împrejurări diferite ca să fii încercat și pus la probă. Poți să-ți dezvolți un adevărat caracter creștin, dacă te vei supune învățăturii. În joc sunt interesele tale vitale. De aceea, cel mai mult ai nevoie de adevărata sfințire și un spirit de sacrificiu de sine. Noi putem să cunoaștem bine adevărul, să tălmăcim tainele lui ascunse și chiar să dăm trupurile noastre să fie arse, de dragul lui; totuși, dacă n-avem iubire și generozitate, suntem ca o aramă sunătoare și un chimval zăngănitor.
Cultivă dispoziția de a-i stima pe alții mai bine decât pe tine însuți. Fii mai puțin independent, mai puțin încrezut; cultivă răbdarea, perseverența și iubirea frățească. Fii gata să-i ajuți pe cei greșiți și ai milă și simpatie afectuoasă față de cei slabi. Tu nu trebuie să-ți părăsești serviciul spre a slăvi pe Domnul, dar poți zi de zi, în fiecare faptă și cuvânt, în timp ce te îndeletnicești cu ocupațiile tale obișnuite, să-L onorezi pe Cel pe care-L servești, influențând astfel spre bine pe cei cu care vii în contact.
Fii curtenitor, delicat și iertător față de alții. Fă ca eul să se scufunde în iubirea lui Isus, ca să poți onora pe Răscumpărătorul tău și să faci lucrarea pe care a hotărât El s-o faci. Cât de puțin cunoști încercările inimii sufletelor sărmane care au fost lăsate în lanțurile întunericului și cărora le lipsesc hotărârea și puterea morală! Străduiește-te să înțelegi slăbiciunea altora. Ajută-i pe nevoiași, răstignește eul și lasă-L pe Isus să pună stăpânire pe sufletul tău, ca să poți aduce la îndeplinire principiile adevărului în viața ta zilnică. Atunci vei fi, ca niciodată mai înainte, o binecuvântare pentru biserică și pentru toți cei cu care vii în contact.