Cei care doresc să urmeze o cale care corespunde capriciilor lor sunt în pericolul de a fi lăsați să-și urmeze propriile înclinații și să creadă că sunt îndrumările Duhului lui Dumnezeu. Datoria unora este arătată suficient de clar prin împrejurări și fapte; însă, chemați de prietenii lor care se armonizează cu propriile lor înclinații, ei se îndepărtează de cărarea datoriei și trec pe lângă dovezile clare ale situației date; apoi, cu o conștiinciozitate aparentă, se roagă mult și serios pentru lumină. Ei au simțăminte sincere legate de acea chestiune și interpretează aceasta ca fiind Duhul lui Dumnezeu. Dar sunt amăgiți. Această comportare întristează pe Duhul lui Dumnezeu. Ei au avut lumină și, chiar prin rațiunea lucrurilor, ar fi trebuit să priceapă care este datoria lor; însă câteva perspective atrăgătoare înclină mintea lor în direcția greșită, iar ei le pun stăruitor înaintea Domnului și insistă, iar Domnul îngăduie ca ei să-și urmeze propria cale. Au o pornire atât de puternică să acționeze după mintea lor, încât El le îngăduie aceasta și îi lasă să suporte consecințele. Aceștia își închipuie că au o experiență minunată.
-74-
Draga mea soră, fermitatea constituie o influență puternică și stăpânitoare în mintea ta. Ai dobândit tăria de a înfrunta cu curaj împotrivirile și de a duce până la capăt planuri dificile și chiar foarte încurcate. Nu agreezi controversele. Ești foarte sensibilă și cu adâncă simțire. Ești foarte conștiincioasă și trebuie ca propria ta judecată să fie convinsă înainte să poți fi de acord cu părerile altora. Dacă sănătatea ta fizică nu ar fi avut de suferit, ai fi devenit o femeie extrem de folositoare. Ai fost multă vreme bolnavă, și aceasta ți-a afectat imaginația într-atât, încât gândurile tale s-au concentrat asupra propriei persoane și aceeași imaginație ți-a prejudiciat corpul. Obiceiurile tale nu au fost bune în multe privințe. Hrana ta nu a fost de calitatea sau în cantitatea corespunzătoare. Ai mâncat prea mult și calitatea alimentelor a fost slabă, încât acestea nu au putut fi schimbate într-un sânge bun. ți-ai educat stomacul cu o astfel de alimentație. Judecata ta ți-a spus că aceasta era cea mai bună, pentru că nu îți provoca decât tulburări ușoare. Însă nu era o experiență corectă. Stomacul nu primea din acele alimente vigoarea pe care ar fi trebuit s-o primească. Luată într-o stare lichidă, hrana nu asigura organismului o vigoare sănătoasă sau un tonus bun. Dar, când îți vei schimba acest obicei și vei mânca mai mult alimente solide și mai puțin din cele lichide, stomacul tău se va deranja. În ciuda acestui lucru, să nu renunți la linia aleasă; ar trebui să-ți educi stomacul să suporte o alimentație solidă. Ai purtat prea multe articole de îmbrăcăminte și ți-ai debilitat pielea făcând așa. Nu ai dat corpului șansa de a respira. Porii pielii, “gurile” mici prin care respiră corpul, s-au închis, iar organismul s-a umplut de impurități.
-75-
Obiceiul tău de a umbla cu trăsura în aer liber și sub razele soarelui ți-a fost benefic. Viața în aer liber ți-a priit, așa încât acum te bucuri de tăria fizică pe care o ai. Dar ai neglijat un alt tip de exercițiu fizic, care ți-ar fi folosit chiar mai mult decât acesta. Ai depins de trăsură pentru a te deplasa chiar și pe distanțe mici. Te-ai gândit că ți-ar dăuna să faci până și un drum scurt pe jos și, dacă l-ai fi făcut, te-ai fi simțit obosită. În această privință însă nu poți avea încredere în experiența ta.
Aceeași putere motrice, pe care o folosești urcând și coborând din trăsură, urcând și coborând scările, ar putea fi tot atât de bine folosită pentru deplasarea pe jos și pentru îndeplinirea îndatoririlor obișnuite și necesare ale vieții. Ai simțit că nu ai putea avea grija hainelor sau a alimentației soțului tău. știi, sora mea, această incompetență există mai mult în imaginația ta decât în realitate. Gândești că te va obosi și te va pune la încercare peste măsură să faci una sau alta; și chiar așa este. Dar ai o tărie care, folosită în mod practic și economic, va aduce mult bine și te va face mult mai folositoare și fericită. Ai o așa mare frică de a deveni neajutorată, încât nu-ți folosești tăria cu care te-a binecuvântat Domnul. și-ai ajutat soțul în multe privințe. Dar i-ai pus în același timp răbdarea și tăria la încercare. Când el a crezut că ți-ai putea schimba unele obiceiuri, îmbunătățindu-ți starea, ai simțit că el nu-ți înțelege problema. Prietenii tăi au fost de părere că ai putea fi mai folositoare în căminul tău, iar nu atât de neajutorată. Aceasta te-a umplut de durere. Ai crezut că nu te înțeleg. Unii te-au apăsat în mod neînțelept cu părerea lor despre tine; și acest lucru te-a durut. Ai simțit că Dumnezeu te va ajuta, răspunzând la rugăciune — și chiar ai fost ajutată de multe ori în felul acesta. Dar nu ai câștigat acea tărie fizică de care era privilegiul tău să te bucuri, pentru că nu ți-ai făcut partea. Nu ai lucrat în unire deplină cu Spiritul lui Dumnezeu.
-76-
Domnul ți-a dat o lucrare de făcut, pe care nu S-a oferit s-o facă în locul tău. Ar trebui să acționezi din principiu, în armonie cu legea naturală, indiferent de ceea ce simți. Ar trebui să începi să acționezi după lumina pe care ți-a dat-o Dumnezeu. S-ar putea să nu fii în stare să faci acest lucru dintr-o dată, dar poți realiza mult dacă acționezi treptat, în credință, având încredere că Dumnezeu va fi ajutorul tău, că te va întări. Ai putea să faci exercițiu fizic mergând pe jos și împlinind sarcini în familia ta care să-ți ceară o muncă ușoară, fără să fii atât de dependentă de alții. Conștiinciozitatea de care ești capabilă îți va da o tărie și mai mare. Dacă ți-ai folosi mai mult mâinile și nu ți-ai mai pune creierul să facă planuri pentru alții, tăria ta fizică și mintală ar crește. Creierul tău nu este leneș, dar nu există un volum de muncă efectuat în mod corespunzător și de celelalte organe ale corpului. Exercițiul fizic, pentru a fi în avantajul tău, trebuie să fie sistematizat și îndreptat asupra organelor debilitate, pentru ca acestea să poată fi întărite prin folosire. Vindecarea prin mișcare este un mare avantaj pentru un tip de pacienți care sunt prea slabi pentru a face exerciții fizice viguroase. Dar este o mare greșeală a tuturor celor bolnavi care fac mișcare ușoară și ajung să depindă de aceasta, când ei sunt în stare să-și exerseze mușchii în mod viguros și neglijează să facă acest lucru.
Mii de oameni în jurul nostru sunt bolnavi și mor, când ar putea să se însănătoșească și să trăiască, numai să vrea; imaginația lor îi oprește însă. Se tem că starea li se va înrăutăți dacă vor munci sau vor face exerciții fizice, când tocmai acest lucru constituie schimbarea de care au nevoie pentru a se vindeca. Fără acesta, niciodată nu se pot simți mai bine. Ar trebui să-și exercite puterea voinței, să se ridice deasupra durerilor și slăbiciunii lor, să se implice într-o muncă folositoare și să uite că au dureri de spate, de șolduri, de plămâni și de cap. Neglijarea exersării întregului corp sau a unor porțiuni ale lui provoacă stări morbide. Inactivitatea oricărui organ al corpului va fi urmată de o scădere a dimensiunii și tăriei mușchilor și de o circulație leneșă a sângelui prin vasele sangvine.
Dacă ai datorii de împlinit în viața casnică, nu crezi că-ți este cu putință să le aduci la îndeplinire și depinzi astfel de alții. Uneori, îți este extrem de greu să obții ajutorul de care ai nevoie. În mod frecvent, consumi de două ori mai multă energie decât ai avea nevoie să-ți împlinești sarcina, tot plănuind și căutând pe cineva care s-o îndeplinească în locul tău. Dacă te-ai hotărî odată să faci tu însăți aceste mici lucruri și îndatoriri familiale, ai fi binecuvântată și întărită și influența ta în cauza lui Dumnezeu ar fi mult mai mare. Dumnezeu i-a făcut pe Adam și pe Eva în Paradis și i-a înconjurat cu tot ceea ce era folositor și încântător. El a sădit pentru ei o grădină minunată. Nici unei plante, pom sau floare nu-i lipsea vreun lucru, fie în privința folosinței, fie ca ornament. Creatorul știa că omul, lucrarea mâinilor Sale, nu putea fi fericit dacă nu avea o ocupație. Paradisul le încânta sufletele, însă acest lucru nu era de ajuns; ei trebuia să aibă ceva de lucru care să pună în mișcare acele organe minunate ale trupului. Domnul făcuse organele pentru a fi întrebuințate. Dacă fericirea ar fi constat în a nu face nimic, omul, în starea sa de nevinovăție, ar fi fost lăsat fără ocupație. Însă Cel care l-a făcut pe om știa în ce avea să constea cea mai mare fericire a lui și, de îndată ce l-a creat, i-a dat și o lucrare de făcut. Pentru a fi fericit, trebuia să muncească.
-77-
Dumnezeu ne-a dat tuturor câte ceva de făcut. Prin împlinirea diferitelor îndatoriri pe care le avem, și care stau chiar pe cărarea noastră, viețile noastre trebuie să devină folositoare, iar noi vom fi binecuvântați. Nu numai că organele corpului vor fi întărite prin exercițiu, dar și mintea va dobândi tărie și cunoștințe prin acțiunea acestor organe. Activitatea unui singur mușchi, în timp ce toți ceilalți sunt lăsați fără nimic de făcut, nu-i va întări pe cei inactivi, așa cum activitatea continuă a unuia dintre organele minții nu va dezvolta și întări organele nefolosite. Fiecare facultate a minții și fiecare mușchi are sarcina sa distinctă și este nevoie ca toate să fie folosite pentru a fi dezvoltate corespunzător și pentru a căpăta o vigoare sănătoasă. Fiecare organ și fiecare mușchi are lucrarea sa de făcut în organismul viu. Fiecare rotiță din mecanism trebuie să fie o rotiță vie, activă. Piesele fine și minunate ale organismului trebuie păstrate în mișcare, pentru a împlini obiectivul pentru care au fost destinate. Fiecare facultate are o influență asupra celorlalte și trebuie ca toate să fie folosite pentru a fi dezvoltate cum se cuvine. Dacă un mușchi al corpului are o activitate mai mare decât altul, cel folosit mai mult va deveni mai mare și va strica armonia și frumusețea dezvoltării organismului. Exercițiile fizice diverse vor necesita folosirea tuturor mușchilor corpului.
-78-
Cei care sunt slabi și indolenți nu ar trebui să cedeze înclinației lor de a fi inactivi, privându-se astfel de aer liber, mergând pe jos sau lucrând în grădină. Vor fi foarte obosiți, dar aceasta nu le va face rău. Tu, sora mea, vei simți oboseala și cu toate acestea nu-ți va dăuna; odihna va fi mai dulce după aceea. Inactivitatea slăbește organele care nu sunt folosite. Iar când aceste organe sunt puse la lucru, se fac simțite durerile și oboseala, pentru că mușchii au devenit slabi. Nu este o metodă bună să încetăm folosirea anumitor mușchi pentru că simțim dureri când îi punem în mișcare. Durerea este adesea cauzată de efortul organismului de a da viață și vigoare acestor părți care sunt parțial lipsite de viață prin inactivitate. Mișcarea acestor mușchi ce nu au fost folosiți mult timp va provoca durere, pentru că organismul îi trezește la viață.
Mersul pe jos, în toate cazurile în care este posibil, este cel mai bun remediu pentru corpurile atinse de boală, căci prin acest exercițiu sunt puse în mișcare toate organele corpului. Mulți care depind de cura prin mișcare ar putea realiza mai mult prin exercițiu muscular decât prin mișcările simple obișnuite. În unele cazuri, lipsa de exercițiu fizic are ca efect slăbirea și pipernicirea mușchilor și intestinelor, iar aceste organe, care au devenit anemice din cauza nefolosirii lor, vor fi întărite prin exercițiul fizic. Nu există nici un exercițiu care poate lua locul mersului pe jos. Prin aceasta, circulația sângelui este mult îmbunătățită.
Folosirea membrelor îți va fi de cel mai mare folos, soră N. Ai îmbrățișat multe idei stranii și ai fost foarte încrezătoare în tine însăți, lucru care a fost spre răul tău. Atâta vreme cât te temi să te încredințezi în mâinile medicilor și crezi că îți înțelegi cazul mai bine decât o pot face aceștia, nu poți beneficia de tratamentul pe care ți-l aplică ei și dimpotrivă, nu poți decât să fii vătămată. Medicii nu-și pot ajuta deloc pacienții dacă nu le câștigă încrederea. Dacă îți prescrii singură cura și crezi că știi mai bine decât medicii care este tratamentul pe care ar trebui să-l urmezi, nu poți avea de câștigat. Trebuie să renunți la încăpățânarea și ideile tale și să nu-ți mai pui în cap să te împotrivești judecății și sfaturilor lor.
-79-
Domnul să te ajute, sora mea, așa încât să nu ai doar credință, ci și faptele corespunzătoare ei.