Arhive

Capitolul 16 — Părinții peregrini  Reformatorii englezi, deşi renunţaseră la doctrinele Bisericii Romano-Catolice, au păstrat totuşi multe dintre formele ei. Astfel, cu toate că autoritatea şi crezul Romei fuseseră respinse, multe dintre obiceiurile şi ceremoniile ei rămăseseră încorporate în slujbele religioase ale Bisericii Anglicane. Se pretindea că aceste lucruri nu creau probleme de conştiinţă şi…

Înlăturând astfel principiile divine, ei s-au dedat la ticăloşie fără frâu. Eroarea fatală care a adus atâta nenorocire asupra locuitorilor Franţei a fost ignorarea acestui mare adevăr: reala libertate se găseşte în cadrul principiilor Legii lui Dumnezeu. „O, de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu şi fericirea ta, ca valurile mării.” „Cei răi n-au pace, zice Domnul.” „Dar cel ce Mă ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău” (Isaia 48:18,22; Proverbele 1:33).   Ateii, apostaţii şi necredincioşii se opun Legii lui Dumnezeu şi o condamnă. Dar consecinţele influenţei lor demonstrează că bunăstarea omului este strâns legată de ascultarea de principiile divine. Cei care nu vor să citească această lecţie în Cartea lui…

Oamenii erau obligaţi ca la orice mişcare să ţină seama de interesul exclusiv al proprietarului. Viaţa agricultorilor era o viaţă de muncă neîncetată şi de suferinţă.  Plângerile lor, în cazul în care ar fi îndrăznit să se plângă, erau tratate cu dispreţ. Tribunalele dădeau întotdeauna câştig de cauză nobilului, în defavoarea ţăranului. Judecătorii luau mită…

Cu un curaj blasfemator aproape de necrezut, unul dintre preoţii noii ordini a spus: „Dumnezeule, dacă exişti, răzbună-Ţi Numele ofensat. Te sfidez! Nu zici nimic! Nu îndrăzneşti să-Ţi arunci tunetele. După toate acestea, cine va mai crede în existenţa Ta?” (Lacretel- le, History, vol. 11, p. 309, în Sir Archibald Alison, History of Europe, vol 1, cap. 10). Ce…

Această profeţie s-a împlinit în modul cel mai exact şi mai izbitor în istoria Franţei. În timpul Revoluţiei, în anul 1793, „lumea a auzit pentru prima dată că o grupare de bărbaţi născuţi şi educaţi în mijlocul civilizaţiei, care îşi asumau dreptul să guverneze una dintre cele mai nobile ţări ale Europei, şi-au ridicat cu…

Capitolul 15 — Biblia și Revoluția Franceză În secolul al XVI-lea, prezentându-le oamenilor o Biblie deschisă, Reforma căutase să pătrundă în toate ţările Europei. Unele au primit-o cu bucurie, ca pe un emisar al Cerului. În alte ţări,  papalitatea a reuşit într-o mare măsură să-i împiedice intrarea, şi lumina cunoaşterii Bibliei, cu influenţele ei înălţătoare,…

Metodiştii acelor zile – atât laici, cât şi predicatori – au îndurat ridiculizări şi persecuţie, şi nu doar din partea membrilor bisericii, ci şi din partea celor nereligioşi care erau provocaţi prin calomniile acestora. Credincioşii metodişti erau acuzaţi înaintea curţilor de justiţie – justiţie doar cu numele, căci dreptatea era rară în tribunalele acelor vremuri. Adesea…

Era aceeaşi luptă pe care o dusese Luther în chilia din Erfurt. Era aceeaşi întrebare care îi torturase sufletul: „Cum poate un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?” (Iov 9:2).  Focurile adevărului divin, aproape stinse pe altarele protestantismului, urmau să fie reaprinse de vechea făclie transmisă de-a lungul secolelor de către creştinii din Boemia.…

Odată cu începutul marii Reforme au apărut scrierile lui Luther, apoi Noul Testament în limba engleză al lui Tyndale. Neobservaţi de autoritatea papală, aceşti emisari au străbătut pe tăcute munţii şi văile, reaprinzând făclia adevărului, care aproape se stinsese în Scoţia, şi anulând ceea ce făcuse Roma timp de patru secole de oprimare. Apoi, sângele…