Dacă voi, frații mei, care mă cunoașteți și cunoașteți lucrarea mea de mulți ani, credeți că sfatul meu nu are o valoare mai mare decât sfatul acelora care n-au fost în mod special educați pentru această lucrare, atunci nu-mi cereți să mă unesc cu voi în lucrare; căci în timp ce adoptați această poziție, în mod inevitabil, anulați influența lucrării mele. Dacă vă simțiți tot atât de siguri când urmați propriile voastre impulsuri ca și atunci când urmați lumina dată de Dumnezeu slujitorului Său delegat pentru aceasta, primejdia este a voastră; voi veți fi condamnați pentru că respingeți lumina pe care v-a dat-o cerul.
În vreme ce eram la _____, Domnul a venit la mine în viziune de noapte și mi-a adresat cuvinte prețioase de încurajare cu privire la lucrarea mea, repetând aceeași solie ce-mi fusese dată de mai multe ori înainte. Cu privire la cei care au întors spatele luminii date lor, El a spus: “Disprețuind și respingând mărturia pe care ți-am dat-o să le-o transmiți, nu pe tine te-au disprețuit, ci pe Mine, Domnul tău.”
Dacă cei care sunt încăpățânați și plini de prețuire de sine merg înainte fără să fie controlați sau opriți în drumul lor, atunci care va fi starea de lucruri din biserică? Cum vor putea fi corectate relele care există la acești oameni ambițioși și cu o voință puternică? Prin ce mijloace va putea Dumnezeu să ajungă la ei? Cum va putea El să facă ordine în biserică? Deosebiri de păreri se ridică mereu și apostazia chinuiește adesea biserica. Când apar disputele sau dezbinările, toate părțile susțin că au dreptate și că au conștiința curată; și aceștia nu vor să fie învățați de către cei care au purtat mult timp sarcina lucrării și care au motive să știe că ei au fost călăuziți de Domnul. Lumina a fost dată pentru a risipi întunericul lor, dar ei au o inimă prea mândră ca să o accepte, și astfel aleg întunericul. Ei disprețuiesc sfatul lui Dumnezeu pentru că nu coincide cu vederile și planurile lor și nu favorizează trăsăturile rele ale caracterului lor. Lucrarea Duhului lui Dumnezeu, care îi poate determina să adopte poziția cea dreaptă, dacă o vor primi, n-a venit într-un fel care să le placă, să le laude îndreptățirea de sine. Lumina pe care Dumnezeu a dat-o nu este lumină pentru ei și astfel rătăcesc în întuneric. Ei pretind că nu trebuie să aibă mai multă încredere în judecata aceluia care a avut o experiență așa de lungă, și pe care Dumnezeu l-a învățat și l-a folosit să facă o lucrare specială, decât în a oricărei alte persoane. Este oare planul lui Dumnezeu ca ei să se comporte astfel sau este lucrarea specială a vrăjmașului a toată neprihănirea, de a ține sufletele în rătăcire, a le lega în înșelăciuni puternice ce nu pot fi frânte, pentru că s-au așezat de bunăvoie în afara mijloacelor pe care Dumnezeu le-a rânduit să se ocupe de biserica Sa?
-689-
Mustrări, avertizări și apeluri de îndreptare din partea Domnului au fost date bisericii Sale în toate veacurile. Aceste avertizări au fost însă desconsiderate și respinse în zilele Domnului Hristos de către fariseii plini de îndreptățire de sine, care pretindeau că nu au nevoie de nici un fel de astfel de mustrări și că au fost tratați în mod nedrept. Ei n-au primit Cuvântul Domnului prin slujitorii Săi, pentru că nu erau pe placul înclinațiilor lor. Dacă Domnul ar da o viziune, chiar înaintea acestei categorii de oameni din zilele noastre, arătând astfel greșelile lor, mustrând neprihănirea lor proprie și condamnând păcatele lor, ei s-ar ridica în răzvrătire, asemenea locuitorilor din Nazaret, atunci când Domnul Hristos le-a arătat adevărata lor stare.
Dacă aceste persoane nu-și umilesc inimile înaintea lui Dumnezeu, dacă primesc sugestiile lui Satana, îndoiala și necredincioșia vor pune stăpânire pe suflet și vor vedea totul într-o lumină falsă. Semințele îndoielii, o dată semănate în inimi, vor aduce un seceriș abundent. Ei vor ajunge să nu mai aibă încredere și nu vor mai crede adevărurile care au o frumusețe deplină pentru alții, care nu și-au făcut educația în necredință. Cei care își instruiesc mintea pentru a prinde tot ce pot folosi ca un cârlig în care să-și agațe o îndoială, și sugerează aceste gânduri și altor minți, vor găsi totdeauna ocazii de îndoială. Ei vor pune sub semnul întrebării și vor critica lucrarea și poziția altora, criticând fiecare ramură a lucrării în care nu sunt implicați. Se vor hrăni cu rătăcirile, greșelile și vinovăția altora, “până când”, spune îngerul, “Domnul Isus Se va ridica de la lucrarea Sa de mijlocire din Sanctuarul ceresc și Se va îmbrăca cu hainele răzbunării și-i va surprinde la ospățul lor nesfânt și se vor trezi nepregătiți pentru ospățul nunții Mielului”. Gusturile lor au fost atât de pervertite, încât vor fi înclinați să critice până și masa Domnului din Împărăția Sa.
-690-
Le-a descoperit oare Dumnezeu unora ca aceștia care se autoînșală că mustrările sau corectările din partea Lui pot avea greutatea cuvenită pentru ei numai dacă vin direct printr-o viziune? M-am ocupat de acest punct, pentru că poziția pe care mulți o adoptă acum în privința aceasta este o înșelăciune a lui Satana, spre ruina sufletelor lor. Când el i-a prins în cursă și i-a slăbit prin sofistăriile lui, astfel încât, când sunt mustrați, rămân insensibili la lucrările Duhului Sfânt, triumful lui asupra lor va fi complet. Unii care mărturisesc că sunt neprihăniți Îl vor trăda, asemenea lui Iuda, pe Domnul lor, dându-L în mâinile vrăjmașilor înrăiți. Aceștia, plini de încredere în ei înșiși, hotărâți să aibă propriul lor drum și să apere propriile lor idei, vor merge înainte din rău în mai rău, până când vor urma mai degrabă orice cale decât să renunțe la propria lor voință. Ei vor merge înainte, orbiți, pe căile răului, dar, asemenea fariseilor amăgiți, atât de tare se înșeală singuri, încât gândesc că Îi fac un serviciu lui Dumnezeu. Domnul Hristos ne arată calea pe care vor merge unii oameni, atunci când vor avea posibilitatea să-și dezvolte adevăratul lor caracter: “Veți fi dați în mâinile lor până și de părinții, frații, rudele și prietenii voștri; și vor omorî pe mulți dintre voi.”
-691-
Dumnezeu mi-a dat o experiență importantă și solemnă în legătură cu lucrarea Sa; și poți fi sigur că, atâta vreme cât viața mea este ocrotită, nu voi înceta să ridic un glas de avertizare așa cum sunt inspirată de Duhul lui Dumnezeu, fie că oamenii vor auzi solia, fie că o vor respinge. Eu nu am o înțelepciune deosebită în mine însămi; nu sunt decât un instrument în mâinile Domnului, pentru a face lucrarea pe care El mi-a încredințat-o. Instrucțiunile pe care le-am dat prin scris sau viu grai au fost o expresie a luminii primite de la Dumnezeu. Am încercat să pun înaintea voastră principiile pe care Duhul lui Dumnezeu mi le-a imprimat de ani de zile în mintea mea, în scrierile mele și în inima mea.
Și acum, fraților, vă somez să nu vă așezați între mine și popor și astfel să îndepărtați lumina pe care Dumnezeu a dorit să le-o trimită. Să nu cumva, prin critica voastră, să faceți fără efect toată puterea, toate punctele în discuție și puterea Mărturiilor. Nu trebuie să considerați că le puteți diseca pentru a răspunde propriilor voastre idei, pretinzând că Dumnezeu v-a dat această capacitate de a face deosebire între lumina cerului și ceea ce nu este decât expresia unei înțelepciuni omenești. Dacă Mărturiile nu glăsuiesc în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu, atunci respingeți-le. Hristos și Belial nu pot fi uniți. De dragul Domnului Hristos, nu aduceți confuzie în mintea oamenilor prin sofistărie omenească și scepticism, făcând astfel fără efect lucrarea pe care Domnul dorește să o facă. Din cauza lipsei voastre de discernământ spiritual, nu faceți din această lucrare a lui Dumnezeu o piatră de poticnire, de care mulți se vor poticni și vor cădea, “să fie prinși în cursă și luați”.