Poziția și lucrarea sanatoriului
În timp ce călătoream în statul Maine, nu demult, am făcut cunoștință cu sora A., o doamnă care a acceptat adevărul pe când se afla la sanatoriu. Soțul ei fusese cândva un mare industriaș; dar situația s-a schimbat și el a fost adus la sărăcie. Sora A. și-a pierdut sănătatea și a mers la sanatoriul nostru pentru tratament. Acolo a primit adevărul pe care ea îl înfrumusețează printr-o consecventă viață creștină. Ea are patru copii frumoși și inteligenți, care sunt eminenți reformatori ai sănătății și care pot spune de ce sunt așa. O astfel de familie poate face mult bine într-o comunitate. Ei exercită o influență puternică în direcția cea bună.
-576-
Multora dintre cei care vin la sanatoriu pentru tratament li se face cunoscut adevărul, și astfel sunt vindecați nu numai la trup, ci camerele întunecate ale minții sunt iluminate de lumina iubirii scumpului Mântuitor. Dar cât de mult bine s-ar putea face dacă toți cei de acolo ar fi mai întâi în legătură cu Dumnezeul înțelepciunii și ar deveni astfel canale de lumină pentru alții! Obiceiurile și datinile lumii, mândria înfățișării, egoismul și înălțarea de sine intervin prea des, și păcatele acestea ale urmașilor Săi sunt atât de ofensatoare pentru Dumnezeu, încât El nu poate lucra cu putere pentru ei sau prin ei.
Cei care sunt necredincioși în treburile vremelnice vor fi la fel de necredincioși și în lucrurile spirituale. Pe de altă parte, o neglijare a cerințelor lui Dumnezeu duce la neglijarea cerințelor omenirii. Necredincioșia domină în această epocă degenerată; ea se extinde în comunitățile și instituțiile noastre. Urma ei lipicioasă se vede peste tot. Acesta este unul dintre păcatele osânditoare ale acestei epoci și va duce mii și zeci de mii la pierzare. Dacă cei care mărturisesc adevărul în instituțiile noastre de la Battle Creek ar fi reprezentanți vii ai lui Hristos, din ei ar ieși o putere care ar fi simțită peste tot. Satana știe bine acest lucru și lucrează cu toată puterea și amăgirile nelegiuirii în cei care pier, pentru ca Numele lui Hristos să nu poată fi preamărit în cei care mărturisesc a fi urmașii Săi. Mă doare inima când văd cum Isus este batjocorit prin viața nedemnă și caracterele defectuoase ale celor care ar putea fi o podoabă și o cinste pentru cauza Sa.
Ispitele prin care a fost asaltat Hristos în pustie — apetitul, iubirea de lume și încumetarea — sunt cele trei momeli principale prin care oamenii sunt cel mai adesea învinși. Administratorii vor fi ispitiți adesea să se îndepărteze de principiile care ar trebui să guverneze o astfel de instituție. Dar ei nu trebuie să se îndepărteze de calea cea dreaptă spre a satisface înclinațiile sau a sluji poftelor pacienților bogați sau prietenilor. Influența unui astfel de procedeu nu poate fi decât rea. Devierile de la învățăturile date prin prelegeri sau prin presă au efectul cel mai nefavorabil asupra influenței și moralei instituției și, în mare măsură, vor contracara toate eforturile de instruire și schimbare a victimelor apetitului pervertit și a pasiunilor și de a-i conduce la Hristos, singurul refugiu sigur.
-577-
Răul nu se va sfârși aici. Influența nu îi afectează numai pe pacienți, ci și pe lucrători. O dată ce barierele au fost dărâmate, se merge pas după pas în direcția cea rea. Satana prezintă perspective lumești măgulitoare celor care se vor depărta de principii și vor sacrifica integritatea și onoarea creștină spre a câștiga aprobarea celor necredincioși. Prea adesea, eforturile lui au succes. El câștigă biruința acolo unde ar trebui să fie refuzat și înfrânt.
Hristos i-a rezistat lui Satana în favoarea noastră. Noi avem exemplul Mântuitorului nostru spre a întări hotărârile și țintele slabe; dar, cu toate acestea, unii vor cădea prin ispitirile lui Satana, și nu vor cădea singuri. Fiecare suflet care nu reușește să obțină biruința îi doboară și pe alții prin influența lui. Cei care nu ajung să aibă o legătură cu Dumnezeu și să obțină înțelepciune și har spre a-și curăți și înălța viața, vor fi judecați pentru binele pe care l-ar fi putut face, dar nu l-au făcut pentru că au fost mulțumiți cu plăcerile lumești și cu prietenia celor nesfințiți.
Tot cerul este interesat de mântuirea omului și este gata să reverse asupra lui darurile sale binefăcătoare, dacă vrea să se conformeze condițiilor puse de Hristos: “Ieșiți din mijlocul lor, și despărțiți-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeți de ce este necurat și vă voi primi”.
Cei care poartă răspunderea la sanatoriu trebuie să fie extrem de precauți ca natura distracțiilor să nu coboare standardul creștinismului, aducând această instituție la nivelul celorlalte și slăbind puterea adevăratei evlavii în mintea celor care vin în legătură cu ea. Distracții lumești sau teatrale nu sunt neapărat necesare pentru prosperitatea sanatoriului sau pentru sănătatea pacienților. Cu cât au mai mult din acest fel de distracții, cu atât mai puțin vor fi mulțumiți, afară numai dacă ceva de felul acesta se va face mai departe în mod continuu. Mintea este într-o stare de neliniște după ceva nou și excitant, exact după ceea ce nu le este necesar. Și, dacă aceste distracții sunt îngăduite o dată, ei le așteaptă din nou, pacienții pierzându-și gustul pentru niște aranjamente simple care să le ocupe timpul. Dar mulți pacienți au nevoie de repaus mai degrabă decât de distracții.
-578-
De îndată ce sunt prezentate aceste distracții, obiecțiunile mergerii la teatru sunt îndepărtate din mintea multora, și pretextul că la teatru trebuie prezentată morala și scene demne dărâmă ultima barieră. Cei care vor să permită această categorie de distracții la sanatoriu ar fi mai bine să caute înțelepciune de la Dumnezeu pentru a conduce aceste suflete flămânde și însetate la Izvorul bucuriei, al păcii și al fericirii.
Când a avut loc o abatere de la calea cea dreaptă, întoarcerea este grea. Barierele au fost îndepărtate, siguranțele rupte. Un pas în direcția cea rea pregătește calea pentru un altul. Un singur pahar de vin poate deschide ușa ispitei care va duce la obiceiul de a se îmbăta. Un singur simț de răzbunare îngăduit poate deschide calea pentru un șir de simțăminte care vor sfârși în ucidere. Cea mai mică abatere de la dreptate și principiu va duce la despărțirea de Dumnezeu și poate sfârși în apostazie. Ceea ce facem o dată suntem gata mult mai ușor și mai natural să facem din nou; și a merge înainte pe o anumită cale, fie ea bună sau rea, este mai ușor decât de a o lua de la capăt. Avem nevoie de timp mai puțin și muncă mai puțină să pervertim umblarea noastră înaintea lui Dumnezeu decât să grefăm asupra caracterului obiceiuri de dreptate și adevăr. Omul părăsește greu ceva cu care s-a obișnuit, fie aceasta o influență bună sau rea.
Administratorii sanatoriului pot, de asemenea, să conchidă că ei niciodată nu vor fi în stare să satisfacă mintea acelei clase care poate găsi fericire numai în ceva nou și excitant. Pentru multe persoane, aceasta a fost hrana intelectuală pe tot parcursul vieții lor; există dispeptici psihici în aceeași măsură în care există și fizici. Mulți suferă de boli ale sufletului cu mult mai mult decât de boli ale trupului și ei nu vor găsi ușurare până nu vin la Hristos, Izvorul vieții. Plângerile de plictiseală, singurătate și de nemulțumire atunci vor înceta. Bucurii satisfăcătoare vor da vigoare psihicului și sănătate și energie vitală trupului.