Dumnezeu cheamă la despărțirea de lume. Vrei să asculți? Vrei să ieși din mijlocul lor, și să rămâi despărțit și deosebit de ei? “Căci ce legătură este între neprihănire și fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul?” (2 Corinteni 6, 14.) Tu nu te poți amesteca cu cei din lume și să participi la spiritul lor, să urmezi exemplul lor și să fii în același timp copilul lui Dumnezeu. Creatorul Universului ți se adresează ca un Părinte iubitor. Dacă te desparți de iubirea ta de lume și te liberezi de contaminarea ei, ca să scapi de stricăciunea care este în lume, prin poftă, Dumnezeu va fi Tatăl tău, El te va adopta în familia Sa, și tu vei fi moștenitorul Lui. În locul lumii, El îți va da, pentru viața de ascultare, Împărăția cerurilor. El îți va da o greutate veșnică de slavă, și o viață care este la fel de durabilă ca veșnicia.
Tatăl tău cel ceresc vrea să te facă un membru al familiei regale, iar prin făgăduințele Lui extrem de mari și prețioase să poți fi un părtaș al naturii divine, care ai scăpat de stricăciunea care este în lume, prin poftă. Cu cât te împărtășești mai mult de caracterul curat, fără păcat al îngerilor și al lui Hristos, Mântuitorul tău, cu atât mai puternic vei purta asemănarea divină, și cu atât mai ștearsă va fi asemănarea cu lumea. Lumea și Hristos sunt în dezacord, pentru că lumea nu vrea să se unească cu Hristos. Lumea va fi, de asemenea, în dezacord cu urmașii lui Hristos. În rugăciunea Mântuitorului nostru către Tatăl Său, El spune: “Le-am dat Cuvântul Tău; și lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume.”
-45-
Chemarea ta este o înaltă și importantă chemare, să-L slăvești pe Dumnezeu în trupul și spiritul tău, care sunt ale Sale. Tu nu trebuie să te măsori cu alții. Cuvântul lui Dumnezeu ți-a prezentat un model infailibil, un exemplu fără cusur. Te-ai speriat de cruce. Ea este un obiect neplăcut de purtat și, pentru că este acoperită de reproș și rușine, ai evitat-o. Trebuie să aplici reforma sanitară în viața ta; să te abții, și să mănânci și să bei spre slava lui Dumnezeu. Abține-te de la poftele trupești, care se luptă împotriva sufletului. Trebuie să practici cumpătarea în toate lucrurile. Iată o cruce pe care ai evitat-o. A te limita la o dietă simplă, care te va menține în cea mai bună stare de sănătate, este o sarcină pentru tine. Dacă ai fi trăit după lumina pe care cerul a îngăduit să lumineze pe calea ta, de multă suferință ar fi putut fi scăpată familia ta. Direcția acțiunilor tale a adus acest rezultat. Atâta timp cât continui pe această cale, Dumnezeu nu va veni în familia ta, să te binecuvânteze și să facă o minune spre a-ți scăpa familia de suferință. O dietă simplă, fără condimente, carne și grăsime de orice fel, se va dovedi o binecuvântare pentru tine și o va scăpa pe soția ta de multă suferință, necaz și întristare.
Tu n-ai urmat o cale care să-ți asigure binecuvântarea lui Dumnezeu. Dacă ai vrea ca binecuvântarea lui Dumnezeu să te însoțească și prezența Lui să rămână în familia ta, trebuie să asculți de El, făcând voia Sa, indiferent de pierderile sau câștigurile ori plăcerea ta. Nu trebuie să-ți consulți dorințele, nici aprobarea celor lumești, care nu-L cunosc pe Dumnezeu și care nu caută slava Sa. Dacă mergi împotriva lui Dumnezeu, El va merge împotriva ta. Dacă ai alți zei mai presus de Domnul, inima ta va fi îndepărtată de la slujirea singurului Dumnezeu viu și adevărat, care cere inima întreagă, afecțiuni neîmpărțite. Dumnezeu cere toată inima, tot sufletul, tot cugetul și toată puterea. El nu va accepta cu nimic mai puțin decât atât. Aici nu este îngăduită nici o împărțire; lucrarea cu jumătate de inimă nu este primită.
-46-
Pentru a-I aduce lui Dumnezeu o slujire desăvârșită trebuie să ai concepții lămurite despre cerințele lui Dumnezeu. Ar trebui să folosești hrana cea mai simplă, pregătită în felul cel mai simplu, pentru ca nervii cei fini ai creierului să nu fie slăbiți, amorțiți sau paralizați, făcând să fie imposibil pentru tine să distingi lucrurile sfinte și să prețuiești ispășirea, sângele curățitor al lui Hristos, de o valoare neprețuită. “Nu știți că cei ce aleargă la locul de alergare, toți aleargă, dar numai unul câștigă premiul? Alergați dar în așa fel ca să căpătați premiul! Toți cei ce se luptă la jocurile de obște, se supun la tot felul de înfrânări. și ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji; noi să facem lucrul acesta pentru o cunună care nu se poate veșteji. Eu, deci, alerg, dar nu ca și când n-aș ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.”
Dacă pentru un obiect care nu e mai valoros decât o cunună, sau o coroană pieritoare, ca răsplată pentru ambiția lor, oamenii se supun la cumpătare în toate lucrurile, cu cât mai mult ar trebui să practice lepădarea de sine aceia care mărturisesc a fi în căutarea nu numai a unei nemuritoare coroane de slavă, ci și a unei vieți care urmează să dureze tot atât de mult ca și tronul lui Iehova, și a unor bogății care sunt veșnice, onoruri care sunt nepieritoare și o greutate veșnică de slavă. Îndemnurile prezentate în fața celor care aleargă în întrecerea creștină, îi vor face să practice lepădarea de sine și cumpătarea în toate lucrurile, ca să poată să țină supuse înclinațiile lor senzuale, să păstreze trupul în supunere și să stăpânească apetitul și poftele pătimașe? Atunci ei pot fi părtași la natura divină, fiind scăpați de stricăciunea care este în lume, prin poftă.
Dacă răsplata extrem de prețioasă și de slăvită nu ne conduce să salutăm cu bucurie privațiuni mai mari și să suportăm o mai mare lepădare de sine decât cele suportate cu bucurie de către oamenii din lume, care caută pe pământ o nimica toată, o slavă pieritoare, care aduce onoruri din partea câtorva pământeni și-i face să fie detestați de mai mulți, atunci nu suntem vrednici de viața veșnică. Cu seriozitatea și intensitatea zelului nostru, a perseverenței, curajului, energiei, a lepădării de sine și a sacrificiului, noi trebuie să-i depășim cu atât mai mult pe cei care sunt angajați în oricare altă întreprindere, cu cât ținta pe care căutăm s-o atingem este de o valoare mai înaltă decât a lor. Comoara pe care o căutăm noi este nepieritoare, veșnică, nemuritoare, întru totul supraslăvită; în timp ce aceea după care aleargă cei din lume, durează doar o zi; ea se ofilește, este pieritoare și trecătoare, ca norul dimineții.
-47-
Crucea, crucea; ridic-o, frate D., și în acțiunea de a o ridica vei fi uimit să afli că ea te ridică pe tine, te sprijinește. În adversitate, lipsă și durere, ea va fi pentru tine tărie și sprijin. Vei descoperi că pe ea atârnă îndurare, împreună simțire, simpatie și nespusă iubire. Ea se va dovedi pentru tine o garanție a nemuririi. Fii în stare să poți spune împreună cu Pavel: “Departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită față de mine, și eu față de lume.”
Duhul Domnului S-a luptat câtva timp cu soția ta. Dacă tu te-ai preda lui Dumnezeu, ea ar avea tărie să ia poziție, să caute să trăiască adevărul. Dacă alegi să renunți la adevăr, nu te vei prăpădi singur; nu-ți vei pierde numai sufletul , ci vei fi unealta de a-i abate și pe alții de pe cale, și sângele sufletelor lor va fi pe hainele tale. Dacă ți-ai fi păstrat integritatea, mama ta, fratele tău și unul care acum se află cu un picior în mormânt, s-ar putea bucura de mângâierea Duhului lui Dumnezeu și să aibă o bună experiență în ale adevărului. Să ne aducem mereu aminte că suntem răspunzători de influența pe care o exercităm. Influența noastră adună cu Hristos sau risipește în toate părțile. Noi, ori ajutăm sufletele pe calea cea strâmtă a sfințeniei, ori suntem o piedică, o piatră de poticnire pentru ele, abătându-ne de pe cale. Tu, mult stimatul meu frate, n-ai timp de pierdut. Fii serios în răscumpărarea timpului, căci zilele sunt rele. Asociații tăi, cei a căror companie ai ales-o, au fost și sunt o piedică pentru tine. Ieși din mijlocul lor, și desparte-te de ei. Apropie-te de Dumnezeu și vino în unire mai strânsă cu poporul Lui. Lasă ca interesele și sentimentele tale să se concentreze asupra lui Hristos și a urmașilor Lui. Iubește-i mai bine pe cei care iubesc cel mai mult pe Hristos. Rupe înlănțuirea care te leagă de cei care nu-L iubesc pe Dumnezeu și adevărul. Ce legătură are lumina cu întunericul? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios?
-48-
Te afli în pericol iminent de a naufragia în credință. Ai nevoie de toată tăria pe care o poți obține de la poporul lui Dumnezeu, de la cei care au speranță, curaj și credință. Dar să nu neglijezi rugăciunea, rugăciunea în taină. Stăruiește în rugăciune; încurajează un duh de adevărată consacrare. În cariera ta de afaceri, ai de făcut ceva. Ce anume, nu sunt în măsură să-ți spun; dar ceva este greșit. Cercetează cu atenție. Noi lucrăm pentru veșnicie. Toate acțiunile noastre, toate cuvintele noastre sunt cântărite în balanța sanctuarului. Un Dumnezeu drept și nepărtinitor urmează să hotărască toate cazurile noastre, fiecare eveniment din istoria vieții noastre. “Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios și în cele mari; și cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept și în cele mari.”
Nu lăsa nimic să te împiedice în înaintarea ta pe calea spre viață cea veșnică. În joc este interesul tău veșnic. În tine trebuie să aibă loc o lucrare completă. Trebuie să fii convertit pe deplin, altfel nu vei ajunge în cer. Dar Isus te invită să-L faci pe El tăria și sprijinul tău. El va fi pentru tine un ajutor, prezent în orice timp de nevoie. El va fi pentru tine ca umbra unei stânci într-un ținut uscat. Grija ta cea mare să nu fie cum să reușești în lumea aceasta, ci povara sufletului tău să fie: cum să-mi asigur o lume mai bună? Ce trebuie să fac ca să fiu mântuit? Salvându-ți sufletul, îi salvezi pe alții. Ridicându-te pe tine, îi ridici și pe alții. Prinzându-te cu tărie de adevăr și de tronul lui Dumnezeu, îi ajuți și pe alții să-și îndrepte credința asupra făgăduințelor Lui și a tronului Lui cel veșnic. Poziția pe care trebuie s-o iei este să prețuiești mântuirea, ca fiind mai de valoare decât câștigul pământesc, să socotești orice ca o pierdere, ca să-L poți câștiga pe Hristos. Consacrarea ta trebuie să fie totală. Dumnezeu nu îngăduie nici o rezervă, nici un sacrificiu împărțit; tu nu poți îndrăgi nici un idol. Trebuie să mori față de tine, și față de lume. Reînnoiește-ți zilnic consacrarea față de Dumnezeu. Viața veșnică merită un efort neobosit, stăruitor pe durata unei vieți întregi.
-49-
Mi s-a arătat că fratele tău a fost convins, pentru un timp, de adevăr, dar influențele l-au reținut. Soția l-a împiedicat să asculte de convingerile lui. Dar în suferința ei, L-a căutat pe Domnul, și El S-a lăsat găsit de ea. Apoi, a simțit o mare dorință ca soțul ei să îmbrățișeze adevărul, s-a pocăit pentru că i se împotrivise, pentru că mândria și iubirea ei de lume l-au ținut atâta timp neînstare să accepte adevărul. Ca și un copil obosit în căutare de odihnă, dar neînstare s-o obțină, în cele din urmă, ea a ascultat de amabila invitație: “Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.” (Matei 11, 28.) Sufletul ei obosit și împovărat L-a căutat pe Domnul și, cu pocăință, umilință și rugăciune serioasă, a aruncat povara ei asupra Marelui Purtător de povară, și în El a găsit odihnă; ea a primit dovada că umilința și pocăința ei sinceră au fost acceptate de Dumnezeu și că, de dragul lui Hristos, El i-a iertat păcatele.
Mi s-a arătat, frate D., că mai ai doar puțin timp să lucrezi. Fă-ți lucrarea deplină, răscumpără vremea. În tranzacțiile tale de afaceri, nu lăsa nici o pată să mânjească caracterul tău creștin. Păstrează-ți hainele nepătate de lume. Veghează și roagă-te să nu fii dus în ispită. Ispitele pot fi peste tot în jurul tău, dar nu ești obligat să cazi în ele. Poți obține putere de la Hristos, ca să stai neîntinat în mijlocul întinăciunilor acestui veac stricat. “Prin care El ne-a dat făgăduințele Lui, nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași firii dumnezeiești, după ce ați fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte.” Păstrează-ți privirea ațintită neclintit spre Hristos, asupra chipului divin. Imită viața Lui nepătată și vei fi părtaș al slavei Sale, și împreună cu El vei moșteni Împărăția pregătită pentru tine, de la întemeierea lumii.