Mărturii pentru Comunitate – Ziua 210

Ceea ce ne-a pricinuit cea mai mare descurajare a fost să-i vedem pe cei din _____, care au avut ani de experiență în cauza și lucrarea lui Dumnezeu, lipsiți de putere, datorită necredincioșiei lor. Ei au fost învinși de vrăjmaș, aproape în fiecare atac. Dumnezeu le-ar fi făcut puternice pe aceste persoane, ca santinele credincioase la postul lor, să păzească fortăreața, dacă ar fi umblat în lumina pe care le-a dat-o El. Fără îndoială că Satana, prin amăgirile lui, vrea să înșele aceste suflete vinovate și să le facă să creadă că, la urma urmei, stau bine. Ei n-au păcate grave, strigătoare la cer, și trebuie să fie, până la urmă pe temelia cea adevărată, iar Dumnezeu le va accepta lucrările. Ei nu văd păcate deosebite, de care să se pocăiască, nici păcate care să reclame umilință deosebită, mărturisire smerită și sfâșiere de inimă. Amăgirea asupra unora ca aceștia este într-adevăr puternică atunci când confundă forma evlaviei cu puterea acesteia, și se înșeală că sunt bogați și n-au nevoie de nimic. Asupra lor rămâne blestemul lui Meroza: “Blestemați pe Meroza, a zis Îngerul Domnului. Blestemați, blestemați pe locuitorii lui. Căci n-a venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului, printre oamenii viteji.” (Judecători 5, 23.)

-396-

Sora mea, nu-ți scuza defectele, pentru că alții sunt greșiți. În ziua lui Dumnezeu, nu vei îndrăzni să invoci ca scuză pentru neglijența ta de a-ți forma un caracter pentru cer faptul că alții n-au manifestat devoțiune și spiritualitate. Aceeași lipsă pe care ai descoperit-o la alții era și la tine. și faptul că alții erau păcătoși face ca păcatele tale să fie totuși grave. Atât ei, cât și tu, dacă continui starea ta prezentă, nepotrivită, veți fi despărțiți de Hristos și veți fi pedepsiți împreună cu Satana și îngerii lui, cu nimicire veșnică din prezența Domnului și a slavei puterii Lui.

Domnul a pregătit resurse bogate pentru tine ca, dacă Îl vei căuta și vei urma după lumina pe care ți-o va da El, să nu cazi pe cale. ți-a fost dat Cuvântul lui Dumnezeu ca o candelă pentru picioarele tale și o lumină pe cărarea ta. Dacă te împiedici, aceasta se va întâmpla, pentru că n-ai consultat călăuza ta, Cuvântul lui Dumnezeu, și n-ai făcut din acest prețios Cuvânt regula vieții tale. Dumnezeu nu ți-a dat pentru viața ta, ca model, pe nici o ființă omenească, oricât de bună și aparent nevinovată poate fi ea. Dacă faci așa cum fac alții, și acționezi cum acționează alții, vei fi lăsată, în cele din urmă, în afara Cetății Sfinte, împreună cu mulțimea cea mare, care a făcut întocmai cum ai făcut tu, a urmat un model pe care Domnul nu li l-a lăsat, și care sunt pierduți, după cum vei fi pierdută și tu.

Ceea ce au făcut alții, sau pot să mai facă în viitor, nu va micșora responsabilitatea sau vinovăția ta. ție ți-a fost dat un model, o viață fără pată, caracterizată prin lepădare de sine și binefacere dezinteresată. Dacă te întorci de la acest model corect și desăvârșit și iei unul incorect, care este lămurit prezentat în Cuvântul lui Dumnezeu, ca unul de care să te ferești, cursul acțiunii tale va primi răsplata meritată, iar viața ta va fi un eșec.

Una dintre cele mai mari cauze pentru declinul comunității de la _____ este că se măsoară ei între ei și se compară unii cu alții. Sunt numai puțini cei care au un principiu viu în sufletul lor și care Îi servesc lui Dumnezeu privind numai spre slava Lui. Mulți de la _____ nu consimt să fie mântuiți în felul hotărât de Dumnezeu. Ei nu vor să ia greutatea de a lucra la propria lor mântuire cu frică și cutremur. Ei nu experimentează acest model, ci, mai degrabă, se chinuie să obțină o experiență prin efort individual și își iau riscul de a se sprijini de alții, încrezându-se în experiența acestora. Ei nu pot accepta să vegheze și să se roage, să trăiască pentru Dumnezeu, și numai pentru El. Este mult mai plăcut să trăiești în ascultare de eu.

-397-

Comunitatea de la _____ este plină de alunecări de la credință și nu trebuie să viseze la prosperitate până când cei care cheamă Numele lui Hristos nu sunt gata să se despartă de toată nelegiuirea, până când nu învață să refuze răul și să aleagă binele. Nouă ni se cere să veghem și să ne rugăm fără încetare, pentru că pe calea noastră este pusă o cursă, și vom găsi vreo născocire de-a lui Satana, unde și când ne vom aștepta cel mai puțin la ea. Dacă în acel timp special nu veghem cu rugăciune, vom fi luați de vrăjmaș și vom suferi o pierdere categorică.

Ce responsabilitate a apăsat asupra voastră ca părinți! Ce puțin ați simțit voi greutatea acestei poveri! Mândria inimii, iubirea pentru înfățișarea exterioară și frâul liber pentru apetit v-au ocupat mințile. Mai întâi, lucrurile acestea s-au manifestat la voi și intrarea vrăjmașului n-a fost observată. El a înfipt stindardul în casa voastră, și a imprimat chipul lui detestabil asupra caracterelor copiilor voștri. Dar voi ați fost atât de robiți de dumnezeul acestei lumi, atât de amorțiți față de lucrurile spirituale și divine, încât nu ați putut discerne avantajul câștigat de Satana nici lucrurile lui chiar din familia voastră.

Ați adus pe lume copii care n-au putut să se pronunțe în legătură cu aducerea lor la existență. Voi singuri v-ați făcut răspunzători, în mare măsură, pentru fericirea lor viitoare, pentru bunăstarea lor veșnică. Răspunderea de a-i educa pe acești copii pentru Dumnezeu, de a urmări cu grijă exagerată prima apropiere a vrăjmașului cel viclean și de a fi pregătiți să ridicați steagul împotriva lui, este asupra voastră, fie că o simțiți sau nu. Construiți în jurul copiilor voștri o fortificație de rugăciune și credință și, în plus, exercitați o supraveghere atentă. Voi nu sunteți siguri nici o clipă împotriva atacurilor lui Satana. Voi n-aveți timp să vă odihniți de munca vigilentă și serioasă. Nu trebuie să dormiți în postul vostru nici o clipă. Aceasta este lupta cea mai importantă. Sunt implicate consecințe veșnice. Înseamnă viață sau moarte pentru familia voastră. Singura voastră siguranță este să vă frângeți inimile înaintea lui Dumnezeu și să căutați Împărăția cerurilor ca niște copilași. Nu puteți fi biruitori în luptă, dacă urmați pe aceeași cale pe care ați mers până acum. Voi sunteți foarte departe de Împărăția cerurilor.

-398-

Unii dintre cei care L-au mărturisit pe Hristos sunt mai aproape de Împărăția lui Dumnezeu decât sunt foarte mulți care mărturisesc a fi păzitori ai Sabatului în _____. Voi n-ați rămas în iubire față de Dumnezeu și nu i-ați învățat pe copiii voștri frica de Domnul. Nu i-ați învățat adevărul în mod stăruitor, când vă sculați, și când vă culcați, când veniți și când plecați. Nu i-ați păzit. Vă uitați la alți copii și vă consolați, zicând: “Copiii mei nu sunt mai răi decât ei.” Aceasta poate fi adevărat, dar oare neglijența altora de a-și face datoria micșorează forța cerințelor pe care Dumnezeu le-a pus în mod special asupra voastră ca părinți? El a pus asupra voastră răspunderea de a crește acești copii pentru El și mântuirea lor depinde, în mare măsură, de educația pe care o primesc în copilărie. Răspunderea aceasta nu și-o pot lua alții; dar, după ce ați făcut acest lucru, există o putere, deasupra oricărui fapt omenesc, care va conlucra cu voi prin mijloacele pe care aveți privilegiul să le folosiți. Dumnezeu va veni în ajutorul vostru și vă puteți încrede în puterea Lui. Puterea aceasta este nemărginită. Factorii omenești se pot dovedi fără succes, dar Dumnezeu îi poate face roditori, lucrând în și prin ei.

-399-

Aveți o lucrare de făcut, să vă puneți casa în ordine. Îngerii curați, fără păcat, n-au plăcere să vină într-o locuință unde se practică atâta nelegiuire. Voi dormiți la postul vostru. Mintea voastră a fost ocupată cu lucruri de mică importanță, excluzând astfel problemele mai importante. Cea dintâi preocupare a voastră trebuie să fie aceea de a căuta Împărăția cerurilor și dreptatea ei; aveți făgăduința că atunci toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra. Aici ați greșit în familia voastră. Dacă v-ați fi zbătut ca voi și ai voștri să puteți intra pe poarta cea îngustă a-ți fi adunat zeloși fiecare rază de lumină, pe care Domnul a îngăduit-o să strălucească pe cărarea voastră, ați fi îndrăgit-o și ați fi umblat în ea.

Voi n-ați ținut seamă de lumina pe care Domnul v-a dat-o atât de binevoitor în legătură cu reforma sanitară. Voi ați găsit de cuviință să vă ridicați împotriva ei. N-ați văzut în ea nici o importanță, nici un motiv pentru care s-o primiți. Nu v-ați simțit dispuși să puneți restricții apetitului vostru. N-ați putut vedea înțelepciunea lui Dumnezeu în darea luminii cu privire la stăpânirea apetitului. Tot ce ați putut discerne a fost neplăcerea cu referire la refuzul gustului. Domnul a lăsat să lumineze asupra noastră lumina Lui, în aceste zile de pe urmă, pentru ca întunericul care s-a adunat în generațiile trecute, din cauza îngăduinței păcătoase, să poată fi risipit într-o măsură oarecare, și ca suita de rele, care au rezultat din cauza necumpătării în mâncare și băutură, să poată fi micșorată.

Posted in

Redeșteptare

Leave a Comment