Egoismul mustrat
Iubite frate A,
De când cu adunarea de tabără din Illinois, cazul tău a apăsat greu asupra minții mele. Când mi-aduc aminte de lucrurile care mi-au fost arătate în legătură cu pastorii, și mai ales cu cazul tău, sunt extrem de mâhnită. La adunarea din Illinois, am vorbit mai ales despre aptitudinile unui slujitor al Evangheliei. Când am prezentat înaintea poporului aptitudinile unui slujitor care duce solia cea solemnă pentru aceste zile de pe urmă, multe din cele ce am spus ți s-au aplicat ție, și eu am așteptat să aud vreo recunoaștere din partea ta. Înainte de vorbirea mea, soția ta a stat de vorbă cu sora Hall, în legătură cu descurajările tale. Ea a spus că nu știai că era de datoria ta să predici; ai fost nehotărât în ceea ce privește datoria ta, erai descurajat și n-ai intrat în lucrare după cum ai fi vrut, dacă te simțeai decis. Sora Hall mi-a dat de înțeles că, dacă am un cuvânt de încurajare pentru tine, soția ta ar fi bucuroasă să mă audă spunându-l. I-am spus sorei Hall că n-am nici un cuvânt de încurajare de spus și că dacă tu nu ești hotărât, ar fi mai bine să aștepți până când îți vei cunoaște datoria. Apoi, am vorbit despre aptitudinile unui slujitor al lui Hristos; și, dacă era să-mi îndeplinesc pe deplin sarcina, ar fi trebuit să-ți vorbesc în mod hotărât ție, în timp ce mă găseam la amvon. Prezența celor necredincioși a fost singurul motiv care m-a împiedicat.
În Minnesota, am fost din nou împovărată cu privirea la calea urmată de pastorii noștri, văzându-l pe pastorul B și vorbind cu el în legătura cu defectele care stau în calea lucrării lui pentru salvarea de suflete. Procedeul lui de a se îngriji de lucrurile acestei vieți a adus din nou cazul tău înaintea mea atât de deslușit, încât, dacă m-aș fi simțit atât de bine ca de obicei, ți-aș fi scris înainte de a părăsi terenul de tabără. Noi n-am avut nici un timp de odihnă, ci am venit direct la Wisconsin. Eu eram bolnavă, totuși Domnul m-a întărit să-mi fac datoria înaintea poporului. Când m-am ridicat în fața poporului, am recunoscut fețe despre care n-aveam cunoștință să le fi văzut mai înainte. În legătură cu alții, cazul tău a fost din nou prezentat deslușit înaintea mea. Aceasta era vecinătatea unde influența ta a fost mai mult un blestem nimicitor decât o binecuvântare. A fost, de asemenea, un loc unde s-ar fi putut face mult bine, chiar de către tine. Dacă ai fi fost consacrat lui Dumnezeu și ai fi lucrat în mod neegoist pentru salvarea de suflete pentru care a murit Hristos, lucrarea ta ar fi fost întru totul plină de succes. Tu ai înțeles argumentele poziției noastre. Temeiurile credinței noastre, aduse în fața minții celor care nu au fost luminați cu privire la ele, fac o impresie categorică, dacă mintea nu e plină de prejudecăți, așa încât ei să nu primească dovezile prezentate. Am văzut ceva din cel mai bun material spre a face excelenți creștini-păzitori ai Sabatului în apropiere de _____ și de _____; dar în timp ce unii erau încântați de frumoasa înlănțuire a adevărului și erau gata să se hotărască cu privire la el, tu ai părăsit câmpul, fără să termini lucrarea pe care ai întreprins-o. Aceasta a fost mai rău decât dacă nu te-ai fi apucat niciodată. Acel interes nu mai poate fi trezit niciodată din nou.
-540-
De ani de zile, a fost dată lumină asupra acestei chestiuni, arătându-se necesitatea de a urmări până la capăt interesul care a fost trezit, și în nici un caz să nu fie părăsit până când toți se vor hotărî să stea de partea adevărului și să experimenteze convertirea necesară pentru botez, unindu-se cu vreo comunitate sau formând una pentru ei. Nu există circumstanțe de importanță suficientă spre a-l chema pe un pastor de la un interes creat prin prezentarea adevărului. Chiar boala și moartea sunt de mai mică importanță decât salvarea de suflete pentru care Hristos a făcut un sacrificiu atât de mare. Cei care sunt impresionați de importanța adevărului și de valoarea sufletelor pentru care a murit Hristos nu vor părăsi interesul oamenilor pentru nici un motiv. Ei vor spune: Lasă morții să-și îngroape morții. Interese casnice, țarine sau case nu trebuie să aibă nici cea mai mică putere de atracție de pe câmpul de lucru. Dacă pastorii îngăduie acestor lucruri vremelnice să-i abată de la lucrare, singura cale de urmat pentru ei este de a părăsi totul, de a nu poseda pământ sau interese vremelnice, care să aibă ca influență atragerea lor de la solemna lucrare a acestor zile de pe urmă. Un suflet este de mai mare valoare decât lumea întreagă. Cum pot bărbații care mărturisesc că s-au predat sfintei lucrări de salvare de suflete să îngăduie ca micile lor posesiuni vremelnice să le absoarbă mintea și inima și să se depărteze de înalta chemare pe care ei mărturisesc că au primit-o de la Dumnezeu.
-541-
Am văzut, frate A., că influența ta prin împrejurimile din _____ și _____ a adus o mare vătămare cauzei lui Dumnezeu. Eu cunoșteam care era acea influență, în timp ce ai fost ultima dată la Battle Creek. Când transcriam probleme importante pentru pastori, cazul tău a fost adus înaintea mea și am avut de gând să-ți scriu înainte de aceasta, dar a fost imposibil; timp de trei nopți n-am dormit decât puțin. Cazul tău a fost în mintea mea aproape continuu. Când am recunoscut în adunare chiar persoanele vătămate prin influența ta, aș fi prezentat în public problema, dacă ai fi fost prezent. Nici un cuvânt nu mi-a fost adus la cunoștință din partea nici unui muritor cu privire la procedeul tău. M-am simțit constrânsă să vorbesc cu unul sau doi în legătură cu această problemă, spunându-le că mi-am amintit de fețele lor în legătură cu unele lucruri arătate mie cu privire la tine. Apoi, cu părere de rău, mi-au fost relatate fapte care au confirmat tot ceea ce le spusesem eu. Eu am spus numai ceea ce am crezut că trebuia să spun în temere de Dumnezeu, descărcându-mă de datoria mea, ca slujitoare a Lui.
-542-
Acum doi ani, am văzut că tu și soția ta erați foarte egoiști și lacomi. Interesele voastre egoiste vă erau mai scumpe decât sufletele pentru care a murit Hristos. Mi s-a arătat că, în general, n-ai avut succes în lucrările tale. Tu ai capacitatea de a prezenta adevărul. Ai o minte cercetătoare și dacă n-ar fi atât de multe defecte în caracterul tău creștin, ai putea face mult bine. Unul dintre cele mai mari blesteme din viața ta, frate A., a fost egoismul tău cel mare. Făceai planuri pentru propriul tău avantaj. Amândoi ați făcut din voi înșivă centrul simpatiei și atenției. Când mergeați într-un loc și intrați la o familie, aruncați toată greutatea asupra lor, îi lăsați să gătească pentru voi și să vă servească; și nici unul dintre voi nu caută să facă atât de multă muncă cât pricinuiți voi. Poate că familia trudește din greu, ducându-și poverile și pe ale voastre; dar voi amândoi sunteți atât de egoiști, încât nu puteți vedea că ei sunt obosiți și că sunteți într-o stare fizică mai bună decât ei spre a îndeplini munca pe care o fac ei pentru voi. Frate A., tu ești prea delăsător, ca să placi lui Dumnezeu. Când este nevoie de lemne sau apă, tu nu vezi acest lucru și lași ca acestea să fie aduse de către cei care sunt deja istoviți de muncă, și adesea de către femei, când aceste mici comisioane, aceste amabilități ale vieții, sunt cele pe care este necesar ca tu să le aduci la îndeplinire pentru folosul sănătății tale. Tu ești plin de carne și sânge și nu faci nici jumătate de exercițiu pentru propriul tău bine. Indolența pe care o manifești și dispoziția de a pune mâna pe orice poate fi în avantajul tău, au fost o rușine pentru adevăr și o piatră de poticnire pentru necredincioși.
Soției tale, ca și ție, îi place comoditatea. Timpul vostru a fost petrecut în pat, când erați în stare să vă sculați, arătând în mod activ un interes special în familia pe care ați împovărat-o. Tu ai crezut că, pentru că erai pastor, ei trebuie să socotească prezența ta ca o favoare și să te servească, să te favorizeze, în timp ce tu n-aveai nimic de făcut decât să te îngrijești de propriile tale interese egoiste. Impresiile pe care le-ai lăsat au fost foarte rele. Amândoi ați fost considerați ca reprezentanți ai pastorilor și ai soțiilor lor care sunt angajați să prezinte lumii Sabatul și venirea în curând a Domnului nostru.
-543-
Cei care cunosc felul vostru de a fi vor spune că mărturisirea ta, învățăturile tale și viața ta nu corespund. Ei văd că roadele tale nu sunt bune și trag concluzia că tu nu crezi lucrurile pe care îi înveți pe alții. Ei conchid că toți pastorii sunt ca tine și că adevărurile sacre și veșnice sunt, la urma urmei, o înșelăciune. Cine va fi răspunzător pentru astfel de impresii și astfel de rezultate deplorabile? Fie ca tu să vezi marea greutate care apasă asupra ta, ca urmare a egoismului tău, care este un blestem pentru tine și pentru cei din jurul tău.
și iarăși, frate A., tu ai necaz cu simțămintele și impresiile tale, care sunt rodul natural al egoismului. Îți închipui că alții nu apreciază lucrările tale. Te crezi capabil să îndeplinești o mare lucrare, dar scuzi nereușita ta de a o face, pentru că alții nu-ți dau loc și credit, în conformitate cu aptitudinea ta. Ești gelos pe alții și ai împiedicat progresul cauzei în Wisconsin și Illinois, tu făcând doar puțin și împiedicându-i pe cei care ar fi lucrat, dacă te-ai fi dat la o parte din calea lor. Sensibilitatea și invidia ta au slăbit mâinile celor care ar fi vrut să pună lucrurile în ordine și să refacă aceste conferințe. Dacă se vede vreo îmbunătățire în aceste state, tu ești înclinat să crezi că ți se datorează ție în mare măsură, când adevărul este că, dacă lucrurile ar fi fost lăsate după comanda ta, ele s-ar fi prăbușit repede la pământ. În propovăduirea ta, ești, în general, prea sec și formal. Tu nu îmbini învățătura cu practica. Vorbești prea mult și plictisești poporul. În loc să stărui asupra acelei părți din subiectul tău pe care o poți prezenta deslușit pentru înțelegerea tuturor, faci digresiuni și intri în detalii amănunțite, care nu-i slujesc subiectului și peste care, tot așa de bine, ai putea să treci. Când este prezentat atât de mult material, ascultătorii pierd șirul argumentelor și nu pot ține minte subiectul. Când un pastor reușește să stârnească atenția poporului, el trebuie să meargă din punct în punct atât de departe pe cât este posibil, lăsând aceste puncte neîmpovărate cu o grămadă de cuvinte și detalii neînsemnate. El trebuie să lase ideile lui distincte înaintea poporului ca o piatră kilometrică clară. A acoperi importantele puncte vitale cu o etalare de cuvinte, introducând fără rost orice are vreo legătură îndepărtată cu subiectul, nimicește forța acestuia și întunecă lanțul frumos al adevărului. Ești încet și greoi în predicarea ta, ca și în orice altă întreprindere a ta. Ai nevoie, dacă un om a avut nevoie vreodată, să fii înviorat prin Duhul adevărului. Ai nevoie ca Hristos, nădejdea slavei, să ia chip în tine. Ai nevoie de religie, de adevărata religie.