Am fost îndrumată de următoarele cuvinte ale inspirației: “Cine dintre voi este înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele ca blândețea înțelepciunii.” “Înțelepciunea care vine de sus este, întâi, curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, fără părtinire, nefățarnică. și roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace.” (Iacov 3, 13.17.18) Bărbați pe care i-a chemat Dumnezeu în lucrarea de salvare de suflete vor simți povara pentru oameni. Interesele egoiste vor fi înghițite de profunda lor îngrijorare pentru mântuirea sufletelor pentru care a murit Hristos. Ei vor simți forța îndemnului lui Petru: “Sfătuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca și ei, un martor al patimilor lui Hristos, și părtaș al slavei care va fi descoperită: Păstoriți turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bunăvoie, din voia lui Dumnezeu; nu pentru un câștig mârșav, ci cu lepădare de sine. Nu ca și cum ați fi stăpâni peste cei care v-au căzut la împărțeală, ci făcându-vă pildă turmei. și când Se va arăta Păstorul cel mare, veți căpăta cununa, care nu se poate veșteji, a slavei.” (1 Petru 5, 1-4.)
-545-
Tu ești încăpățânat din fire. Gelozia și încăpățânarea sunt roadele naturale ale egoismului. Ai făcut o oarecare îmbunătățire, dar eu am văzut că mai este mult de făcut; am văzut atât de clar influența nenorocită a vieții tale egoiste, neconsacrate, încât mă tem că niciodată nu vei vedea exact cât de odioase sunt aceste trăsături înaintea lui Dumnezeu. Mă tem că nu vei înțelege acest lucru îndeajuns pentru a le îndepărta, spre a deveni asemenea Răscumpărătorului tău, tăgăduitor de sine, curat și neegoist, viața ta fiind caracterizată de facere de bine dezinteresată. Influența și exemplul tău sunt de așa fel, ca să-i facă pe unii dintre cei care iubesc adevărul și lucrarea lui Dumnezeu, și care prețuiesc credința noastră, să-și piardă spiritul de jertfire de sine și interesul pentru cauza adevărului prezent. Umblarea ta egoistă și lacomă dă naștere în ei la același spirit; și dispoziția ta de a apuca și de a te avantaja pe tine, în timp ce mărturisești a fi slujitor al dreptății, a închis inimile foarte multora împotriva dăruirii pentru înaintarea cauzei adevărului. Dacă pastorii prezintă poporului un exemplu de egoism, acest exemplu va produce un efect cu o putere de zece ori mai mare asupra cauzei lui Dumnezeu decât poate produce predicarea lor.
Dumnezeu a fost dezonorat prin meschinăria ta. Purtarea ta aduce a necinste. Tu n-ai lăsat urme curate în urma ta, și până nu va avea loc o schimbare completă în viața ta, tu vei fi un blestem continuu asupra fiecărei comunități în care vei locui. Tu lucrezi pentru plată și nu vrei să aprinzi foc pe altarul lui Dumnezeu sau să închizi ușile pe degeaba. Când vei prezenta poporului un exemplu de sacrificiu de sine și de consacrare pentru cauza lui Dumnezeu, făcând ca adevărul și mântuirea sufletului să aibă prioritate, atunci influența ta îi va aduce pe alții în aceleași poziții de sacrificiu de sine și devoțiune, făcând ca prioritatea lor să fie Împărăția cerurilor și neprihănirea lui Hristos. Tu te simți îndreptățit să profiți de lucrare. Frații tăi, din generozitatea sufletului lor, te favorizează și te ajută în diferite feluri, și tu le primești ca ceva de la sine înțeles, ca ceva ce ți se datorează. și dacă cineva nu este darnic de tot cu tine și nu te favorizează, tu ești gelos și nu eziți să-l faci să înțeleagă că nu ești apreciat, și că el este egoist. Tu adesea te referi la alții care au făcut așa și așa pentru tine, ca exemple pe care ei să le imite. Cei care te-au favorizat în mod special și-au depășit datoria lor. Tu n-ai meritat generozitatea și încrederea lor. În această cauză, n-aveai de dus poveri grele, și ai pus asupra altora mai multe poveri decât ai luat asupra ta; totuși, ai câștigat avere și ai obținut lucrurile bune ale acestei vieți, iar tu pe toate le privești ca fiind un drept al tău. Cu toate că ți-ai primit plata săptămânală nu ai fost întotdeauna mulțumit. Cu toată plata pe care ai primit-o tu ai reușit continuu să te avantajezi pe tine. Lucrarea lui Dumnezeu te-a plătit, indiferent dacă tu ai arătat mult sau puțin din munca ta. Tu n-ai meritat banii pe care i-ai primit.
-546-
Soția ta a fost răsfățată de părinții ei și de tine până când a ajuns să fie de puțin folos. Voi amândoi i-ați văzut pe alții împovărați de griji și n-ați ridicat poverile lor. Soția ta stătea ca o povară pe familii, în mare măsură spre paguba ei și a lor, când, din punct de vedere al sănătății, ea era mai în stare să facă decât unii care purtau poverile ei și pe ale tale. Totuși, ea nu s-a gândit la acest lucru. Nici unul dintre voi n-a putut să vadă faptele în cauză și să simtă precum alții. Unii dintre cei de la care ați primit ajutor, în grija pentru voi și copilul vostru, nu erau în stare să facă, din punct de vedere financiar, ceea ce au făcut; dar ei au crezut că slujesc slujitorilor jertfitori de sine ai lui Hristos; de aceea s-au lipsit pe ei înșiși și au suportat neajunsuri și necaz pentru a purta poverile pe care tu erai mai în stare să ți le porți decât erau ei în stare să le poarte pentru tine.
Soția ta a fost refractară să ia asupra ei poverile vieții. Ea dorește o chemare mai înaltă și neglijează îndatoririle actuale. Nici unul dintre voi nu ascultă de porunca lui Dumnezeu: Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți. Eul și egoismul au exclus de la voi nevoile semenilor voștri. Meschinul vostru spirit mercenar este contagios. Exemplul vostru a încurajat mai mult iubirea de lume, un spirit avar și meschin, mai mult decât orice altceva ce a avut loc în Wisconsin și Illinois. Dacă n-ai fi făcut nimic, ci doar să te acoperi de interesele tale vremelnice, cauza lui Dumnezeu în acele state ar fi fost într-o situație mult mai bună decât este astăzi. Succesul pe care l-ai avut nu se ridică la înălțimea pagubei pe care ai făcut-o. Cauza lui Dumnezeu este la pământ. Sensibilitatea și gelozia ta au fost un exemplu pentru alții. Noi am întâlnit acest spirit în Illinois și Wisconsin. Starea comunităților din _____ și împrejurimi este deplorabilă. Lipsa de iubire și unire, bănuiala, gelozia și încăpățânarea, vizibile în aceste comunități, au fost formate foarte mult prin trăsăturile tale de caracter. Poziția pe care ai luat-o după fanatismul de la _____, retrăgându-te în demnitatea ta, despicând firul în patru, luând partea fanaticilor și stând direct în calea celor pe care i-a trimis Dumnezeu cu o solie specială, căutând să corecteze greșelile lor. Procedeul tău din acel timp, de a nu reuși să stai tare și să lucrezi de partea dreaptă spre a corecta fanatismul nimicitor, a format starea de descurajare a lucrurilor care s-a dezvoltat în predominarea acelui fanatism întunecos. Frații C. și D. și întreaga comunitate din _____ și poporul din _____ n-au fost aduși la poziția corectă, cum ar fi putut să fie aduși, dacă ai fi lucrat umil și docil pentru unire cu slujitorii lui Dumnezeu.
-547-
Când un om care pretinde a fi un învățător se aventurează pe calea pe care ai mers, din cauza încăpățânării tale, el va avea o mare răspundere de purtat pentru sufletele care s-au poticnit în el spre pierzare. Un pastor nu poate fi prea îngrijorat de influența lui; pentru că, dacă i se face pe plac, el va ruina mai multe suflete decât poate să salveze. Dacă el nu biruiește aceste elemente periculoase din caracterul său, ar fi mai bine pentru el, dacă n-ar avea de-a face cu cauza lui Dumnezeu. A face pe placul acestor trăsături, care lui pot să nu i se pară prea rele, va face ca el să nu mai poată ajunge la suflete, și nici alții. Dacă astfel de pastori ar părăsi complet aceste lucruri, sufletele susceptibile la influența Duhului lui Dumnezeu ar putea fi influențate de către cei care pot să le dea un exemplu vrednic de imitat, conform cu adevărul pe care îl predică. Printr-o viață potrivită, pastorul va sprijini încrederea căutătorilor după adevăr până ce îi poate ajuta să-și întărească ferm prinderea lor de Stânca Veacurilor; și după aceea, dacă sunt ispitiți, acea influență îl va face în stare să-i avertizeze, să-i îndemne, să-i mustre și să-i sfătuiască cu succes.
-548-
Mai presus de toți ceilalți, slujitorii lui Hristos, care poartă adevărul solemn pentru aceste zile de pe urmă, trebuie să fie liberi de egoism. Binefacerea trebuie să sălășluiască în ei în mod natural. Lor ar trebui să le fie rușine de faptele făcute față de frații lor, care poartă pecetea egoismului. Ei ar trebui să fie modele de evlavie, epistole vii, cunoscute și citite de toți oamenii. Roadele lor trebuie să fie în conformitate cu sfințirea. Spiritul pe care îl au trebuie să fie în opoziție cu cel manifestat de cei lumești. Prin acceptarea adevărului divin, ei devin slujitori ai lui Dumnezeu și nu mai sunt fii ai întunericului și slujitori ai lumii. Hristos i-a ales din lume. Cel lumesc nu înțelege taina evlaviei, de aceea el este străin de motivele care îi mână. Dar spiritul și viața din ei, care sunt manifestate în viața lor cerească, viața lor nevinovată, de tăgăduire de sine și de sacrificiu de sine, are o putere de convingere care îi va călăuzi pe necredincioși în tot adevărul și îi va conduce la ascultare de Hristos. Ei sunt exemple vii, pentru că sunt asemenea lui Hristos. Ei sunt lumina lumii, sarea pământului, și influența lor asupra altora este salvatoare. Ei sunt reprezentații lui Hristos pe pământ. țintele și dorințele lor nu sunt inspirate de lucruri pământești, nici nu pot să muncească pentru câștig și nici să se bucure de iubire egoistă pentru lucrare. Considerații veșnice sunt suficiente pentru a contrabalansa orice atracție pământească. Un creștin adevărat va lucra numai spre a-I plăcea lui Dumnezeu, având privirea îndreptată numai spre slava Lui și bucurându-se de satisfacția de a face voia Lui.