Solicitarea continuă a creierului, în timp ce mușchii sunt inactivi, duce la slăbirea nervilor, iar studenții simt o dorință aproape de nestăpânit pentru schimbare și distracții incitante și când li se dă drumul, după ce au fost reținuți la studiu mai multe ore pe zi, sunt aproape sălbatici. Mulți n-au fost niciodată sub control în cămin. Au fost lăsați să-și satisfacă înclinațiile și acum gândesc că restricția din timpul orelor de studiu este o încercare prea severă pentru ei. Și neavând nimic de făcut după orele de studiu, Satana le sugerează distracțiile și glumele proaste pentru a-și mai descreți frunțile. Influența pe care o au asupra altor studenți este demoralizatoare. Studenții care au beneficiat în cămin de o învățătură religioasă și care sunt ignoranți în ce privește viciile societății devin adesea cei mai buni amici ai celor a căror minte a fost modelată după un tipar inferior și ale căror avantaje în sfera culturii intelectuale și pregătirii religioase au fost foarte limitate. Intrând în societatea acestora și respirând o atmosferă care nu este înălțătoare, ba chiar tinde să coboare și să degradeze standardul moral, ei se află în primejdia de a se scufunda până la același nivel scăzut al tovarășilor lor. Deliciul unei categorii numeroase de studenți este acela de a petrece în timpul lor liber. Și foarte mulți dintre aceia care pleacă de acasă nevinovați și curați sunt corupți de tovărășiile pe care le au la școală.
Am fost îndrumată să întreb: Trebuie oare să sacrificăm tot ceea ce este de valoare în tinerii noștri, pentru ca aceștia să poată obține o educație în școli? Dacă ar exista instituții agricole și manufacturi care să fie cuplate cu școlile noastre și dacă ar fi fost folosiți învățători competenți pentru educarea tineretului în diferitele ramuri de studiu și practică în lucru, încât aceștia să rezerve un timp anume din fiecare zi cultivării minții și un alt timp muncii fizice, ar exista acum o categorie mai elevată de tineri care să ajungă la stadiul de a acționa pentru a avea influență în modelarea societății. Mulți tineri care ar absolvi asemenea instituții ar avea, la sfârșit, un caracter solid. Ar avea perseverență, dârzenie, curajul de a depăși obstacolele și asemenea principii, încât nu se vor lăsa purtați de vreo influență rea, oricât de răspândită ar fi. Ar fi trebuit să existe profesoare experimentate care să le învețe pe tinerele domnișoare cum se pregătesc alimentele. Tinerele fete ar fi trebuit să fie instruite să confecționeze articole de îmbrăcăminte, să croiască, să facă și să repare haine, fiind pregătite astfel pentru îndatoririle practice ale vieții.
-156-
Pentru tineri, ar trebui să existe instituții în care să poată deprinde diferite meserii, care să le solicite atât musculatura, cât și puterile minții. Dacă tinerii nu pot dobândi totuși decât o educație unilaterală, care să fie aceea care va aduce mai multe foloase? O cunoaștere a științelor, cu toate dezavantajele în ce privește sănătatea și viața, sau o instruire în lucru activ pentru viața practică? Răspundem fără ezitare: cea din urmă. Dacă una din cele două ar trebui neglijată, studiul teoretic din cărți să fie neglijat.
Sunt foarte multe fete care s-au măritat și au familii, dar care practic nu știu aproape nimic despre datoriile care îi revin unei soții și mame. Ele pot citi și cânta la un instrument muzical, însă nu pot găti. Nu pot face pâine bună, care este esențială pentru sănătatea familiei. Nu pot croi și coase veșminte, căci n-au învățat niciodată cum s-o facă. Ele au considerat că aceste lucruri nu sunt importante, iar în căsnicia lor sunt tot atât de dependente de persoane care să facă aceste lucruri, cum sunt copilașii lor. Această neștiință de neiertat în ce privește îndatoririle esențiale ale vieții face ca foarte multe familii să fie nefericite.
Impresia că munca este degradantă pentru viața modernă a coborât în mormânt mii de persoane care ar fi putut trăi. Cei care nu fac decât muncă fizică lucrează adesea în exces, fără să facă pauze pentru a se odihni; în același fel, clasa intelectualilor suprasolicită creierul și suferă din lipsa acelei vigori sănătoase pe care o aduce munca fizică. Dacă intelectualii ar prelua o parte din povara celor care muncesc fizic și și-ar întări astfel musculatura, aceștia ar putea munci mai puțin și devota o parte din timpul lor cultivării intelectuale și morale. Cei care au obiceiuri sedentare și literare ar trebui să facă exercițiu fizic, chiar dacă din perspectiva mijloacelor materiale nu sunt nevoiți să muncească. Sănătatea ar trebui să fie un stimulent suficient pentru a-i determina să combine munca intelectuală cu cea fizică.
-157-
Cultura morală, intelectuală și fizică ar trebui să se îmbine armonios, pentru ca rezultatul să fie bărbați și femei bine dezvoltați și echilibrați. Unii au calitatea de a depune mai mult efort intelectual decât alții, câtă vreme alții iubesc și găsesc plăcere în munca fizică. Și unii, și alții ar trebui să caute să acopere deficiențele, pentru a putea înfățișa lui Dumnezeu întreaga lor ființă, ca o jertfă vie, sfântă și plăcută Lui — căci aceasta este slujirea normală care li se cere. Nu obiceiurile și practicile societății moderne ar trebui să le determine acțiunile. Apostolul Pavel cel inspirat adaugă: “Să nu vă conformați veacului acestuia, ci să fiți transformați prin înnoirea minții voastre, ca să puteți înțelege care este voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută și desăvârșită”.
Mintea intelectualilor împlinește o lucrare prea grea. Ei fac adesea o mare risipă în ce privește puterile mintale; în același timp, există o altă categorie, pentru care cel mai înalt țel în viață este munca fizică. Aceștia din urmă nu-și pun mintea la lucru. Mușchii lor sunt bine întreținuți, în timp ce creierul este jefuit de tăria intelectuală; tot așa mintea intelectualilor este activă, în timp ce corpurile lor sunt jefuite de tărie și vigoare din pricina neglijării exersării mușchilor. Cei care sunt mulțumiți să-și închine viețile muncii fizice și să-i lase pe alții să gândească pentru ei, în timp ce ei doar împlinesc ceea ce au gândit alții, vor avea tărie musculară, dar intelect slab. Influența lor în bine este mică în comparație cu ceea ce ar fi putut fi dacă și-ar folosi mintea în aceeași măsură cu mușchii. Cei ce fac parte din această categorie se prăbușesc mai ușor dacă sunt atacați de boală, pentru că organismul lor este întărit să se împotrivească bolii prin forța electrică a creierului.
-158-
Bărbații care se bucură de putere fizică ar trebui să se educe pe ei înșiși și să gândească în aceeași măsură în care și acționează și să nu aștepte ca alții să cugete în locul lor. Mulți acceptă eroarea larg răspândită de a considera că munca este degradantă. De aceea își doresc tinerii mult să-și facă o educație pentru a deveni învățători, funcționari, negustori, avocați și să ocupe aproape orice poziție care nu cere muncă fizică. Tinerele privesc treburile casnice ca fiind înjositoare. Și chiar dacă exercițiul fizic ce se cere pentru împlinirea lucrului din gospodărie, dacă nu este prea sever, este menit să asigure sănătatea, ele totuși vor căuta o educație care să le permită să devină învățătoare sau funcționare sau vor învăța o meserie care le va reține între patru pereți, pentru o muncă sedentară. Bujorii sănătății se ofilesc din obraji, iar boala se strânge în jurul lor, pentru să sunt jefuite de mișcarea fizică și obiceiurile lor sunt în general stricate. Și toate acestea pentru că așa e la modă! Ele se bucură pentru o viață delicată, care înseamnă slăbiciune și degenerare.
Adevărat, există o scuză pentru faptul că tinerele femei nu aleg lucrul casnic ca ocupație, deoarece aceia care angajează fete la bucătărie le tratează în general ca pe niște roabe. Adesea, ei nu le respectă și se poartă cu ele ca și cum nu ar fi vrednice să fie membre ale acelor familii. Ei nu le acordă privilegiile pe care le oferă croitoresei, copistului sau profesorului de muzică. Dar nu poate exista o ocupație mai importantă decât aceea a treburilor casnice. Este nevoie de inteligență și experiență pentru a găti bine și a pune pe masă o hrană sănătoasă, într-un mod îmbietor. Cea care pregătește alimentele care vor intra în stomacul nostru, pentru a fi transformate în sânge care să hrănească organismul, ocupă o poziție dintre cele mai importate și mai înalte. Poziția copistului, croitoresei sau profesorului de muzică nu poate egala în importanță pe cea a bucătăresei.
Cele spuse până acum reprezintă o declarație despre ceea ce s-ar fi putut realiza printr-un sistem educațional corect. Timpul este prea scurt deja pentru a ajunge la rezultatele care ar fi putut fi atinse în generațiile de până acum; însă putem face mult chiar și în aceste ultime zile pentru a remedia relele care există în educația tineretului. Și pentru că timpul este scurt, ar trebui să fim conștiincioși și să lucrăm zeloși pentru a oferi tineretului acea educație care este reprezentativă pentru credința noastră. Suntem reformatori. Dorim ca fiii și fiicele noastre să studieze în așa fel, încât să tragă cele mai mari foloase. Pentru a face aceasta, ar trebui să li se ofere ocupații prin care să-și pună mușchii la lucru. Munca fizică zilnică și sistematică ar trebui să constituie o parte din educația tineretului chiar și în acest timp din urmă. Se poate câștiga mult acum prin îmbinarea lucrului cu învățătura. Urmând acest plan, studenții vor dobândi o elasticitate spirituală și o gândire limpede și vor fi capabili să efectueze mai multă muncă intelectuală într-un timp dat decât ar putea-o face numai prin studiu. Și vor putea părăsi școlile cu sănătatea nevătămată și cu tăria și curajul de a persevera în orice poziție în care i-ar putea duce providența lui Dumnezeu.
-159-
Pentru că timpul este scurt, ar trebui să lucrăm cu sârguință și cu de două ori mai multă energie. S-ar putea ca fiii și fiicele noastre să nu intre vreodată la colegiu, dar pot obține o educație în acele ramuri esențiale, care vor cultiva mintea și vor pune în mișcare forțele ei. Foarte mulți tineri care au urmat cursurile unui colegiu nu au obținut acea adevărată educație din care să poată trage foloase practice. Pot avea renumele unora cu educație universitară; în realitate însă, ei nu sunt decât niște ignoranți educați.
Există mulți tineri ale căror servicii ar putea fi acceptate de Dumnezeu, dacă I s-ar consacra fără rezerve. Dacă ar vrea să-și folosească în slujba lui Dumnezeu acele puteri ale minții pe care le folosesc însă pentru propria lor plăcere și pentru dobândirea de averi, ar deveni lucrători serioși, perseverenți, plini de succes în via Domnului. Mulți dintre tinerii noștri ar trebui să-și îndrepte atenția către studiul Scripturilor, pentru ca Dumnezeu să-i poată folosi în cauza Sa. Ei însă nu capătă tot atâta cunoștință despre cele duhovnicești câtă dobândesc despre lucrurile vremelnice; din acest motiv, ei nu reușesc să facă lucrarea lui Dumnezeu, pe care ar putea-o împlini într-un mod mulțumitor. Nu există decât puțini dintre aceia care să-i avertizeze pe păcătoși și să câștige suflete la Hristos, când ar trebui să fie mulți. Tinerii noștri sunt în general înțelepți în lucruri lumești, însă nu cunosc lucrurile ce privesc Împărăția lui Dumnezeu. Ei și-ar putea întoarce mintea pe un făgaș divin, ceresc, umblând în lumină, trecând de la un grad de lumină și putere la altul, până când i-ar putea întoarce pe cei păcătoși la Hristos și îndruma pe cei necredincioși și pe cei deznădăjduiți pe cărarea luminoasă care duce către cer. Iar când războiul se va sfârși, ei ar putea fi chemați să intre în bucuria Domnului lor.
-160-
Tinerii nu ar trebui să înceapă să explice Scripturile și să țină prelegeri despre profeții atâta timp cât nu cunosc bine adevărurile importante ale Bibliei, pe care încearcă să le explice altora. S-ar putea ca ei să nu fi făcut cunoștință cu ramurile obișnuite ale educației și, din acest motiv, să nu reușească să facă tot acel bine pe care l-ar putea înfăptui dacă ar fi beneficiat de avantajele unei școli bune. Neștiința nu va spori umilința sau spiritualitatea nici unuia dintre cei ce mărturisesc că sunt urmași ai lui Hristos. Adevărurile Cuvântului divin pot fi cel mai bine înțelese de către aceia care Îi slujesc în cunoștință de cauză. Marele obiectiv al educației este acela de a ne face capabili să folosim în așa fel puterile pe care ni le-a dat Dumnezeu, încât religia Bibliei să fie reprezentată cât mai bine posibil și să înalțe slava lui Dumnezeu.
Îi suntem recunoscători Celui care ne-a adus la existență pentru toate talentele pe care ni le-a încredințat; și este o datorie pe care o avem față de Creatorul nostru de a cultiva și îmbunătăți talentele pe care le-a pus în mâinile noastre. Educația va disciplina mintea și va mări puterile dirijându-le inteligent, ca să putem fi de folos pentru înaintarea slavei lui Dumnezeu. Avem nevoie de o școală în care cei care abia intră în lucrare să poată fi învățați cel puțin ramurile comune ale educației și în care să poată deprinde cât mai bine adevărurile prezente ale Cuvântului lui Dumnezeu. În plus, la aceste școli ar trebui ținute cursuri legate de profeții. Cei ce au în mod real calități pentru care Dumnezeu îi va primi să lucreze în via Sa vor avea foarte mult de câștigat din numai câteva luni de instruire la o asemenea școală.