Capitolul 66 — Puterea lui Satana
Omul căzut în păcat este robul de drept al lui Satana. Misiunea Domnului Hristos a fost aceea de a-l elibera de sub puterea marelui său vrăjmaș. Omul este înclinat în mod natural să urmeze îndemnurile lui Satana și el nu se poate împotrivi cu succes unui vrăjmaș atât de grozav, dacă Domnul Hristos, marele Cuceritor, nu locuiește în el și nu îi călăuzește dorințele și nu îi dă putere. Numai Dumnezeu poate limita puterea lui Satana. El umblă încoace și încolo pe pământ, în sus și în jos. Lui nu îi scapă din vedere nici un moment, temându-se că pierde vreo ocazie de a distruge sufletele. Este important ca poporul lui Dumnezeu să înțeleagă acest lucru, pentru a putea scăpa din cursele lui. Satana își pregătește înșelăciunile, astfel ca, în ultima lui campanie împotriva poporului lui Dumnezeu, ei să nu poată înțelege cine este el. 2 Corinteni 11, 14: “Și nu este de mirare căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină.” În timp ce unele suflete înșelate susțin că el nu există, el le ține în robie și lucrează prin acestea într-o mare măsură. Satana știe mai bine decât poporul lui Dumnezeu puterea pe care ei o pot avea asupra lui atunci când puterea lor este în Hristos. Când ei imploră în umilință ajutorul Celui Atotputernic, cel mai slab credincios al adevărului, dar care se bizuie cu totul pe Hristos, poate respinge cu succes pe Satana și toată oștirea lui. El este prea viclean pentru a veni în mod deschis, lămurit, cu ispitirile sale, căci atunci energiile adormite ale creștinului s-ar trezi și el s-ar bizui pe puterea atotputernicului Eliberator. Însă el se strecoară pe furiș și lucrează deghizat prin copiii neascultării, care pretind că sunt evlavioși.
Satana își va folosi toată puterea pentru a hărțui, a ispiti și a călăuzi pe o cale greșită pe poporul lui Dumnezeu. Cel care a îndrăznit să vină la Domnul nostru, să-L ispitească și să-l înțepe cu ironiile lui, care a avut puterea să-L ia pe brațele lui și să-L ducă pe streașina templului și apoi pe un munte foarte înalt, își va exercita puterea într-o mare măsură împotriva generației prezente, care este inferioară în înțelepciune Domnului și care este aproape cu totul neștiutoare în privința vicleniei și puterii lui Satana. El va afecta într-un mod neașteptat corpurile acelora care sunt în mod natural înclinați să-i îndeplinească poruncile. Satana tresaltă atunci când este considerat că există doar în închipuire. Când este tratat cu ușurință, când este reprezentat prin vreo ilustrație copilărească sau prin vreun animal, acest lucru îi convine foarte mult. Se crede despre el că este atât de primitiv, încât mințile oamenilor sunt aproape cu totul nepregătite pentru planurile lui concepute cu dibăcie, care-i reușesc aproape întotdeauna. Dacă puterea și viclenia lui ar fi înțelese, mulți ar fi pregătiți să i se împotrivească.
-342-
Toți ar trebui să înțeleagă că Satana a fost odată un înger înălțat. Răzvrătirea lui l-a făcut să fie aruncat din cer, însă nu i-a distrus puterile, făcând din el o fiară. Încă de la căderea sa, el și-a îndreptat puterea cea mare împotriva guvernării din cer. Și-a perfecționat viclenia și a învățat cum să vină la copiii oamenilor cu ispitirile sale în modul cel mai sigur.
Satana a inventat basme cu care înșeală. El a început să lupte în ceruri împotriva temeliei guvernării lui Dumnezeu și de la căderea lui și-a continuat răzvrătirea împotriva Legii lui Dumnezeu și i-a determinat pe cei ce pretind că sunt creștini să calce în picioare porunca a patra, care Îl scoate în evidență pe Dumnezeul Cel viu. El a dat la o parte Sabatul Decalogului și l-a înlocuit cu una dintre zilele de lucru ale săptămânii.
Marea minciună de la început, pe care el i-a spus-o Evei în Eden: “Hotărât, că nu veți muri”, a fost prima predică rostită vreodată cu privire la nemurirea sufletului. Acea predică a fost încununată de succes și au urmat rezultate teribile. El a făcut ca mințile oamenilor să primească această doctrină ca fiind adevărul, iar pastorii o predică, o cântă și se roagă pentru ea.
Inexistența diavolului ca persoană și judecata de după venirea lui Hristos au devenit repede basme populare. Scriptura declară în mod clar că destinul fiecărei persoane este fixat pentru totdeauna la venirea Domnului. Apocalipsa 22, 11.12: “Cine este nedrept, să fie nedrept și mai departe; cine este întinat, să se întineze și mai departe; cine este fără prihană, să trăiască și mai departe fără prihană. Și cine este sfânt, să se sfințească și mai departe. Iată, Eu vin curând; și răsplata Mea este cu Mine ca să dau fiecăruia după fapta lui.”
-343-
Satana a tras foloase de pe urma acestor basme, ascunzându-se înapoia lor. El vine la bieții muritori amăgiți, prin spiritismul modern ia în stăpânire mințile firești, iar dacă este primit, separă familii, produce gelozie și ură și dezlănțuie cele mai josnice înclinații. Lumea cunoaște încă foarte puțin în legătură cu influența distrugătoare a spiritismului. Cortina a fost dată la o parte și mi-a fost prezentată în mare parte înspăimântătoarea lui lucrare. Mi-au fost arătați câțiva care avuseseră o experiență cu spiritismul și, de când au renunțat la el, se înfioară când se gândesc cât de aproape au fost de nimicirea totală. Ei și-au pierdut controlul asupra lor înșiși, iar Satana i-a făcut să fie ceea ce ei detestau. Însă, chiar și atunci, ei nu aveau decât o vagă idee cu privire la ce este spiritismul. Slujitori inspirați de Satana pot masca cu elocvență acest monstru hidos, făcându-l să apară atrăgător pentru mulți. Însă toate acestea provin atât de direct de la maiestatea lui satanică, încât pretinde dreptul de stăpânire asupra celor care au de-a face cu el, deoarece ei s-au aventurat pe terenul interzis și au pierdut protecția Creatorului lor.
Unele biete suflete au fost fascinate de cuvintele elocvente ale învățătorilor spiritismului și au cedat influenței lui, descoperindu-i după aceea caracterul mortal; ar fi vrut apoi să renunțe la el, să fugă de el, dar nu au reușit. Satana îi ține cu puterea lui și nu vrea să-i lase să scape. El știe că sunt cu siguranță ai lui în timp ce îi are în stăpânire; însă, dacă ei se eliberează o dată de sub puterea lui, el nu-i va mai determina niciodată să creadă în spiritism și să se așeze atât de direct sub controlul lui. Singura cale pentru aceste biete suflete prin care îl pot birui pe Satana este de a discerne între adevărul curat al Bibliei și basme. În momentul în care recunosc cerințele adevărului, se așează în poziția în care pot fi ajutați. Ar trebui să-i implore pe cei care au avut o experiență religioasă și care au credință în făgăduințele lui Dumnezeu să mijlocească pe lângă puternicul Eliberator în favoarea lor. Va fi o luptă strânsă. Satana îi va înzestra cu puteri noi pe îngerii săi cei răi care au avut în stăpânire aceste persoane; însă, dacă sfinții lui Dumnezeu se roagă și postesc, rugăciunile lor vor triumfa. Domnul Isus îi va trimite pe îngerii Săi cei sfinți cu însărcinarea de a se împotrivi lui Satana și el va fi alungat înapoi, iar puterea lui va fi sfărâmată de cei aflați în necaz. Marcu 9, 29: Acest soi de draci, le-a zis El, “nu poate ieși decât prin rugăciune și post.”
-344-
Pastorii populari nu se pot împotrivi spiritismului. Ei nu au nimic prin care să-și apere turmele de influența lui veninoasă. În mare parte, urmările spiritismului vor fi puse asupra pastorilor acestui veac, pentru că ei au călcat adevărul în picioare, preferând basme în locul acestuia. Ei repetă mereu de la amvon predica pe care i-a ținut-o Satana Evei despre nemurirea sufletului: “Hotărât că nu veți muri”; iar oamenii o primesc ca fiind adevărul curat. Aceasta este temelia spiritismului. Cuvântul lui Dumnezeu nu învață nicăieri că sufletul omului este nemuritor. Nemurirea este un atribut ce aparține doar lui Dumnezeu. 1 Timotei 6, 16: “Singurul care are nemurirea, care locuiește într-o lumină de care nu poți să te apropii, pe care nici un om nu L-a văzut, și nu-L poate vedea și care are cinstea și puterea veșnică. Amin.”
Cuvântul lui Dumnezeu, înțeles și aplicat corect, este un scut împotriva spiritismului. Învățătura despre iadul care arde veșnic, predicată de la amvoane în fața poporului, constituie o nedreptate față de caracterul plin de iubire al lui Dumnezeu. Aceasta Îl prezintă pe Dumnezeu ca fiind cel mai mare tiran al Universului. Răspândirea acestei doctrine a îndreptat mii de oameni spre universalism, necredincioșie și ateism. Cuvântul lui Dumnezeu este clar. Este o înlănțuire dreaptă a adevărului și se va dovedi o ancoră pentru cei ce doresc să îl primească, chiar dacă va trebui să sacrifice poveștile pe care le-au îndrăgit înainte. Acesta îi va scăpa de teribilele dezamăgiri ale acestor vremuri primejdioase. Satana a dirijat mințile pastorilor din diferite biserici să se lipească cu îndârjire de învățăturile lor greșite, pe care le susțin pentru popularitate, așa cum i-a condus pe evrei în orbirea lor să se lipească de jertfele lor și să-L răstignească pe Domnul Hristos. Respingerea luminii și adevărului îi face pe oameni robi, pradă înșelăciunilor lui Satana. Cu cât este mai mare lumina pe care ei o resping, cu atât mai mare va fi puterea înșelăciunii și a întunericului care va veni asupra lor.
-345-
Mi-a fost arătat că adevăratul popor al lui Dumnezeu este sarea pământului și lumina lumii. Dumnezeu cere din partea lor o continuă înaintare în cunoașterea adevărului și pe calea sfințirii. Atunci ei vor putea pricepe când se strecoară Satana și, prin puterea Domnului Isus, i se vor putea împotrivi. Satana își va chema în ajutor legiuni din îngerii săi pentru a se opune înaintării fie și a unui singur suflet și, dacă este posibil, îl va smulge din mâna Domnului Hristos.
Am văzut îngeri răi luptându-se pentru suflete, iar îngerii lui Dumnezeu împotrivindu-li-se. Lupta este teribilă. Îngerii cei răi otrăveau atmosfera cu influența lor și dădeau buzna asupra acestor suflete pentru a le zăpăci simțurile. Îngerii cei sfinți urmăreau cu neliniște și așteptau să dea înapoi oștirea lui Satana. Însă îngerii cei buni nu au menirea de a stăpâni mințile oamenilor împotriva voinței lor. Dacă ei cedează în fața vrăjmașului și nu fac nici un efort pentru a i se împotrivi, atunci îngerii lui Dumnezeu nu pot face mai mult decât să țină în frâu oștirea lui Satana, pentru ca aceasta să nu distrugă până ce nu va fi dată în continuare lumină acelora care sunt în primejdie, determinându-i să se trezească și să privească spre cer pentru ajutor. Domnul Isus nu-i va însărcina pe îngerii cei sfinți să-i elibereze pe aceia care nu fac nici un efort pentru a se ajuta ei înșiși.
Dacă Satana vede că este în pericol de a pierde un suflet, el se va strădui să facă tot ce poate pentru a-l păstra. Iar când omul se trezește și vede în ce pericol se află și, cu chin și ardoare, privește spre Domnul Isus pentru ajutor, Satana se teme că va pierde un captiv și cere întăriri din partea îngerilor săi, ca să-l împresoare pe acel biet suflet și să formeze un zid de întuneric împrejurul lui, astfel ca lumina cerului să nu poată ajunge la el. Însă, dacă cel aflat în pericol perseverează și în starea lui de neajutorare se aruncă în meritele sângelui Domnului Hristos, Mântuitorul nostru ascultă cea mai arzătoare rugăciune a credinței și trimite în ajutor îngeri care excelează în putere pentru a-l elibera. Satana nu poate suporta să vadă că se face apel la rivalul lui cel puternic, pentru că se teme și tremură în fața puterii și maiestății Sale. Întreaga oștire a lui Satana tremură la auzirea glasului rugăciunii arzătoare. El continuă să cheme legiuni de îngeri răi pentru a aduce la îndeplinire acest obiectiv. Iar când îngeri atotputernici, îmbrăcați în armura cerului, vin în ajutorul sufletului istovit și urmărit, Satana și oștirea lui se dau înapoi, bine știind că bătălia lor este pierdută. Supușii de bună-voie ai lui Satana sunt credincioși, activi și uniți în același obiectiv. Și, deși ei se urăsc și se războiesc unul cu altul, cu toate acestea ei caută să folosească orice ocazie pentru a-și aduce la îndeplinire interesul lor comun. Însă marele Comandant din cer și de pe pământ a îngrădit puterea lui Satana.
-346-
Experiența mea a fost unică și, timp de ani de zile, am suferit multe chinuri sufletești. Starea poporului lui Dumnezeu și legătura mea cu lucrarea lui Dumnezeu mi-au produs atâta tristețe și descurajare, că nu pot fi exprimate. Timp de ani de zile am socotit mormântul ca un loc dulce de odihnă. În ultima mea viziune, l-am întrebat pe îngerul meu însoțitor de ce am fost lăsată să sufăr atâta neliniște sufletească și de ce am fost atât de adesea aruncată pe câmpul de luptă al lui Satana. M-am rugat stăruitor ca, dacă trebuie să fiu atât de strâns legată de cauza adevărului, să fiu eliberată de aceste chinuri cumplite. Îngerii lui Dumnezeu au putere și tărie și am implorat să fiu apărată.
Atunci mi-a fost prezentată viața mea din trecut și mi-a fost arătat că Satana a căutat pe diferite căi să distrugă utilitatea noastră; că de multe ori și-a făcut planuri să ne îndepărteze din lucrarea lui Dumnezeu; el venise pe diferite căi și prin diferiți agenți pentru a-și îndeplini scopurile, însă, prin mijlocirea îngerilor sfinți, fusese înfrânt. Am văzut că, în călătoriile noastre, își așezase din loc în loc îngerii cei răi pentru a produce accidente prin care să ne distrugă viețile; însă îngerii cei buni erau trimiși în acel loc, pentru a ne scăpa. Mai multe accidente ne puseseră, pe mine și, pe soțul meu, în primejdie mare și felul în care am fost ocrotiți a fost minunat. Am văzut că noi fuseserăm ținta specială a atacurilor lui Satana, datorită interesului și legăturii noastre cu lucrarea lui Dumnezeu. Când am văzut grija cea mare pe care o are Dumnezeu în fiecare moment pentru cei care Îl iubesc și se tem de El, am fost inspirată cu credință și încredere în Dumnezeu și m-am simțit mustrată pentru lipsa mea de credință.