Continuare.
Hristos a fost un biruitor desăvârșit; și noi trebuie să fim întru totul desăvârșiți, să nu ne lipsească nimic, să fim fără pată sau vină. Mântuirea pe care a realizat-o Hristos pentru om a fost pentru El la un preț fără margini. Biruința pe care o câștigăm asupra inimii noastre și asupra ispitirilor lui Satana ne vor costa efort puternic, veghere continuă și rugăciune stăruitoare; și atunci nu vom recolta numai răsplata, care este darul vieții veșnice, ci va mări fericirea noastră pe pământ prin îndeplinirea cu conștiinciozitate a datoriei și prin respect și iubire mare față de cei din jurul nostru.
Am văzut că există o generală lipsă de devoțiune și efort sincer și serios în comunitate. Sunt mulți care au nevoie să fie convertiți. Fratele C. nu este un stâlp și o forță pentru comunitate. El nu înaintează în viața spirituală o dată cu vârsta. S-a situat într-o poziție astfel ca să poată fi ispitit de Satana. Cât privește experiența, este ca un copil. El îi supraveghează pe alții și notează greșelile lor, când ar trebui să-și cerceteze cu grijă și atenție propria lui inimă. Acea grabă de a pune la îndoială și a vedea greșeli în frații lui și a vorbi despre ele altora este mustrată prin cuvintele lui Hristos către unul pe care l-a văzut interesat mai mult de umblarea fraților lui decât să vegheze și să se roage ca Satana să nu-l biruie. Domnul Hristos i-a spus ucenicului Său: “Ce-ți pasă ție? Tu vino după Mine!”
Aceasta este tot ce poate face fratele C., în slăbiciunea naturii lui, să-și păzească propriul suflet și să închidă orice cale pe care Satana ar putea avea acces ca să insinueze îndoieli cu privire la alții. El este în mare pericol să-și piardă sufletul, nereușind să desăvârșească, în timpul de probă, caracterul creștin. El nu se grăbește să-L urmeze pe Hristos. Simțurile lui par să fie întunecate și aproape paralizate, așa încât nu prețuiește cum se cuvine lucrurile sacre. El poate chiar și acum să-și corecteze greșelile, dacă vrea să lucreze în puterea lui Dumnezeu.
-40-
Sunt câțiva din comunitatea _____, ale căror nume nu le pot da, care trebuie să biruie poftele și pasiunile. Unii vorbesc prea mult; ei iau poziția aceasta: “Povestește și noi vom povesti mai departe.” O astfel de poziție este într-adevăr mizerabilă! Dacă toți acești vorbitori de rău ar ține minte că îi urmărește un înger, care le notează cuvintele, ar fi mai puțină vorbărie și mai multă rugăciune.
Sunt copii ai păzitorilor Sabatului care au fost învățați din tinerețea lor să păzească Sabatul. Unii dintre aceștia sunt foarte buni, credincioși față de datorie, în măsura în care este vorba de problemele vremelnice; dar ei nu simt o adevărată convingere de păcat și nevoia de pocăință. Aceștia se află într-o stare primejdioasă. Ei privesc la comportamentul și eforturile pretinșilor creștini. Văd că unii fac mare caz de mărturisirea lor, dar nu sunt creștini conștiincioși, și compară părerile și acțiunile lor cu aceste pietre de poticnire; și, deoarece nu există o explozie de păcate în viața lor, le place să creadă că sunt aproape bine.
Acestor tineri sunt împuternicită să le spun: Pocăiți-vă și schimbați-vă, ca să vă fie șterse păcatele. N-aveți timp de pierdut. Cerul și viața veșnică sunt comori de valoare, care nu pot fi obținute fără efort. Nu are importanță cât de fără greșeală poate fi viața voastră; ca păcătoși, aveți pași de făcut. Vi se cere să vă pocăiți, să credeți și să fiți botezați. Hristos a fost întru totul drept; totuși El, Mântuitorul lumii, a dat omului un exemplu, pe Sine Însuși, comportându-se astfel cum trebuie să o facă păcătosul pentru a deveni copil al lui Dumnezeu și moștenitor al cerului.
Dacă Hristos, Răscumpărătorul curat și fără pată al cerului, a binevoit să ia măsurile necesare de luat de către păcătos în procesul convertirii, de ce acei care au lumina adevărului care strălucește pe cărarea lor să ezite să-și supună inimile față de Dumnezeu, să mărturisească în umilință că sunt păcătoși și să-și arate credința în ispășirea lui Hristos, prin fapte și acțiuni, identificându-se cu cei care mărturisesc a fi urmași ai lui Hristos? Totdeauna vor fi unii care nu vor trăi mărturisirea lor de credință, a căror viață zilnică îi arată a fi orice numai creștini nu; dar să fie acesta un motiv îndestulător pentru ca cineva să refuze să se îmbrace cu Hristos prin botez, în credința morții și a învierii Lui?
-41-
Chiar când Însuși Hristos a fost pe pământ și a umblat cu ucenicii Săi și i-a învățat, printre cei doisprezece era un diavol. Iuda L-a trădat pe Domnul lui. Hristos îi cunoștea pe deplin viața. El cunoștea lăcomia pe care Iuda n-o biruise, și în predicile Sale pentru alții, i-a dat multe învățături cu privire la acest subiect. Prin satisfacerea poftei, Iuda a permis acestei trăsături din caracterul său să crească și să prindă rădăcini atât de adânci, încât a scos afară sămânța adevărului semănată în inima lui; răul a predominat, până când, pentru iubirea de bani, L-a vândut pe Domnul lui pentru câteva bucăți de argint.
Faptul că Iuda n-a fost corect cu inima, că a fost atât de corupt de egoism și iubirea de bani încât a fost făcut să comită un mare păcat, nu este o dovadă că nu erau creștini adevărați, ucenici autentici ai lui Hristos, care Îl iubeau pe Mântuitorul lor și încercau să imite viața și exemplul Lui și să asculte de poruncile Lui.
Mi-a fost arătat faptul că Iuda a fost numărat printre cei doisprezece, cu toate greșelile și defectele lui de caracter. Este o lecție instructivă, una prin studiul căreia creștinii pot să beneficieze. Când Iuda a fost ales de Domnul nostru, cazul lui nu era fără nădejde. El avea unele calități. Prin asocierea lui cu Hristos în lucrare, ascultând cuvântările Sale, el avea o ocazie favorabilă să-și vadă greșelile, să facă cunoștință cu defectele lui de caracter, dacă dorea într-adevăr să fie un ucenic adevărat. Domnul l-a pus într-o poziție de unde putea să aleagă fie să-și dezvolte înclinația de lăcomie, fie să o vadă și să o corecteze. El ținea puținii bani adunați pentru săraci și pentru cheltuielile necesare ale lui Hristos și ale ucenicilor în lucrarea lor de propovăduire.
-42-
Acești bani puțini erau pentru Iuda o ispită continuă, și din când în când, atunci când făcea un mic serviciu pentru Hristos sau devota puțin timp pentru scopuri religioase, el se plătea pe sine din acest fond sărac, adunat pentru înaintarea luminii Evangheliei. În cele din urmă el a devenit atât de avar, încât s-a plâns amarnic pentru că mirul vărsat pe capul lui Isus era scump. A nutrit atât de mult această idee în mintea lui, încât a socotit banii care puteau fi puși în mâinile lui să-i cheltuiască, dacă mirul ar fi fost vândut. Egoismul lui s-a dezvoltat puternic, până ce el a simțit că trezoreria avea de-a face într-adevăr cu o mare pierdere, neprimind, în bani, valoarea mirului. În cele din urmă, el a făcut o plângere publică despre extravaganța acestei oferte scumpe pentru Hristos. Mântuitorul nostru l-a mustrat pentru această lăcomie. Aceasta a copt în inima lui Iuda, până când, pentru o mică sumă de bani, a consimțit să-L trădeze pe Domnul său. Printre păzitorii Sabatului vor fi din aceia care nu sunt mai sinceri decât a fost Iuda; dar cazurile unora ca aceștia nu trebuie să fie o scuză de a reține pe alții să urmeze pe Hristos.
Dumnezeu îi iubește pe copiii fratelui D., dar ei sunt într-o primejdie teribilă să creadă că sunt sănătoși și nu au nevoie de medic. Încrederea în propria lor îndreptățire nu-i va mântui niciodată. Ei trebuie să simtă nevoia unui Mântuitor. Hristos a venit să-i mântuiască pe cei păcătoși. Isus a spus: “Eu am venit să chem la pocăință nu pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși.” Fariseii, care credeau că sunt neprihăniți și se încredeau în faptele lor bune, nu simțeau nevoia unui Mântuitor. Ei credeau că sunt destul de buni fără Hristos.
Scumpii copii ai fratelui D. trebuie să-L implore pe Isus să le descopere păcătoșenia lor și să-I ceară să li se descopere El Însuși, ca Mântuitor iertător de păcate. Acești copii prețioși nu trebuie să fie înșelați și să piardă viața veșnică. Dacă nu se convertesc, ei nu pot intra în Împărăția cerurilor. Trebuie să-și spele hainele caracterului în sângele Mielului. Isus îi invită să-și ia măsurile care trebuie luate de păcătoși pentru a deveni copii ai Săi. Le-a dat un exemplu în viață de a se supune orânduirii botezului. El este exemplul nostru în toate privințele.
-43-
Dumnezeu le cere acestor copii să-I predea Lui cele mai bune și sacre afecțiuni ale lor. El i-a cumpărat cu propriul Lui sânge și de aceea pretinde slujirea lor. Ei nu-și aparțin. Isus a făcut pentru ei un sacrificiu nemărginit. Un Mântuitor milos și iubitor îi va primi, dacă vor veni la El exact așa cum sunt, depinzând de neprihănirea Lui și nu de meritele lor proprii.
Dumnezeu are milă și iubește tineretul din _____ și dorește ca ei să afle fericire în El. El a murit ca să-i răscumpere. Îi va binecuvânta dacă vin la El cu modestie și sinceritate. Ei Îl vor găsi, dacă Îl caută cu toată inima.
Alegând comoara pământească
Mi-a fost arătată starea poporului lui Dumnezeu. Ei sunt amorțiți de spiritul lumii. Își neagă credința prin fapte. Mi-a fost arătat trecutul vechiului Israel. Ei au avut o mare lumină și privilegii înalte; totuși, n-au trăit la înălțimea luminii și n-au apreciat avantajele lor, iar lumina a devenit întuneric. Ei au umblat în lumina propriilor lor ochi, în loc să urmeze conducerea lui Dumnezeu. Istoria copiilor lui Israel a fost scrisă pentru folosul celor care trăiesc în zilele de pe urmă, pentru ca ei să poată evita să urmeze exemplul necredinței lor.
Frate E., mi s-a arătat că ești învăluit în întuneric. Iubirea de lume a pus stăpânire totală asupra ființei tale. Cele mai bune zile ale tale au trecut. Vitalitatea și puterea ta de rezistență, în măsura în care este vorba de munca fizică, sunt slăbite; și acum, când ai fi în stare să privești înapoi asupra unei vieți de efort nobil în binecuvântarea altora și slăvirea lui Dumnezeu, nu poți avea decât regrete, lipsindu-ți fericirea și pacea. Tu nu trăiești o viață care va obține aprobarea lui Dumnezeu. Interesele tale spirituale și veșnice sunt pe planul al doilea. Creierul, oasele și mușchii au fost extrem de împovărați. De ce toată această cheltuială? Pentru ce această acumulare de griji și poveri de purtat pentru familia ta? Care-i răsplata? Satisfacția de a strânge o comoară pe pământ, pe care Hristos a interzis-o și care se va dovedi o capcană pentru sufletul tău.
-44-
În predica de pe munte, Hristos spune: “Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina, și unde le sapă și le fură hoții; ci strângeți-vă comori în cer.” Dacă adunați o comoară în cer, o faceți pentru voi înșivă, lucrați pentru propriul vostru interes. Comoara ta, iubite frate, este strânsă pe pământ, și interesul și afecțiunile tale sunt pentru comoara ta. Tu ai cultivat iubirea pentru bani, pentru case și țarine, până ce acestea ți-au absorbit puterile minții și ființei tale, și iubirea pentru bogățiile lumești a fost mai mare decât iubirea pentru Creatorul tău și pentru sufletele pentru care a murit Hristos. Ochii tăi au fost orbiți de dumnezeul acestei lumi, astfel că lucrurile veșnice nu sunt prețuite.
În pustia ispitirii avea să se confrunte cu cea mai mare ispită care avea să-l atace pe om. El S-a întâlnit singur cu vrăjmașul cel subtil și viclean și l-a biruit. Prima mare ispită a fost în legătură cu apetitul; a doua, cu cutezanța; a treia, cu iubirea de lume. Satana a biruit milioane de oameni, ademenindu-i cu satisfacerea apetitului. Prin satisfacerea gustului, sistemul nervos devine excitat și puterea creierului slăbește, făcându-l incapabil să cugete calm și rațional. Mintea este dezechilibrată. Facultățile ei înalte și nobile sunt pervertite spre a servi pofta senzuală, iar interesele sacre și veșnice nu sunt luate în seamă. Când este câștigat acest obiectiv, Satana poate veni cu celelalte două ispite principale și să găsească acces ușor. Multiplele lui ispitiri se dezvoltă din aceste trei mari domenii principale.
Cutezanța este o ispită obișnuită, și când Satana îi atacă pe oameni cu aceasta, el obține victorie în nouă cazuri din zece. Cei care mărturisesc a fi urmași ai lui Hristos și pretind prin credința lor a fi înrolați în luptă împotriva tuturor relelor din ființa lor, adesea ei se afundă, fără să cugete, în ispite din care va fi nevoie de o minune pentru a fi scoși nepătați. Meditația și rugăciunea i-ar fi ferit și i-ar fi făcut să evite poziția critică și primejdioasă în care ei înșiși s-au așezat când i-au dat lui Satana avantaj asupra lor. Făgăduințele lui Dumnezeu nu sunt ca noi să le pretindem nesăbuit, în timp ce ne grăbim să intrăm cu îndrăzneală în primejdie, călcând legile naturii și desconsiderând prudența și judecata cu care ne-a dăruit Dumnezeu. Aceasta este cea mai flagrantă cutezanță.
-45-
Tronurile și împărățiile lumii și slava lor i-au fost oferite lui Hristos, dacă avea să i Se închine lui Satana. Niciodată omul nu va fi încercat cu ispite atât de puternice ca cele cu care a fost atacat Hristos. Satana a venit cu onoare lumească, bogăție și plăcerile vieții și le-a prezentat în cea mai atractivă lumină spre a ademeni și înșela. “Toate aceste lucruri”, I-a zis el lui Hristos, “ți le voi da ție dacă Te vei arunca cu fața la pământ și Te vei închina mie.” Hristos l-a respins pe vrăjmașul cel viclean și a ieșit biruitor.
Apropiindu-se de om, Satana are un succes mai mare. Toți acești bani, acest câștig, această țarină, această putere, aceste onoruri și bogății ți le voi da ție — pentru ce? Condițiile lui, în general, sunt: renunțarea la integritate, conștiinciozitatea să fie tocită și egoismul să fie îngăduit. Prin devoțiunea față de interesele lumești, Satana primește tot omagiul pe care l-a cerut. Ușa este deschisă ca să intre cum îi place, cu suita lui cea rea de nerăbdare, iubire de sine, mândrie, zgârcenie, înșelăciune și întregul lui cortegiu de spirite rele. Omul este fermecat și ademenit în mod perfid spre ruină. Dacă ne supunem față de deșertăciunea inimii și a vieții, Satana este satisfăcut.
Exemplul lui Hristos este în fața noastră. El l-a învins pe Satana, arătându-ne cum putem birui și noi. Hristos i-a rezistat cu Scriptura. Ar fi putut recurge la propria Lui putere divină și să folosească propriile Lui cuvinte; dar a spus: “Este scris: ‘Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’” La a doua ispită, El a spus: “De asemenea este scris: ‘Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău.’” Exemplul lui Hristos este în fața noastră. Dacă Sfânta Scriptură ar fi studiată și urmată, creștinul ar fi întărit să întâmpine pe vrăjmașul cel viclean; dar Cuvântul lui Dumnezeu fiind neglijat, urmează dezastru și înfrângere.
-46-
Iubite frate, tu ai neglijat să ții seama de mărturiile de avertizare date cu ani în urmă, care îți arătau că vrăjmașul era pe urmele tale spre a deschide în fața ta farmecele acestei lumi, îndemnându-te să alegi comoara pământească și să sacrifici răsplata cerească. Frate E., tu nu-ți poți permite să faci acest lucru; este prea mult în joc. “Și ce folosește unui om să câștige toată lumea, dacă își pierde sufletul? Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?” Tu îți vinzi sufletul la un preț ieftin. Nu-ți poți permite să faci acest sacrificiu mare. Dumnezeu ți-a încredințat niște talanți. Aceștia sunt banii și influența ta. El vrea să te testeze și să te pună la probă. Tu n-ar fi trebuit să pierzi timp, ci să începi imediat să mărești depozitul Stăpânului Tău. Dacă ai fi făcut acest lucru, succesul tău ar fi fost egal cu hărnicia, stăruința și zelul tău în administrarea capitalului pus în mâinile tale; talanții tăi de influență — lăsând la o parte banii pe care i-ai putut strânge pentru ajutorul tău — ar fi întors multe suflete de la eroare la adevăr și neprihănire. Sufletele acestea ar fi lucrat pentru alții și astfel influența și banii ar fi crescut și s-ar fi înmulțit continuu în cauza Stăpânului; și pentru credincioasa îmbunătățire a talentelor tale, ai fi auzit din partea Stăpânului cele mai amabile cuvinte care vor fi auzite vreodată: “Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.”
Frate E., dacă ți-ai fi îndreptat puterile intelectului pe calea cea dreaptă, servind Tatălui Tău ceresc, ai fi crescut mai puternic în adevăr, mai puternic în spirit și putere și acum ai fi fost un stâlp în comunitatea din _____, și atât prin exemplul tău, cât și prin prezentarea motivelor credinței tale din Scripturi, ai fi fost un învățător cu succes al adevărului. Dacă puterile minții tale, pe care le-ai folosit pentru a dobândi avere, ar fi fost folosite să aducă suflete de la întuneric la lumină, ai fi obținut aprobarea lui Dumnezeu și ai fi avut mult succes.
-47-
Cei care au capacități mici, sfințite de iubirea lui Dumnezeu, pot face un bine pentru Stăpân; dar cei care au o minte care discerne repede o pot folosi în măreața Lui lucrare cu rezultate mari. A ascunde într-o învelitoare talentele încredințate lor de Dumnezeu și a le îngropa în pământ, lipsindu-L astfel de creșterea lor, este o mare greșeală. Noi suntem puși la încercare. Stăpânul vine să cerceteze umblarea noastră și va întreba cum au fost folosite talentele împrumutate nouă.
Frate E., cum folosești tu talentele pe care Dumnezeu ți le-a dat? Ai făcut tot ce ai putut spre a lumina mintea oamenilor cu privire la adevăr sau n-ai găsit timp din cauza grijilor și încurcăturilor afacerilor tale? Este un păcat să folosești darurile lui Dumnezeu, cum ai făcut tu, spre a micșora puterea ta fizică și să desparți afecțiunile tale de Dumnezeu. “Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.” Tu nu poți iubi lumea aceasta și să iubești adevărul lui Dumnezeu. “Nu știți că prietenia lumii este vrăjmășie cu Dumnezeu? Așa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaș cu Dumnezeu.” “Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă cineva iubește lumea, dragostea Tatălui nu este în el.” Tu nu ești un om fericit. Familia ta nu este o familie fericită. Îngerii lui Dumnezeu nu intră să rămână cu tine. Când religia lui Hristos stăpânește inima, conștiința aprobă, și pacea și fericirea guvernează; încurcătura și necazul pot apărea din toate părțile, totuși în suflet este lumină.
Supunerea, iubirea și recunoștința față de Dumnezeu păstrează lumina soarelui în inimă, cu toate că inima poate fi deosebit de noroasă. În fața ta se află lepădarea de sine și crucea lui Hristos. Vrei tu să iei crucea? Copiii tăi au fost binecuvântați prin rugăciunea unei mame. Ei au iubit religia. Au încercat să reziste ispitei și să trăiască o viață de rugăciune. Uneori au încercat foarte greu; dar exemplul tău, iubirea și devoțiunea ta pentru lume și riguroasa ta stăruință în afaceri le-a atras mintea de la lucrurile spirituale și i-a întors din nou spre cele pământești. Satana a fost pe urmele lor și i-a făcut să iubească lumea și lucrurile din lume. Ei au pierdut treptat încrederea în Dumnezeu, au neglijat rugăciunea în taină și datoriile religioase și și-au retras interesul de la lucrurile sfinte.
-48-
Iubite frate E., ai făcut o greșeală mare având lumea ca țintă. Tu ești exigent și uneori nerăbdător, iar alteori ceri prea mult de la fiul tău. El s-a descurajat; la casa ta era lucru, lucru, lucru din zori și până în noapte. Ferma ta mare a adus griji și poveri noi în casă. Tu discutai despre afaceri, pentru că afacerile aveau prioritate în mintea ta, și “din prisosul inimii vorbește gura.” Exemplul tău a înălțat pe Hristos și mântuirea Sa în familia ta, mai presus de interesul pentru cultivarea pământului și dorința după câștig? Dacă copiii tăi vor pierde viața veșnică, sângele sufletelor lor se va găsi în mod sigur pe îmbrăcămintea tatălui lor.
Mama și-a făcut datoria cu credincioșie. Ea va auzi: “Bine, rob bun”, când se va scula în dimineața învierii. Prima ei întrebare va fi în legătură cu copiii ei, care au fost povara rugăciunilor ei în timpul ultimei părți a vieții. Poți tu să-i prezinți cu caractere frumoase, care să-i facă potriviți sufletește pentru societatea îngerilor, sau vor fi întinați și pătați de stricăciunea lumii? Vor fi ei “părtași firii dumnezeiești, după ce ați fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte?” Vor fi ei ca niște stâlpi lustruiți, asemenea celor ai unui palat, sau vor fi găsiți ca iubitori de lume, blestemați de duhul zgârceniei și cu minunatele și nobilele lor calități înmormântate în uitare? Umblarea ta va face mult pentru determinarea destinului viitor al copiilor tăi. Dacă continui să îneci puterile minții lor în griji și planuri lumești, tu vei rămâne pentru ei o piatră de poticnire. Ei văd că, în timp ce mărturisești creștinismul, n-ai făcut nici o înaintare spirituală, ci, din punct de vedere moral, ești pipernicit. Acesta este adevărul. Mintea ta a fost concentrată asupra lucrurilor pământești și, ca rezultat, ai dezvoltat o mare putere în această direcție. Tu ești în mod hotărât un om de afaceri lumesc, dar Dumnezeu a intenționat să-ți folosești iscusința și influența într-o chemare mai înaltă.
Va continua.