Prietenii intime cu cei lumești
Pe 10 decembrie 1871, frate E., mi s-a arătat că tu și surorile tale vă aflați într-o stare primejdioasă; și ceea ce face ca poziția în care ești să fie și mai periculoasă este că nu îți dai seama de starea reală în care te afli. Te-am văzut învăluit în întuneric. Acest întuneric nu se lăsase asupra ta dintr-o dată. Ai intrat în mod treptat în ceața întunecoasă și aproape pe nesimțite, până când întunericul a devenit pentru tine asemenea luminii; însă, cu toate acestea, norul devine mai gros pe zi ce trece. Când și când, am văzut o rază de lumină despărțindu-te de întuneric; apoi acesta te înconjura iarăși, cu mai multă putere și mai gros ca înainte.
Școlile tale preferate de canto au fost întotdeauna o cursă pentru tine. Nici tu, nici surorile tale nu aveți o profunzime a experienței care să vă facă în stare să veniți în contact cu influențele pe care le întâmpinați la școlile de canto fără să fiți afectați. Este nevoie de minți mai puternice, cu un caracter mult mai ferm decât aveți voi trei, pentru a ajunge în compania celor cu care sunteți acum fără a fi afectați. Ascultați cuvintele lui Hristos: “Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Și oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă. Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri”. I-au impresionat exemplul și influența voastră și i-au convins de păcat pe cei cu care vă însoțiți? Nu cred. Ați fost afectați. Întunericul s-a pus peste voi și v-a acoperit lumina, așa încât ea n-a mai strălucit cu acea putere care să risipească întunericul din jurul altora. V-ați despărțit din ce în ce mai mult de Dumnezeu.
-40-
Fratele meu, tu nu-ți dai seama decât foarte puțin de ceea ce ai făcut. Te-ai pus chiar în calea înaintării surorilor tale în viața divină. Ele, și mai ales F., s-au încurcat în tertipurile fermecate, satanice, ale spiritismului; iar dacă F. va dori să renunțe la această murdărie nesfântă a lui Satana, care i-a pervertit capacitatea de a vedea lucrurile veșnice, va fi nevoită să facă un efort deosebit de mare. Va fi o scăpare ca prin urechile acului. Tu însuți ai fost orbit, amăgit și vrăjit. Nu vezi în ce stare ești. Sunteți toți foarte slabi, când ați fi putut fi tari în adevărul prețios, salvator, întăriți, întemeiați bine pe stânca Hristos Isus. Sunt adânc mișcată. Tremur pentru voi. Văd ispite la fiecare pas și pe voi cu o putere atât de mică pentru a vă putea împotrivi lor.
Frate E., mi s-a arătat că ești îndrăgostit orbește; te amăgești în ce privește motivele și intențiile reale ale inimii tale. Te-am văzut în compania fiicei fratelui G. Ea nu și-a predat niciodată inima lui Hristos. Mi-a fost arătată ca fiind vinovată. Dar calea ta nu a fost de așa natură încât să dea profunzime convingerii sau să-i creeze impresia că aceste lucruri poartă pecetea unei importanțe deosebite. Mărturisești că pentru tine sunt sfinte mântuirea sufletului și adevărul prezent. Ea nu respectă Sabatul din principiu. Iubește deșertăciunea lumii și se bucură de orgoliul și distracțiile vieții. Însă te-ai despărțit treptat de Dumnezeu și de lumină, încât nu vezi despărțirea pe care adevărul o aduce cu necesitate între cei care-L iubesc pe Dumnezeu și cei care sunt mai mult iubitori de plăceri decât de Dumnezeu. Am văzut că îi dorești compania. Întâlnirile religioase și datoriile sfinte ți-au fost de mică importanță, în timp ce societatea unei simple copile, care nu știe nimic despre adevăr sau despre lucrurile cerești, te-a fascinat. Ai trecut cu vederea tăgăduirea de sine și crucea, lucruri care stau chiar în mijlocul cărării fiecărui ucenic al lui Hristos.
-41-
Mi s-a arătat că, dacă ai fi mers în lumină, ai fi luat o poziție fermă pentru adevăr. Exemplul tău ar fi arătat că tu consideri că adevărul pe care-l mărturisești are o asemenea importanță, încât sentimentele și inima ta nu ar putea merge decât unde se poate vedea chipul lui Hristos. Hristos îți spune acum: “Pe cine alegi: pe Mine sau lumea?” Trebuie să iei o hotărâre în această privință. Vei dori să urmezi îndemnurile unei inimi nesfințite, să întorci spatele tăgăduiriii de sine de dragul lui Hristos și să treci peste cruce fără s-o ridici? Sau vei ridica acea cruce, oricât de grea ar fi, și vei face un sacrificiu pentru adevăr? Să te ajute Dumnezeu să vezi unde te afli, pentru a putea pune preț în mod just pe lucrurile veșnice. Acum ai o vedere spirituală atât de slabă, încât cele sfinte sunt puse la același nivel cu cele profane. Ai responsabilități. Influența ta le afectează pe surorile tale într-o mare măsură. Singura ta siguranță este să te desparți de lume.
Mi-ai fost arătat, fratele meu, luându-i pe tineri cu tine la scene de amuzament, într-un moment în care interesul religios era mare, și, de asemenea, mergând la școlile de canto alături de cei lumești, care sunt numai în întuneric și care sunt împresurați complet de îngeri răi. Cum arată lumina ta slabă în mijlocul întunericului și al ispitelor? Îngerii lui Dumnezeu nu te însoțesc în aceste situații. Ești lăsat să mergi în propria ta putere. Satana este foarte mulțumit de poziția ta; căci el te poate folosi în mod mai eficient în slujba sa decât dacă n-ai fi mărturisit că ești creștin, păzitor al tuturor poruncilor lui Dumnezeu. Martorul Credincios Se adresează astfel bisericii laodiceene: “știu faptele tale, că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar fiindcă ești căldicel, nici rece nici în clocot, te voi vărsa din gura Mea. Pentru că zici: ‘Sunt bogat, m-am îmbogățit, și nu duc lipsă de nimic’ și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol; te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curățit prin foc, ca să te îmbogățești; și haine albe, ca să te îmbraci cu ele și să nu ți se vadă rușinea goliciunii tale; și alifie pentru ochi, ca să-ți ungi ochii și să vezi. Eu mustru și pedepsesc pe toți aceia pe care-i iubesc; fii plin de râvnă dar și pocăiește-te!”
-42-
Ești orbit și îndrăgostit. Te-ai simțit puternic, când de fapt erai slăbiciunea în persoană. Poți fi puternic în Cel tare. Poți fi o unealtă a neprihănirii, dacă ești gata să suferi de dragul lui Hristos. Dacă vreți, tu și surorile tale, puteți răscumpăra timpul, dar aceasta va costa un efort. Sora ta mai mică este legată de cineva care nu este vrednic de afecțiunea ei. Există defecte serioase în caracterul lui. El nu are respect față de lucrurile sacre; inima sa nu a fost schimbată de Duhul lui Dumnezeu. Este egoist, lăudăros și îndrăgește plăcerea mai mult decât datoria. Nu are experiență în ce privește umilința și tăgăduirea de sine.
Când legăm prietenii, trebuie să avem mare grijă ca nu cumva să devenim intimi cu cineva al cărui exemplu nu ar fi prudent să-l imităm; căci o asemenea legătură intimă ne va îndepărta de Dumnezeu, de închinare și de dragostea de adevăr. Este realmente periculos pentru tine să fii strâns legat de prieteni care nu au o experiență religioasă. Dacă oricare dintre voi sau toți trei veți urma îndemnurile călăuzitoare ale Duhului lui Dumnezeu și veți pune preț pe mântuirea sufletelor voastre, nu vă veți alege ca prieteni deosebiți și intimi pe aceia care nu au un interes constant și serios pentru lucrurile religioase și care nu trăiesc sub influența practică a acestora. Pe locul întâi ar trebui să puneți considerentele care țin de veșnicie. Nimic nu poate avea o influență mai subtilă și mai periculoasă asupra minții și nu poate sluji mai eficient spre alungarea convingerilor și întipăririlor puternice aduse de Duhul lui Dumnezeu, decât asocierea cu aceia care sunt frivoli și nepăsători și a căror conversație se ocupă cu lumea și ușurătatea. Cu cât sunt mai atrăgătoare aceste persoane în alte privințe, cu atât este mai primejdioasă influența prieteniei lor, căci ei aruncă în jurul unei vieți nereligioase atât de multe atracții plăcute.
-43-
Dumnezeu are de la voi trei pretenții pe care nu le puteți arunca deoparte cu ușurință. Isus v-a răscumpărat cu prețul propriului Său sânge. “Voi nu sunteți ai voștri căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu”. Nu aveți de făcut nici un sacrificiu pentru Dumnezeu? Mari răspunderi stau înaintea fiecăruia dintre voi în viața de zi cu zi. Raportul cu privire la voi este prezentat zilnic lui Dumnezeu. Mari primejdii stau ascunse pe cărarea voastră. Dacă aș putea, v-aș lua în brațele mele și v-aș purta în siguranță dincolo de ele; dar nu-mi este permis să fac acest lucru. Vă aflați în perioada critică a istoriei vieții voastre. Dacă treziți energiile sufletului și le călăuziți în direcția asigurării intereselor veșnice și dacă aduceți totul în dependență de acest lucru, veți avea succes în desăvârșirea caracterului creștin. Vă puteți angaja toți în războiul spiritual, dus împotriva păcatelor persistente, și puteți sfârși ca biruitori, prin Hristos. Dar aceasta nu va fi o joacă de copii. Va fi un război crâncen, implicând tăgăduirea de sine și purtarea crucii. Pericolul ar fi acela de a nu vă da seama pe deplin de apostazia și de situația periculoasă în care vă aflați. Dacă nu veți privi viața așa cum este, dacă nu veți arunca la o parte fanteziile strălucitoare ale imaginației și nu veți coborî la lecțiile sobre ale experienței, vă veți trezi când este prea târziu. Vă veți da seama atunci ce greșeală îngrozitoare ați făcut.
Educația voastră nu a fost de o asemenea natură încât să vă formeze caractere solide, puternice și de aceea trebuie să obțineți acum educația pe care ar fi trebuit să o căpătați cu ani în urmă. Mama voastră v-a îndrăgit prea mult. De fapt, o mamă nu-și poate iubi prea mult copiii, dar poate iubi fără înțelepciune și poate îngădui ca afecțiunea să o orbească față de interesele lor cele mai înalte. Voi aveți o mamă îngăduitoare și iubitoare în sensul rău al cuvântului. Ea și-a protejat copiii prea mult. Viața ei a fost aproape zdrobită de poverile pe care ar fi trebuit să le ridice copiii ei și pe care le-ar fi putut purta mai bine decât ea.