Lucrarea care contribuie la sănătate
Iubite frate și soră I.,
Mi-a fost arătat că ați greșit în conducerea copiilor voștri. Voi ați primit idei la _____ de la dr. I., despre care ați vorbit în fața pacienților și în fața copiilor voștri. Aceste idei nu vor fi aduse la îndeplinire. Din punctul de vedere al doctorului I., ele pot să nu apară atât de inadmisibile; dar, văzute din punct de vedere creștin, sunt categoric periculoase. Instrucțiunea pe care a dat-o dr. I. în legătură cu evitarea muncii fizice s-a dovedit o mare pagubă pentru mulți. Sistemul de a nu face nimic este un sistem primejdios. Nevoia de distracții, așa cum învață și prescrie pacienților săi, este o eroare. Ca să ocupe timpul și să angajeze mintea, ele sunt făcute un înlocuitor pentru exercițiul folositor și sănătos și pentru munca fizică. Distracții ca cele recomandate de dr. I. excită creierul mai mult decât ocupația folositoare.
Exercițiul fizic combinat cu munca are o influență favorabilă asupra minții, întărește mușchii, îmbunătățește circulația și dă bolnavului satisfacția de a-și cunoaște propria lui putere de rezistență; în timp ce, dacă este oprit de la exercițiu sănătos și muncă fizică, atenția lui este îndreptată asupra lui însuși. El este într-o primejdie continuă de a se crede mai rău decât este în realitate și de a se statornici în el o imagine bolnavă, care dă naștere la teamă continuă că este împovărat peste puterile lui de rezistență. Ca regulă generală, dacă urmează să se angajeze într-o muncă oarecare, bine îndrumată, folosindu-și puterea și neabuzând de ea, el va afla că exercițiul fizic se va dovedi mai puternic și un agent de vindecare mai efectiv chiar și decât tratamentul cu apă pe care-l primește acum.
-95-
Inactivitatea puterilor mintale și fizice, în măsura în care este vorba de muncă folositoare, este aceea care îi menține pe mulți bolnavi într-o stare de slăbiciune, peste care se simt neputincioși să se ridice. Ea le dă, de asemenea, o ocazie mai mare de a se deda la o imaginație care nu-i curată — o îngăduință care a adus pe mulți dintre ei în starea actuală de slăbiciune. Li se spune că au cheltuit prea multă vitalitate în muncă grea, când, în nouă cazuri din zece, munca îndeplinită de ei a fost singurul lucru salvator din viața lor și a fost mijlocul de a fi salvați de la ruină totală. În timp ce mintea era ocupată în felul acesta, ei nu puteau să aibă o ocazie favorabilă spre a-și degrada astfel trupurile lor și de a completa lucrarea de nimicire a lor înșiși. A face ca astfel de persoane să înceteze de a mai lucra cu creierul și cu mușchii înseamnă a le da o mare ocazie să fie luați robi de către ispitele lui Satana.
Dr. I. a recomandat ca sexele să se amestece; el a învățat că sănătatea mintală și fizică cere o mai strânsă asociație unul cu altul. O astfel de învățătură a făcut și face un mare rău tinerilor și copiilor fără experiență și este o mare satisfacție pentru bărbați și femei cu caracter dubios, ale căror pasiuni n-au fost niciodată stăpânite și care, din această cauză, suferă de diferite dezordini care-i slăbesc. Persoanele acestea sunt învățate, din punct de vedere al sănătății, să fie mult timp în societatea sexului opus. În felul acesta, în fața lor este deschisă o ușă a ispitei, patima se trezește ca un leu în inima lor, orice considerație este oprimată și tot ce este înalt și nobil este sacrificat poftei păcătoase. Aceasta este o epocă în care lumea este inundată de stricăciune. Dacă mintea și trupul bărbaților și femeilor ar fi sănătoase, dacă patimile senzuale ar fi supuse unor mai înalte puteri intelectuale ale minții, ar putea fi potrivit să se învețe că băieții și fetele și chiar tinerii de vârstă mai matură ar putea beneficia aflându-se unii în societatea altora.
Dacă mintea tineretului din acest veac ar fi curată și nestricată, fetele ar putea avea o influență alinătoare asupra minții și manierelor băieților, iar băieții, cu natura lor mai puternică și mai hotărâtă, ar putea avea o tendință de a înnobila și a întări caracterul fetelor. Dar este un fapt dureros că nu există o fată din o sută care este curată la suflet și nu există un băiat din o sută a cărui morală să fie nepătată. Mulți care sunt mai în vârstă au mers așa de departe în viața de desfrâu, încât sunt stricați la trup și suflet; și stricăciunea a cuprins o mare clasă care, printre bărbați și femei, trec drept domni bine crescuți și doamne frumoase. Nu este timpul să se recomande ca folositor amestecul sexelor, rămânerea lor cât mai mult posibil unul în compania celuilalt. Blestemul acestui veac stricat este absența adevăratei virtuți și modestii.
-96-
Dr. I., tu ai exprimat aceste idei în sala de conferințe. Tinerii te-au auzit și observațiile tale au avut o influență tot atât de mare asupra propriilor tăi copii, ca și asupra altora. Ar fi fost mai bine să fi lăsat ideile acelea la _____. Practicarea riguroasă a unei munci severe este vătămătoare pentru corpul în creștere al tinerilor; dar unde sute și-au ruinat trupul numai prin muncă excesivă, inactivitatea, mâncarea excesivă și lenevia plăcută au semănat semințele bolii în organismul a mii de oameni care se grăbesc spre ruină rapidă și sigură.
Motivul pentru care tinerii au așa de puțină putere în creier și mușchi este pentru că fac așa de puțin pe linia muncii folositoare. “Iată care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era îngâmfată, trăia în belșug și într-o liniște nepăsătoare, ea și fiicele ei, și nu sprijinea mâna celui nenorocit și celui lipsit. Ele s-au semețit și au făcut urâciuni blestemate înaintea Mea; de aceea le-am și nimicit, când am văzut lucrul acesta.”
Sunt puțini tineri în această epocă degenerată care pot să suporte studiul necesar spre a obține o educație obișnuită. De ce este așa? De ce se plâng copiii de amețeală, durere de cap, sângerare a nasului, palpitații și o stare de oboseală și slăbiciune generală? Să se atribuie aceasta mai cu seamă studiului lor minuțios? Părinții iubitori și indulgenți vor simpatiza cu copiii lor pentru că își închipuie că lecțiile lor sunt o sarcină prea mare și că dedarea lor la un studiu prea aprofundat le ruinează sănătatea. Este adevărat că nu se recomandă ca mintea tinerilor să fie încărcată cu studii prea multe și prea grele. Dar, părinților, în această problemă ați privit mai adânc decât pur și simplu să adoptați ideea sugerată de copiii voștri? N-ați dat crezare prea repede motivului aparent al indispoziției lor? Se cuvine ca părinții și tutorii să caute mai profund cauza acestui rău.
-97-
Nouăzeci și nouă de cazuri din o sută, cercetate și descoperite vouă, v-ar face să înțelegeți și să vedeți că nu încordarea pentru studiu a făcut ca lucrul să-i vatăme pe copiii voștri, ci că obiceiurile lor rele sugeau energia vitală a creierului și a corpului întreg. Sistemul nervos s-a zdruncinat, fiind excitat prea des, și astfel a fost pusă temelia pentru ruină prematură și sigură. Viciul secret omoară mii și zeci de mii.
Copiii trebuie să aibă o ocupație. Munca mintală potrivită și exercițiul fizic în aer liber nu vor frânge organismul băieților voștri. Munca folositoare și o cunoaștere a tainelor menajului vor fi folositoare pentru fetele voastre, și unele ocupații de afară sunt categoric necesare pentru organismul și sănătatea lor. Copiii trebuie să fie învățați să muncească. Hărnicia este cea mai mare binecuvântare pe care o pot avea bărbații, femeile și copiii.
Voi ați greșit în educarea copiilor voștri. Ați fost prea îngăduitori. I-ați favorizat și i-ați scutit de muncă, până când unora dintre ei aceasta le este categoric dezagreabilă. Inactivitatea, lipsa unei ocupații bine organizate, le-a adus multă vătămare. Ispitele sunt în toate părțile gata să ruineze tineretul, pentru această lume și pentru următoarea. Calea ascultării este singura cale sigură.
Ați fost orbi față de puterea pe care a avut-o vrăjmașul asupra copiilor voștri. Munca din gospodărie, chiar până la oboseală, nu i-ar fi vătămat nici a cincizecea parte așa de mult cât au făcut obiceiurile leneșe. Ei ar fi scăpat de multe primejdii, dacă ar fi fost învățați într-o perioadă mai timpurie să-și ocupe timpul cu o muncă folositoare. Ei n-ar fi căpătat un astfel de temperament, o astfel de dorință după schimbare și de a merge în societate. Ar fi scăpat de multe ispite deșarte și de angajare în distracții nefolositoare, lecturi ușoare, discuții inutile și fără sens. Și-ar fi petrecut timpul mai mult spre împlinirea lor și fără o așa de mare ispită de a căuta societatea sexului opus și s-ar fi scutit de o cale rea. Vanitatea și fandoseala, inutilitatea și desigur păcatul au fost rezultatul acestei indolențe. Voi, părinții, și îndeosebi tu, ca tată, i-ați măgulit și îngăduit spre marea lor vătămare.