Dumnezeu n-ar vrea ca poporul Său să cheltuiască exagerat de mult pentru înfățișare sau ornament, dar ar vrea ca ei să țină seamă de simplitate, ordine, gust și frumusețe simplă în pregătirea unei case în care El urmează să Se întâlnească cu poporul Său. Cei care construiesc o casă pentru Dumnezeu ar trebui să arate un interes, grijă și gust cu atât mai mare în aranjarea ei cu cât scopul pentru care este pregătită este mai mare și mai sfânt decât acela pentru care sunt pregătite locuințele obișnuite.
Domnul citește intențiile și scopurile oamenilor. Cei care au vederi înalte despre caracterul Lui vor simți cea mai mare plăcere a lor ca orice are legătură cu El să fie de cea mai bună calitate și să arate ca având gustul cel mai bun. Dar cei care pot să construiască în silă o casă sărăcăcioasă, mai degrabă pentru a fi dedicată lui Dumnezeu decât pentru a locui ei în ea, dovedesc lipsă de respect pentru Dumnezeu și pentru lucrurile sfinte. Lucrarea lor arată că întreprinderile lor vremelnice sunt de mai mare valoare în ochii lor decât problemele de natură spirituală. Lucrurile cele veșnice sunt pe planul al doilea. Nu se consideră a fi esențial să aibă lucruri bune și adecvate spre a fi folosite în serviciul lui Dumnezeu, dar sunt considerate de mare importanță în treburile acestei vieți. Oamenii vor descoperi adevărata înfățișare morală a principiilor din inima lor.
-258-
Mulți dintre cei din poporul nostru au vederi înguste. Ordinea, execuția bună, gustul și comoditatea sunt considerate mândrie și iubire de lume. Aici se face o greșeală. Mândria inutilă, care este prezentată în găteală bătătoare la ochi, și ornamentele nefolositoare nu-I plac lui Dumnezeu. Dar El, care a creat pentru om o lume frumoasă și a sădit o grădină plăcută în Eden, cu fiecare varietate de pomi pentru fructe și frumusețe, și care a decorat pământul cu cele mai frumoase flori de fiecare fel și nuanță, a dat dovezi clare că Îi place frumosul. Totuși, El va accepta și cel mai smerit dar din partea celui mai sărac și mai slab copil al Lui, dacă n-are să dăruiască unul mai bun. Ceea ce Dumnezeu acceptă este sinceritatea persoanei. Omul care-L păstrează cu evlavie pe Dumnezeu în inima lui, înălțat mai presus de orice, va fi adus la o totală supunere a voinței lui față de Dumnezeu și la o completă predare a lui față de hotărârea și stăpânirea Sa.
Muritorii miopi nu înțeleg căile și lucrările lui Dumnezeu. Privirea lor nu este îndreptată în sus, spre El, cum ar trebui să fie. Ei n-au vederi înalte despre lucrurile veșnice, ci privesc la aceste lucruri cu o vedere întunecată. Ei nu au o plăcere deosebită în contemplarea iubirii lui Dumnezeu, a slavei și splendorii cerului, a înaltului caracter al îngerilor sfinți, a maiestății și nespusei frumuseți a lui Isus, Răscumpărătorul nostru. Ei au avut în fața lor lucrurile pământești un timp atât de îndelungat, încât scenele veșnice sunt vagi și nedeslușite pentru ei. Ei au vederi mărginite despre Dumnezeu, cer și veșnicie.
Lucrurile sacre sunt coborâte la același nivel cu cele obișnuite, de aceea în comportarea lor față de Dumnezeu ei manifestă același spirit avar și sărăcăcios, ca și în comportarea cu semenii lor.
-259-
Darurile lor pentru Domnul sunt șchioape, bolnave sau cu cusur. Ei continuă să facă, față de El, același jaf pe care-l fac cu semenii lor. Judecata lor nu ajunge să se ridice la un înalt nivel moral, ci rămâne la nivelul de jos; ei respiră în continuu miasma impură a ținuturilor joase ale pământului.
Frate L., tu conduci cu un toiag de fier în familia ta. Ești sever în conducerea copiilor tăi. Prin acest fel de conducere, nu le vei câștiga iubirea. Nu ești delicat, iubitor, afectuos și curtenitor față de soția ta, ci ești aspru, o umilești, o învinuiești și o blamezi. O familie bine pusă la punct, ordonată, este o priveliște plăcută pentru Dumnezeu și pentru îngerii slujitori. Tu trebuie să înveți cum să faci un cămin ordonat, confortabil și plăcut. Apoi, împodobește acel cămin cu demnitatea cuvenită, și spiritul va fi primit de copiii, iar ordinea, disciplina și ascultarea vor fi mai ușor asigurate de către voi amândoi.
Frate L., ai ținut seamă de ceea ce este un copil și încotro merge? Copiii tăi sunt membri mai tineri ai familiei Domnului — frați și surori dați de către Tatăl ceresc în grija ta pentru a-i instrui și educa pentru cer. Când îi tratezi atât de aspru, cum ai făcut adesea, ții tu seamă că Dumnezeu îți va cere socoteală pentru acest comportament? Tu nu trebuie să te porți atât de aspru cu copiii tăi. Un copil nu este un cal sau un câine pentru a li se porunci după voința ta dictatorială, sau a fi stăpânit în toate împrejurările de un baston sau bici, ori prin loviri cu palma. Unii copii au o fire atât de vicioasă, încât este necesară aplicarea unei pedepse, dar prin acest fel de disciplină foarte multe cazuri devin și mai rele.
Ar trebui să te stăpânești. Niciodată să nu-ți corectezi copiii în timp ce ești fără răbdare, agitat sau sub influența patimei. Pedepsește-i cu iubire, arătându-ți sila pe care o simți pentru ceea ce au făcut. Niciodată să nu ridici mâna să le dai o bătaie, dacă nu te poți pleca cu conștiința curată înaintea lui Dumnezeu și să ceri binecuvântarea Lui asupra pedepsei pe care ești gata s-o aplici. Încurajează iubirea în inimile copiilor tăi. Prezintă înaintea lor motive înalte și corecte pentru cumpătare. Să nu lași impresia asupra lor că ei trebuie să se supună autorității, pentru că aceasta este voința ta despotică, pentru că ei sunt slabi, iar tu ești puternic, pentru că tu ești tatăl, iar ei copiii. Dacă vrei să-ți ruinezi familia, continuă s-o conduci prin forța brută și vei reuși cu siguranță.
-260-
Soția ta este sensibilă și agitată. Ea simte asprimea disciplinei tale și aceasta o face să treacă în extrema opusă. Ea încearcă să contracareze severitatea ta, și numești aceasta ca o mare lipsă a ei și o consideri ca nefăcându-și datoria și necontrolându-i pe copii. Tu o crezi indulgentă, prea îngăduitoare și iubitoare. În privința aceasta, nu o poți ajuta până nu te corectezi pe tine și nu arăți acea delicatețe pe care trebuie s-o arăți în familia ta. Conducerea ta greșită este cea care o face pe soție să fie delăsătoare în disciplină. Tu trebuie să-ți domolești firea. Trebuie să fii purificat prin influența Duhului lui Dumnezeu. Tu ai nevoie de o pocăință totală; atunci poți lucra din punctul de vedere corect. Trebuie să lași ca iubirea să intre în sufletul tău și să-i permiți să ocupe locul demnității de sine; eul trebuie să moară.
Soția ta are nevoie de gingășie și iubire. Domnul o iubește și ea este mult mai aproape de Împărăția cerurilor decât tine. Dar ea moare încetul cu încetul, și tu ești cel care îi iei lent viața. Dacă vrei, îi poți face viața fericită. O poți încuraja să se sprijine pe marea ta afecțiune, să se încreadă în tine și să te iubească. Tu ai îndepărtat inima ei de tine. Ea se abține să-și deschidă față de tine emoțiile sufletului, pentru că i-ai tratat simțămintele ei cu dispreț, ți-ai bătut joc de temerile ei și ți-ai exprimat cu emfază părerea fără drept de apel. Respectul ei pentru tine va muri cu siguranță, dacă continui pe calea pe care ai început, și când a dispărut respectul, iubirea nu va mai dura mult.
-261-
Te implor, să-ți schimbi de îndată atitudinea și, în umilință, să mărturisești că ți-ai nedreptățit soția. Ea nu este desăvârșită. Are greșeli, dar dorește sincer să-I slujească lui Dumnezeu și să îndure cu răbdare felul tău de a te comporta față de ea și față de copiii tăi. Tu descoperi repede greșelile soției tale, și când vrei să-i găsești o meteahnă i-o vei descoperi. Ea este slabă, totuși, cu puterea ei slabă, ea Îl slăvește pe Dumnezeu mai bine decât o faci tu, cu putere mai tare.
Battle Creek,
17 ianuarie 1869.