Oamenii nu au de la Dumnezeu înțelepciune și o continuă iluminare din Izvorul a toată puterea numai ca să se asigure de faptul că pot să se călăuzească după impresii și impulsuri. Din experiența mea am văzut acest lucru, dar spre distrugerea nu doar a acelora care acționau pe baza acestui principiu, ci și a multor altora care veneau sub influența lor. Rezultatul acestei lucrări sub imperiul impulsurilor era extravaganța cea mai sălbatică. A urmat o decădere a credinței, iar necredința și scepticismul au devenit puternice, până la extrem, în frământările religioase. Lucrarea ce nu este realizată în și cu Dumnezeu se sfârșește imediat ce momentele emoționale au trecut.
În ceea ce face Dumnezeu este putere și permanență, fie că lucrează prin instrumente omenești sau în alt mod. Progresul și desăvârșirea lucrării harului în inimă nu depind de emoție sau o demonstrare extravagantă. Inimile care sunt sub influența Duhului lui Dumnezeu vor fi într-o dulce armonie cu voința Sa. Mi-a fost arătat că, atunci când Dumnezeu lucrează prin Duhul Său cel Sfânt, nu va fi nimic în lucrările Lui care să degradeze poporul lui Dumnezeu în fața lumii, ci din contră, îl va înălța. Religia Domnului Hristos nu-i face pe cei care o mărturisesc mai neciopliți și aspri. Supușii harului nu sunt de nevătămat, ci sunt totdeauna dispuși să învețe de la Isus și să se sfătuiască unul cu altul.
Ce învățăm de la Marele Învățător al adevărului va fi durabil; nu va mirosi a mulțumire de sine, ci va duce la umilință și blândețe; iar lucrarea pe care o facem va fi sănătoasă, curată și înnobilatoare, pentru că este făcută în și cu Dumnezeu. Aceia care lucrează astfel vor semăna în căminul lor viață, iar în asocierea lor cu oamenii, vor arăta că au gândul lui Hristos. Har și adevăr vor domni în inimile lor, inspirându-le și curățindu-le motivele și controlându-le acțiunile exterioare.
-648-
Sper că nimeni nu va crede că ei vor câștiga favoarea lui Dumnezeu prin mărturisirea păcatelor sau că există o virtute specială în a te mărturisi unei ființe omenești. Trebuie să existe în experiența aceea credință, care lucrează prin faptele iubirii și purifică sufletul. Iubirea lui Hristos va supune înclinațiile firii. Adevărul nu numai că poartă în el dovada originii sale divine, dar dovedește că, prin harul Duhului lui Dumnezeu, este eficient în curățirea sufletului. Domnul dorește să venim la El zilnic, cu toate necazurile noastre și cu mărturisirea păcatelor noastre, și El ne poate da odihnă în purtarea jugului Său și a poverii Sale. Duhul Său cel Sfânt, cu influența Lui plină de har, va umple sufletul și fiecare gând va fi adus în supunere și ascultare de Hristos.
Acum mi-e teamă că, dintr-o greșeală din partea ta, binecuvântarea lui Dumnezeu care a venit asupra voastră în _____ se va transforma într-un blestem; că veți îmbrățișa unele idei false și veți ajunge astfel, în câteva luni, într-o stare mai rea decât înainte de această lucrare de reînviorare. Dacă nu vă păziți sufletele, veți apărea în cea mai rea lumină posibilă în fața celor necredincioși. Dumnezeu nu va fi glorificat cu acest mod de slujire. Fiți atenți, nu duceți lucrurile la extrem și nu aduceți reproșul asupra cauzei lui Dumnezeu. Eșecurile pe care le suferă mulți se datorează faptului că, după ce au fost binecuvântați de Dumnezeu, ei n-au căutat ca, în umilința lui Hristos, să fie o binecuvântare pentru alții. Pentru că acum cuvintele vieții veșnice au fost semănate în inimile voastre, vă implor să umblați smeriți cu Dumnezeu, să faceți faptele Domnului Hristos și să aduceți mult mai multă roadă spre neprihănire. Sper și mă rog să acționați asemenea fiilor și fiicelor Celui Prea Înalt și să nu deveniți extremiști sau să faceți ceva care să întineze Duhul lui Dumnezeu.
-649-
Nu priviți la oameni și nici nu vă puneți nădejdea în ei, considerând că sunt infailibili, ci priviți mereu numai la Isus. Nu spuneți nimic care va arunca un reproș asupra credinței voastre. Mărturisiți-vă păcatele ascunse numai lui Dumnezeu. Lăsați ca inimile voastre rătăcitoare să se întoarcă la El, care știe exact și în mod desăvârșit cum să trateze cazul vostru. Dacă v-ați purtat cum nu se cuvine cu semenul vostru, recunoașteți-vă păcatul și faceți roade vrednice de lucrul acesta, restituind ceea ce trebuie. Apoi cereți binecuvântarea. Veniți la Dumnezeu așa cum sunteți și lăsați ca El să vă vindece rănile. Aduceți cazul vostru înaintea tronului harului; lăsați ca lucrarea aceasta să fie o lucrare completă, deplină. Fiți sinceri în relațiile voastre cu Dumnezeu și cu voi înșivă. Dacă veniți la El cu o inimă smerită, El vă va da biruință. Apoi puteți să dați o mărturie plăcută a libertății, aducând laude Lui, Aceluia care v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată. El nu va înțelege sau judeca greșit. Semenii voștri nu vă pot absolvi de păcat sau curăți de nelegiuire. Isus este singurul care vă poate da pacea. El vă iubește și S-a dat pe Sine pentru voi. Inima Sa mare, plină de iubire, are “milă de slăbiciunile noastre”. Ce păcate sunt oare prea mari ca El să nu le poată ierta? Ce suflet este așa de întunecat și apăsat de păcat, ca El să nu-l poată mântui? El este binevoitor, nu caută merite la noi, ci, datorită bunătății Lui nemărginite, ne vindecă în rătăcirile noastre și ne iubește necondiționat, și aceasta în vreme ce noi eram încă păcătoși. El este “încet la mânie și plin de bunătate”. Are o “îndelungă răbdare pentru voi și dorește ca nici unul să nu piară, ci toți să vină la pocăință”.
Nu căutați să obțineți o biruință la o cotă înaltă de excitare, ci mergeți să lucrați pentru alții și învățați-i cu multă răbdare. Acum veți fi înclinați să credeți că fiecare are o mulțime de rele de mărturisit și veți fi în primejdia de a face din aceasta un punct de atac. Voi doriți să-l aduceți pe fiecare pe același teren pe care voi vă aflați și veți simți că nu se poate face nimic până când n-au trecut toți prin aceeași lucrare, de mărturisire. Nu veți fi dispuși să-i ajutați din nou pe alții, având Duhul lui Dumnezeu asupra voastră și inimile înmuiate și supuse unei lucrări serioase de curățire. Veți fi în marea primejdie de a aduce vătămare lucrării lui Dumnezeu, exercitând propriul vostru spirit. Dacă lucrați pentru suflete cu umilință, cu o dependență plină de încredere în Dumnezeu, dacă radiațiile Spiritului Său se reflectă de la tine într-un caracter asemenea Domnului Hristos, dacă simpatia, bunătatea, răbdarea și iubirea sunt principii stabile în viața voastră, atunci veți fi o binecuvântare pentru toți din jurul vostru. Voi nu veți critica pe alții și nici nu veți manifesta un spirit aspru, necruțător, față de ei; nu veți avea simțământul că ideile lor trebuie făcute ca să răspundă standardului vostru; dar iubirea lui Isus și roadele veșnice ale neprihănirii se vor manifesta în voi.
-650-
“Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor…. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus și-au răstignit firea pământească împreună cu patimile și poftele ei. Dacă trăim prin Duhul, să și umblăm prin Duhul. Să nu umblăm după o slavă deșartă, întărâtându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții”.
Vrăjmașul va căuta să se introducă chiar și în mijlocul exercițiilor voastre religioase. Fiecare cale de acces trebuie să fie păzită cu credincioșie; dacă nu, egoismul și mândria vor ajunge să fie țesute în lucrarea voastră. Dacă eul a fost cu adevărat crucificat, cu toate pasiunile și plăcerile lui, rodul acestei realități se va vedea în fapte bune, spre slava lui Dumnezeu. Vă somez, în temere de Dumnezeu, nu lăsați ca lucrarea voastră să degenereze. Fiți creștini consecvenți, echilibrați. Când inima și-a dat afecțiunile ei lui Hristos, atunci lucrurile vechi s-au dus, toate lucrurile au devenit noi.
Religia noastră trebuie să fie inteligentă. Înțelepciunea de sus trebuie să ne întărească, să ne fixeze, să ne înrădăcineze. Noi trebuie să mergem înainte și Dumnezeu încă ne va mai descoperi slava Sa, așa cum nu face față de lume.
Battle Creek , Michigan,
6 ianuarie 1889.