Satana a lucrat prin agenții săi pentru a-i ruina pe acești tineri. Nimic nu poate opri sau alunga impresiile serioase și aspirațiile bune decât tovărășia unor persoane ce au minți frivole, nepăsătoare și corupte. Oricât farmec ar putea avea astfel de persoane prin istețimea, sarcasmul și caracterul lor distractiv, faptul că tratează religia cu ușurătate și indiferență este un motiv suficient pentru a nu fi în compania lor. Cu cât sunt mai fermecători în alte privințe, cu atât ar trebui să fie mai de temut influența lor ca tovarăși, pentru că lansează în jurul unei vieți nereligioase atât de multe atracții primejdioase.
Acești tineri ar trebui să-și aleagă drept prieteni pe aceia care iubesc puritatea adevărului, a căror moralitate este neștirbită și ale căror obiceiuri sunt curate. Ei trebuie să se conformeze condițiilor prescrise în Cuvântul lui Dumnezeu, dacă vor cu adevărat să devină fii ai lui Dumnezeu, membri ai familiei regale, copii ai Împăratului ceresc. “Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei, zice Domnul, și nu vă atingeți de ce este necurat și vă voi primi.” Dumnezeu îi iubește pe acești tineri, iar dacă ei vor să urmeze îndrumările Duhului Său și să umble în sfatul Său, El va fi tăria lor.
Dumnezeu i-a dat fratelui A.Y. destoinicie, înțelegere rapidă și o bună pricepere a Cuvântului Său. Dacă inima lui ar fi sfințită, el ar putea avea o influență în bine asupra fraților săi, ca și asupra vecinilor și celor cu care este prieten. Însă iubirea de bani a pus stăpânire pe sufletul său într-o măsură atât de mare și a fost întrețesută atât de intim cu toate afacerile vieții, încât a început să se conformeze lumii în loc să fie transformat prin înnoirea minții. Puterile lui au fost pervertite și înjosite prin jalnica iubire de câștig, care l-a făcut egoist, zgârcit și trufaș. Dacă acele calități ale sale ar fi fost folosite în slujba Stăpânului său, în loc să fie folosite pentru a sluji interesului lui egoist, dacă obiectivul său ar fi fost acela de a face binele și de a-L slăvi pe Dumnezeu, calitățile intelectuale pe care i le-a dat Dumnezeu ar fi adus caracterului său energia, umilința și eficiența care n-ar fi putut să nu impună respect și i-ar fi dat influență asupra tuturor acelor cu care se întovărășea.
-127-
Mi s-a arătat că averea lăsată de tată fusese într-adevăr o sursă de amărăciune pentru copiii lui. Pacea și fericirea lor și încrederea pe care o aveau unul față de celălalt fuseseră mult tulburate de aceasta. Fratele A.Y. nu avea nevoie de proprietatea tatălui său. Avea de mânuit suficienți talanți pe care Dumnezeu îi lăsase în grija lui. Dacă ar dispune corect de ceea ce are în afara moștenirii, s-ar afla cel puțin în numărul celor care au fost credincioși în puține lucruri. Adăugarea isprăvniciei averii tatălui său, pe care a poftit-o cu nesaț, a fost o responsabilitate mai mare decât cea cu care s-ar fi putut descurca.
Timp de mai mulți ani, iubirea de bani a dezrădăcinat iubirea de oameni și de Dumnezeu. Iar când mijloacele tatălui său i-au ajuns la îndemână, el a dorit să rețină în mâinile sale tot ceea ce era cu putință. A urmat o cale egoistă față de frații săi, căci a avut un avantaj și îl putea folosi. Frații săi nu au avut simțăminte bune. Erau porniți împotriva lui. El a profitat în afaceri spre dezavantajul altora, până când calea lui a adus rușine asupra cauzei lui Dumnezeu. și-a pierdut autocontrolul. Cel mai mare obiectiv al său a fost câștigul, câștigul egoist. Iubirea de bani din inima sa era rădăcina răului acestuia. Mi s-a arătat că, dacă și-ar fi întors puterile pentru a lucra în via Domnului, ar fi înfăptuit mult bine; însă aceste calități pervertite pot provoca mult rău.
Frații B. nu au avut ajutorul pe care ar fi trebuit să-l aibă. A. B. a lucrat, fiind mult dezavantajat. El a luat asupra sa prea multe poveri, lucru care i-a păgubit într-atât străduințele, încât nu a crescut în ce privește tăria spirituală și curajul, cum ar fi trebuit. Membrii comunității, care au lumina adevărului și ar trebui să fie tari în Dumnezeu în privința voinței și înfăptuirii și a jertfirii dacă trebuie, de dragul adevărului, au fost asemenea unor copii neputincioși. Ei au pretins timpul și eforturile fratelui A. B. pentru a pune la punct dificultăți care nu ar fi trebuit să existe niciodată. Iar când aceste dificultăți s-au ivit din pricina egoismului și inimilor nesfințite, ar fi putut fi rezolvate într-un ceas, dacă existau umilința și spiritul de mărturisire.
Frații B. fac o greșeală rămânând în _____. Ei ar trebui să-și schimbe domiciliul și să nu vadă acest loc mai mult de câteva ori pe an. Ar avea o mai mare libertate de a-și da mărturia. Acești frați nu au simțit libertatea de a vorbi despre adevăr și fapte concrete, așa cum au existat ele. Dacă ar fi locuit altundeva, ar fi fost mai puțin împovărați, iar mărturia lor ar fi avut de zece ori mai multă greutate când ar fi vizitat această comunitate. Tot timpul în care fratele A. B. a fost apăsat de încercările meschine ale comunității și a fost țintuit în _____, el ar fi trebuit să lucreze în afară. A slujit la mese până când mintea i s-a întunecat și nu a mai înțeles puterea adevărului. El nu a fost receptiv la adevăratele nevoi ale cauzei lui Dumnezeu. și-a pierdut treptat spiritualitatea și curajul. Lucrarea de a cultiva sistematic bunăvoința a fost neglijată. Unii dintre frați, al căror unic interes era odată înaintarea cauzei lui Dumnezeu, au devenit treptat egoiști și zgârciți, în loc să capete mai multă jertfire de sine, iar iubirea lor pentru adevăr și devotamentul pentru acesta să crească. Au devenit tot mai puțin evlavioși și tot mai lumești. Tatăl C. se numără printre ei. El are nevoie de o nouă convertire. Fratele C. a fost onorat cu privilegii înalte, iar dacă el nu face uz de acestea, rezultatul va fi condamnarea și întunericul, într-o măsură egală cu lumina pe care a avut-o, pentru faptul că nu a folosit talanții pe care i i-a dat Dumnezeu în acest scop.
-128-
Frații din Vermont au întristat Duhul lui Dumnezeu, pentru că au îngăduit ca dragostea lor pentru adevăr și interesul manifestat pentru lucrare să meargă în declin.
Fratele D. B. și-a suprasolicitat puterile în ultimul sezon, pe când lucra în câmpuri noi, cu cortul, fără un ajutor potrivit. Dumnezeu nu cere de la acest frate și nici de la vreun alt slujitor de-al Său să-și vatăme sănătatea prin expuneri la riscuri inutile și prin muncă excesivă. Frații din _____ ar fi trebuit să simtă un interes care să fie arătat de faptele lor. Ei ar fi putut avea un ajutor sigur dacă atenția le-ar fi fost îndreptată asupra interesului cauzei lui Dumnezeu și ar fi simțit cât de valoroase sunt sufletele. În timp ce fratele D. B. era pătruns de un adânc simțământ față de lucrarea lui Dumnezeu și valoarea sufletelor, simțământ care întreținea un efort neîncetat, marea comunitate de la _____ l-a oprit, prin dificultățile meschine create, pe fratele A. B. să-și ajute fratele. Acești frați ar trebui să revină cu curaj, să se scuture de încercările și descurajările care i-au ținut la _____ și le-au prejudiciat mărturia și să ceară tărie de la Cel Atotputernic. Ei ar fi trebuit să le dea fraților X. și Y. o mărturie lămurită, să dea pe față adevărul și să facă tot ce le stătea în putere pentru ca acești bărbați să lase dispoziții corecte în privința averilor lor. Fratele A. B., luând asupra sa atât de multe poveri, își diminuează tăria fizică și intelectuală.
-129-
Dacă fratele C. ar fi umblat în lumină în ultimii câțiva ani, ar fi simțit cât de prețioase sunt sufletele. Dacă ar fi cultivat iubirea față de adevăr, ar fi putut fi pregătit să-i învețe pe alții ce este adevărul. L-ar fi putut ajuta pe fratele D. B. în lucrarea sa, cu cortul. Ar fi putut ridica măcar poverile comunității de acasă. Dacă ar fi avut dragoste pentru frații săi și ar fi fost sfințit prin adevăr, ar fi putut fi un împăciuitor, în loc să fie unul care stârnește certuri, unul care, alături de celelalte dificultăți pe care le avea, l-a îndepărtat pe fratele A. B. de lângă fratele său în cel mai important moment, urmarea fiind că fratele D. B. a lucrat cu mult peste puterile lui. Chiar și așa, după ce fratele D. B. a făcut tot ce a putut, nu s-a împlinit lucrarea care ar fi putut fi făcută dacă exista în _____ un interes de a oferi ajutor atunci când era atât de multă nevoie de el. Asupra acelei comunități apasă o responsabilitate înfricoșătoare pentru că și-a neglijat datoria.
Mi s-a arătat că felul în care a procedat fratele X. când și-a împărțit averea între copiii lui a avut drept consecință faptul că a pus asupra lor o răspundere la care nu ar fi trebuit să renunțe. El vedea acum că rezultatul căii pe care a urmat-o nu a fost o creștere a afecțiunii copiilor săi. Ei nu s-au simțit obligați față de părinții lor pentru ceea ce au făcut pentru ei. Acești copii erau tineri și lipsiți de experiență. Nu erau pregătiți să poarte răspunderile puse asupra lor. Inimile le erau neconsacrate, iar ei își priveau adevărații prieteni ca fiind vrăjmași care țes uneltiri, în timp ce-i acceptau pe aceia care aduceau dezbinare între prieteni sinceri. Acești agenți ai lui Satana sugerau neîncetat idei false minților acestor tineri, iar inimile fraților și ale surorilor, ale tatălui și mamei erau pline de discordie.
-130-
Tatăl X. a făcut o greșeală. Dacă s-ar fi încrezut mai mult în soții fiicelor sale, care iubeau cu sinceritate adevărul, și dacă ar fi fost mai mult dispus să se lase ajutat de sfatul acestor bărbați cu experiență, ar fi fost aplanate mari greșeli. Dar așa reușește în general vrăjmașul să aducă lucrurile când este vorba de însușirea bunurilor materiale.
Dumnezeu a lăsat ca aceste cazuri să se producă pentru ca toți să poată vedea efectul amăgitor al bogățiilor asupra inimii. Deznodământul acestor cazuri, care este evident pentru toți, ar trebui să constituie o avertizare pentru tați, mame și copiii ambițioși. Cuvântul lui Dumnezeu definește lăcomia ca idolatrie. Este imposibil ca bărbații și femeile să țină Legea lui Dumnezeu și să iubească banii. Sentimentele inimii ar trebui orientate spre lucrurile cerești. Comoara noastră ar trebui să fie așezată în cer, căci acolo unde se află comoara noastră, acolo va fi și inima noastră.