Adunarea de la West Enosburgh, Vermont, a fost foarte interesantă. Se părea că este bine să ne întâlnim cu vechii și încercații noștri prieteni din acest stat și să stăm de vorbă cu ei. O lucrare mare și bună s-a făcut în scurt timp. Acești prieteni erau în general săraci și trudeau pentru cele necesare vieții, în locuri în care pentru un dolar se muncește mai mult decât pentru doi în vest, și cu toate acestea, ei au fost generoși față de noi. Multe amănunte cu privire la această întâlnire au fost date în Review și doar lipsa de spațiu pare că stăvilește repetarea lor. În nici un alt stat frații nu au fost atât de credincioși față de cauza noastră ca în Vermont.
-664-
Pe drumul dinspre Enosburgh, am poposit pe timpul nopții la familia fratelui William White. Fratele C.A. White, fiul lui, ne-a prezentat patentul său pentru o mașină de spălat și stors rufe și dorea să-i dăm sfaturi cu privire la aceasta. Eu scrisesem ca frații noștri să nu se angajeze în probleme de licențe, autorizări, și el voia să știe doar ce părere am despre proiectul lui. I-am spus deschis ce nu am vrut să se înțeleagă prin ceea ce am scris și, de asemenea, ceea ce am vrut să se înțeleagă. Eu nu am spus că este greșit să avem de-a face cu licențele, pentru că acest lucru este aproape imposibil, deoarece foarte multe lucruri din cele cu care avem de-a face zilnic sunt autorizate. Nu am vrut nici să transmit ideea că este greșit a breveta, fabrica sau vinde vreun articol demn de a fi brevetat. Am vrut să se înțeleagă că nu este bine ca oamenii noștri să fie înșelați, amăgiți sau escrocați de acei oameni care merg prin țară și vând dreptul de teritoriu pentru cutare mașină sau articol. Multe dintre acestea sunt fără valoare, deoarece nu aduc nici o îmbunătățire. Iar cei implicați în vânzarea acestora sunt, cu unele excepții, o clasă de înșelători.
Și, iarăși, unii dintre ai noștri s-au implicat în vânzarea unor articole brevetate pentru care aveau motive să creadă că nu erau ceea ce se spunea că sunt. Este uimitor că atât de mulți dintre frații noștri, unii după ce au fost pe deplin avertizați, vor avea încă de suferit înșelăciuni datorită declarațiilor false ale acestor vânzători de articole brevetate. Unele brevete sunt într-adevăr valoroase și câțiva au câștigat bine cu ele. Însă părerea mea este că, acolo unde s-a câștigat 1 dolar, s-au pierdut 100 de dolari. Oricum, nu ne putem bizui pe aceste brevete. Iar faptul că cei care se ocupă cu ele sunt, cu câteva excepții, în mod evident niște înșelători și mincinoși, face foarte greu ca un om cinstit, care are un articol bun, să poată obține creditul și dreptul de brevet pe care îl merită.
-665-
Fratele White a arătat mașina lui de spălat și stors rufe grupei, inclusiv fraților Bourdeau, Andrews, soțului meu și mie și noi nu am putut decât să o privim ca fiind un articol bun. Atunci, el ne-a făcut cadou una, pe care fratele Corliss din Maine, care era angajatul nostru, a pus-o în funcțiune în câteva minute. Sora Burgess, din ținutul Gratiot, fata pe care am angajat-o noi, este foarte mulțumită de ea. Face munca foarte bine și repede. O femeie care este bolnavă și are un fiu sau soț care să lucreze cu această mașină poate spăla foarte mult în câteva ore, iar ea nu are de făcut altceva decât să o supravegheze. Fratele White a trimis scrisori circulare prin care oricine ni se putea adresa, fiind scutit de cheltuielile poștale, pentru a-și putea procura o mașină de acest fel.
Următoarea noastră adunare a fost la Adams Center, New York. Era o adunare mare. Erau multe persoane în acel loc și în împrejurimi, ale căror cazuri îmi fuseseră arătate, și pentru care simțeam cel mai profund interes. Erau oameni de o deosebită valoare morală. Unii aveau o viață în care își duceau cu greu crucea adevărului prezent, sau cel puțin așa gândeau ei. Alții care ajunseseră la vârsta de mijloc a vieții ținuseră Sabatul încă din copilărie, însă nu duseseră crucea lui Hristos. Aceștia se aflau într-o stare în care se părea că este greu să-i miști din loc. Ei trebuia să fie scuturați, să nu se mai bizuie pe faptele lor bune și să fie făcuți să-și simtă starea lor pierdută fără Hristos. Nu am putut renunța la aceste suflete și am lucrat cu puterea noastră ca să le ajutăm. În cele din urmă au fost mișcați și de atunci am fost bucuroasă să am vești în legătură cu ei, vești bune cu privire la toți. Nădăjduim că dragostea pentru această lume nu va izgoni iubirea lui Dumnezeu din inimile lor. Dumnezeu convertește oameni puternici și bogați și îi aduce în rândurile noastre. Dacă ei vor să prospere în viața lor creștină, să crească în har, iar în final să culeagă o răsplată bogată, va trebui ca ei să folosească din belșugul pe care îl au pentru înaintarea cauzei adevărului.
-666-
După ce am plecat din Adams Center, am stat câteva zile la Rochester și de acolo am venit la Battle Creek, unde am rămas în Sabat și în prima zi. Așadar, ne-am întors acasă la noi, unde am petrecut Sabatul și prima zi a săptămânii cu frații care se adunaseră din diferite locuri.
Soțul meu preluase chestiunea cărților la Battle Creek și acea biserică a dat un exemplu nobil. La adunarea de la Fairplains, el prezentase problema de a le oferi tuturor celor care nu aveau posibilități să cumpere lucrări cum ar fi: Daruri spirituale, Apel către mame, Cum să trăim, Apel către tineri, Lecturi pentru Sabat, precum și hărțile împreună cu Cheia explicativă. Planul a fost aprobat în unanimitate. Însă despre această lucrare importantă voi vorbi în altă parte.