Și ce influență are prea multa mâncare asupra stomacului? Acesta ajunge slăbit, organele digestive sunt slăbite, și boala, cu toată suita ei de rele, este rezultatul. Dacă persoanele erau bolnave mai dinainte, ele își măresc astfel dificultățile și își micșorează vitalitatea în fiecare zi cât trăiesc. Ei apelează la puterile lor vitale pentru acțiuni care nu sunt necesare, să poarte de grijă hranei puse în stomacul lor. Ce teribil este să te afli în situația aceasta! Noi cunoaștem ceva despre dispepsie, din experiență. Am avut-o în familia noastră și socotim că ea este o boală de temut. Când o persoană devine complet dispeptică, ea suferă mult, mintal și fizic, iar prietenii ei trebuie să sufere și ei, dacă nu sunt tot atât de nesimțitori ca animalele. și totuși, voi veți spune: “Nu este nicidecum treaba ta ce mănânc sau ce cale urmez eu.” Suferă cineva din jur de dispepsie? Fă doar ceva care să-l irite în vreun fel. Ce natural este să fii irascibil! Aceștia se simt rău și li se pare că copiii lor sunt foarte răi. Ei nu pot vorbi calm cu ei, nici fără un har special, să acționeze calm în familia lor. Toți din jurul lor sunt afectați de boala pe care o au; toți trebuie să sufere consecințele infirmităților lor. Ei aruncă o umbră întunecoasă. Atunci, obiceiurile voastre de mâncare și băutură nu-i influențează pe alții? Cu siguranță că da. și voi trebuie să fiți foarte atenți, să vă păstrați în cea mai bună stare de sănătate, ca să-I puteți aduce lui Dumnezeu o slujire desăvârșită și să vă faceți datoria în societate și în familia voastră.
-365-
Dar chiar și adepții reformei sanitare pot greși în ceea ce privește cantitatea hranei. Ei pot să mănânce exagerat din hrană de bună calitate. Unii din această comunitate greșesc cu privire la calitate. Ei niciodată n-au luat poziție față de reforma sanitară. Ei au ales să mănânce și să bea ce le place și când le place. În felul acesta, ei își vatămă organismul. Dar nu numai atât, ci își vatămă și familiile, punând pe mesele lor o dietă excitantă, care mărește pasiunile instinctuale ale copiilor lor și îi face să se îngrijească prea puțin de lucrurile cerești. În felul acesta, părinții întăresc puterile instinctuale și slăbesc puterile spirituale ale copiilor lor. Ce pedeapsă grea va trebui să plătească ei în cele din urmă! și apoi se miră de ce copiii lor sunt atât de slabi din punct de vedere moral!
Părinții n-au dat copiilor lor educația cea bună. Adesea ei manifestă aceleași nedesăvârșiri care sunt văzute în copiii lor. Ei mănâncă nepotrivit, și aceasta solicită energiile lor nervoase pentru stomac și n-au vitalitate de folosit în alte direcții. Ei nu pot să-i stăpânească cum trebuie pe copiii lor, din cauza propriei lor nerăbdări, și nici nu-i pot învăța calea cea dreaptă. Poate că se țin de ei cu asprime și le mai dau în grabă și câte-o bătaie. Eu am spus că a-l amenința pe un copil înseamnă a băga două duhuri rele în el, în timp ce pe unul îl gonește afară. Dacă un copil este rău, bătaia îl va face mai rău. Aceasta nu-l va supune. Când organismul nu este în stare bună, când circulația este deranjată, iar puterea nervoasă face tot ce poate hrană de o proastă calitate, sau într-o mare cantitate chiar din cea care este bună, părinții nu au stăpânire de sine. Ei nu pot să judece de la cauză la efect. Acesta este motivul pentru care fiecare mișcare pe care o fac în familia lor produce mai mult necaz decât vindecare. Ei par să nu înțeleagă și să judece de la cauză la efect și merg la lucrarea lor ca orbii. Ei par să acționeze ca și cum, purtându-se ca niște sălbatici și reprimând prin asuprire și violență răul care ar putea apărea în familia lor, L-ar slăvi pe Dumnezeu în mod deosebit.
-366-
Cine sunt copiii noștri? Ei sunt numai frații și surorile mai tineri din familia pe care Dumnezeu o recunoaște ca fiind a Lui. Noi avem de-a face cu membrii familiei Domnului! și, deoarece grija lor ne-a fost încredințată nouă, cât de atenți trebuie să fim spre a-i crește pentru Domnul, în așa fel ca, atunci când va veni Stăpânul, să putem spune: “Iată, eu și copiii pe care mi i-a dat Domnul.” (Isaia 8, 18.) Vom fi noi atunci în stare să spunem: “Am încercat să facem lucrarea noastră, și am încercat s-o facem bine”?
Am văzut mame din familii mari, care nu puteau să vadă lucrarea care era chiar în calea lor, chiar înaintea lor, în propriile lor familii. Ele doreau să fie misionare și să facă o mare lucrare. Căutau pentru ele în afară vreo poziție înaltă, dar neglijau să se îngrijească de lucrarea din cămin, pe care Domnul le-a lăsat-o în seamă. Cât de important este ca mintea să fie lucidă! Cât de important este ca trupul să fie scutit, pe cât este posibil, de boală, pentru ca să putem face lucrarea pe care cerul ne-a lăsat-o s-o facem și s-o îndeplinim în așa fel, încât Stăpânul să poată spune: “Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.” (Matei 25, 21.) Surorile mele, să nu disprețuiți puținele lucruri pe care Domnul le-a lăsat pentru voi să le faceți. Faceți treburile fiecărei zile să fie în așa fel, încât, în ziua socotelilor, să nu vă fie rușine să dați față cu raportul ținut de îngerul raportor.
-367-
Dar ce se poate spune despre o dietă improvizată? Noi am vorbit despre importanța cantității și a calității hranei. Ea trebuie să fie în strictă conformitate cu legile sănătății. Însă noi nu recomandăm o dietă improvizată. Mi-a fost arătat că mulți au adaptat un punct de vedere greșit despre reforma sanitară și adoptă o dietă prea săracă. Ei se întrețin cu o hrană ieftină, de slabă calitate, pregătită fără atenție sau cu referire la hrănirea organismului. Este important ca hrana să fie pregătită cu grijă, ca apetitul, dacă nu este pervertit, s-o poată savura. Pentru că noi am renunțat din principiu să folosim carnea, untul, tocătura, pateurile, condimentele, untura și ceea ce irită stomacul și distruge sănătatea, niciodată n-ar trebui să fie sugerată ideea că este doar de mică importanță ceea ce mâncăm.
Sunt unii care merg spre extreme. Ei trebuie să mănânce exact numai o astfel de porție și exact o astfel de calitate, iar ei se limitează la două sau trei lucruri. Ei permit să li se pună în față, lor și familiei lor, numai puține lucruri pentru mâncare. Mâncând o mică porție de hrană și aceea nu de cea mai bună calitate, ei nu mănâncă ceea ce va fi hrană potrivită pentru organism. Hrana săracă nu poate fi transformată în sânge bun. O dietă improvizată va improviza sângele. Am să amintesc cazul sorei A. Acel caz mi-a fost prezentat spre a arăta o extremă. În fața mea, au fost prezentate două clase. Prima, cei care nu trăiau după lumina pe care le-a dat-o Dumnezeu. Ei au adoptat reforma, pentru că altcineva o începuse, dar n-au înțeles sistemul acesteia pentru ei înșiși. Sunt mulți între voi care mărturisesc adevărul, pe care l-au primit, pentru că altcineva îl primise, dar nu puteți arăta argumente pentru viața voastră. Așa se explică de ce sunteți așa de slabi ca apa. În loc să cântăriți motivele voastre în lumina veșniciei, în loc să aveți o cunoaștere practică a principiilor care stau la baza tuturor acțiunilor voastre, în loc să săpați până la fund și să clădiți o temelie bună pentru voi înșivă, voi umblați în scânteile aprinse de alții. Astfel veți da greș, după cum ați dat greș în reforma sanitară. Dacă ați fi acționat din principiu, n-ați fi făcut acest lucru.
-368-
Unii nu pot fi făcuți să înțeleagă necesitatea de a mânca și a bea spre slava lui Dumnezeu. Îngăduința apetitului îi afectează în toate relațiile vieții lor. Aceasta se vede în familiile lor, în comunitatea lor, în adunarea de rugăciune și în comportarea cu copiii lor. Acesta a fost blestemul vieții lor. Nu-i poți face să înțeleagă adevărurile pentru aceste zile din urmă. Dumnezeu a dat totul din belșug pentru întreținerea și fericirea tuturor creaturilor Sale; și dacă legile n-ar fi fost niciodată călcate, și toți ar fi acționat în armonie cu voința divină, ar fi fost experimentate sănătatea, pacea și fericirea în locul nenorocirii și al răului continuu.
O altă clasă care a ținut seamă de reforma sanitară este foarte severă. Ea ia o poziție, stă cu încăpățânare în acea poziție și trece peste limită cu aproape orice. Unul dintre aceștia a fost sora A. Ea n-a fost compătimitoare, iubitoare și afectuoasă, asemenea divinului Domn. Tot ce putea ea să vadă era judecata. Ea a împins lucrurile mai departe decât dr. Trall. Pacienții ei a trebuit chiar s-o părăsească, pentru că nu puteau primi destulă mâncare. Dieta ei improvizată i-a dat sânge improvizat.
Mâncărurile cu carne vor scădea valoarea sângelui. Pregătiți hrană cu condimente și mâncați-o cu prăjituri și plăcinte bogate și veți avea un sânge de calitate rea. Organismul este prea greu împovărat cu asimilarea acestui fel de hrană. Plăcinta cu carne și murăturile, care niciodată nu trebuie să fie introduse într-un stomac, vor da sângelui o calitate mizerabilă. Dar și o hrană de slabă calitate, pregătită într-un fel nepotrivit și în cantitate insuficientă, nu poate să dea un sânge bun. Mâncarea cu carne și o hrană bogată, ca și o dietă improvizată, vor avea aceleași rezultate.
și acum cu privire la lapte și zahăr. Cunosc persoane care s-au speriat de reforma sanitară și au spus că nu vor avea nimic de-a face cu ea, pentru că a vorbit împotriva folosirii libere a acestor lucruri. Schimbarea trebuie făcută cu multă grijă și trebuie să acționăm precaut și în mod înțelept. Noi dorim să urmăm acea cale care se va recomanda pe sine bărbaților și femeilor inteligente ale țării. Mari cantități de lapte și zahăr, mâncate împreună, sunt vătămătoare. Ele umplu de impurități organismul. O vacă poate să pară bine dimineața și să moară seara. Ea era bolnavă în acea dimineață, și laptele ei era bolnav, dar voi nu știați acest lucru. Lumea animală este bolnavă. Mâncarea de carne înseamnă boală. Dacă am ști că animalele sunt perfect sănătoase, aș recomanda ca oamenii să mănânce carne, mai degrabă decât mari cantități de lapte și zahăr. Aceasta n-ar produce vătămarea pe care o produce laptele și zahărul. Zahărul umple organismul cu necurăție. El îngreunează lucrarea mașinăriei vii.